2,623 matches
-
și arme din diferite epoci istorice, la cărți foarte vechi și documente în manuscris din perioada Bucovinei habsburgice) a făcut parte din colecția lui Toader Hrib, muzeograful autodidact care a adunat, cu multă osârdie și cheltuială, un valoros fond arheologic, etnografic și documentar, punând bazele unui muzeu privat unic în perimetrul bucovinean, muzeu care, din păcate, nu a rezistat după moartea lui (1991). Arborean ca și Toader Hrib și la fel de preocupat de păstrarea memoriei locurilor natale, dar și a memoriei culturale
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta ... iarnă! Inițiatorii Festivalului sunt Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația „Al. Lăpușneanu” și Primăria Municipiului Iași. În timp, acestora li s-au mai alăturat Muzeul Etnografic al Moldovei și Asociația „ART-Meșteșugurile Prutului”. În esență, manifestarea își propune să contribuie la regasirea sensurilor tradiționale ale mărțișorului și împăcarea, în măsura posibilităților, cu tendințele novatoare, insă neapărat de bun gust, ce invadează în ultima vreme și acest străvechi
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
din anul 1926, Facultățile de Litere și de Filozofie din București. I-a avut profesori pe Nicolae Iorga, Nae Ionescu și Dimitrie Gusti. Cu Nae Ionescu a colaborat la Cuvântul, iar cu Dimitrie Gusti a lucrat în echipele de cercetare etnografică. Între anii 1930 și 1933, Ernest Bernea a primit o bursă și s-a specializat în Sociologie și în Istoria Religiilor la Paris, iar la Freiburg (Germania) în Filozofie (unde a studiat cu Martin Heidegger). În toamna anului 1932, Ernest
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
lui Dumitru Drăghicescu sau de cea filosofică a unor Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu sau Constantin Noica, autori care au dedus ethosul românesc din poezia cultă și populară sau din studiul limbii populare, Ernest Bernea împletește filosofia și sociologia cu cercetarea etnografică, rezultând o viziune integratoare, bine argumentată și fidelă realității concrete și spirituale a satului românesc. Apărută inițial în anul 1985, sub titlul „Cadre ale gândirii populare românești“, puternic cenzurată de regimul comunist, cartea reunește trei studii prin care sunt analizate
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Genghis-han - studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale (traducere: Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu), București, Editura Științifică și Enciclopedică, p.256. Gennep, Van Arnold, (1996), Riturile de trecere, Editura Polirom, Iași, p.200. Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București, p.296. Morariu, Leca, (1983), De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, Editura Minerva, București, p.186. Mureșanu, Ștefan, Lucian, (2011), Etnologie și folclor - studii, Editura Victor, București, p.296. Muthu, Mircea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
literaturii româneˮ) - Premiul pentru carte didactica; • Ioan Ghiolțean („Aproape un veac de iubireˮ), Mircea Gordan („Fără voia mea...ˮ ) - Premiul pentru debut; • Ioan Hentea („Setea sufletului”) - Premiul pentru poem; • Stancu Ilin („Obiceiuri de Crăciun și Anul Nouˮ) - Premiul pentru studiul etnografic; • Paolo Mele/Teodora Stanciu (traducător) („Api morteˮ/„Albinele moarteˮ) - Premiul pentru promovarea literaturii române în diaspora; • Ion Vasile Mircea („Viață așa cum este”) - Premiul pentru poezie; • Al Florin Țene („Răzbunarea gemenelorˮ) - Premiul pentru român; • Onufrie Vințeler („File de istorie: academicianul Emil
PREMIILE EDITURII „NAPOCA NOVA” PENTRU ANUL EDITORIAL 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348604_a_349933]
-
literaturii româneˮ) - Premiul pentru carte didactică; Ioan Ghiolțean („Aproape un veac de iubireˮ), Mircea Gordan („Fără voia mea...ˮ ) - Premiul pentru debut; Ioan Hentea („Setea sufletului”) - Premiul pentru poem; Stancu Ilin („Obiceiuri de Crăciun și Anul Nouˮ) - Premiul pentru studiul etnografic; Paolo Mele / Teodora Stanciu (traducător) („Api morteˮ / „Albinele moarteˮ) - Premiul pentru promovarea literaturii române în diaspora; Ion Vasile Mircea („Viața așa cum este”) - Premiul pentru poezie; Al Florin Țene („Răzbunarea gemenelorˮ) - Premiul pentru roman; Onufrie Vințeler („File de istorie: academicianul Emil
PREMIILE PENTRU ANUL EDITORIAL 2015 ALE EDITURII NAPOCA NOVA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348622_a_349951]
-
de folclor. Prin strădania și munca efectivă a unui restrâns colectiv de oameni cu suflet, care au știut să stimuleze dragostea pentru tradiții a copiilor, au început a se rescrie pagini nemuritoare despre tradițiile și legendele românilor, dintr-o zonă etnografică bogată în folclor, marcând momentele esențiale ale efemerei existențe: nașterea, nunta, moartea, păstrându-se intacte valențele literare devenite sacre: colinda, doina, strigătura, bocetul. Prin limbajul bogat în regionalismele ce sporesc doza de autenticitate a scrierii în sine, prin dulceața specifică
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
Rusia, în concepția lui Danilevski, ar avea rolul de a forma tipul cultural-istoric al popoarelor slave. Orice tip cultural-istoric are patru etape de dezvoltare (excepție face cazul în care nu dispare printr-o moarte violentă): etapa inconștientă sau nivelul materialului etnografic, etapa constituirii statale, etapa înfloririi civilizației și etapa degradării acestuia, semnificând în același timp stadiile apariției, dezvoltării și decăderii elitei (clasei guvernamentale). Cultura slavă se află încă în perioada de formare. Danilevski scrie că nu este absolut obligatoriu ca toate
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
Populare Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1974; 20 I. Conea, Țara Loviștei - studiu de geografie istorică, în Buletinul Societății Regale Române de Geografie, tom LIII, 1934, p. 63, Monitorul Oficial și Imprimeria Națională, București; 21Ov. Bârlea, Colindatul în Transilvania, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj Napoca, 1969, p. 275; 22 M. Pătrașcu, Tradiție și educație - câte un aspect particular pentru Țara Loviștei, în Casa cărții vâlcene, nr. 4, iul.-dec. 2004, p. 38-39, Râmnicu Vâlcea; 23 M. N. Pătrașcu, Cântece de Crăciun, manuscris
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
sau Nistru), deci între supușii lui Burebista, care la gurile Bugului stăpânea Olbia și românii ale căror urme se găsesc la tot pasul. Din vremuri foarte vechi a început între români și ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetrație etnografică și demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări și emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci și pe Bugul superior care sunt și cei care îi vor preceda pe cazaci(2). Istoricul ucrainian
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Rusiei, aducându-se câte 25-40 de familii pentru o așezare. Ciobanii din Ardeal s-au așezat în Crimeea, la Marea de Azov până în Caucaz sau în Donbas. Salariați din direcția oficiului de studii sub conducerea lui A. Golopenția în cercetările etnografice și folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în orașul Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de București. Bătrânii spuneau că fiecare familie primise 50 ha, două perechi de boi, scutiri pe 50 de ani
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Generalului Carol Davila , Gh. Asaki. Cursurile Dr.C.I.Istrati, Nicolae Densușianu, Iulia și B.P.Hașdeu, N. Grigorescu. Relicve și fotografii regale. De asemenea era o vitrină rezervată Numismaticii, Familiei Regale, Grupa a IV-acuprindea o diversitate de obiecte etnografice din diferite zone ale țării : piese de port, textile de interior, de mobilier, unelte și ustensile, unități de măsură. Ultima secțiune Grupa a-V -a intitulată Bisericească cuprindea obiecte de cult creștin dar și a altor culte din România care
MUZEUL DR.C.I.ISTRATI UN DAR PENTRU SEVERINUL INTERBELIC.EXPOZITIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344563_a_345892]
-
și a altor culte din România care au particpat la Expoziția Generală Română, București, 1906. Cu ocazia Zilelor orașului Drobeta Tr -Severin, vizitatorii au putut cunoaște rarități din fondul acesui muzeu reconstituind parțial Grupa a V-a, care cuprindea obiecte etnografice din diferite zone ale țării sau zone unde locuiau comunități de români. Majoritatea exponatelor au participat și la Expoziția Generală Română . 1906. București. *Expoziție realizată de Varvară Magdalena Măneanu Referință Bibliografica: MUZEUL DR.C.I.ISTRATI UN DAR PENTRU SEVERINUL INTERBELIC.Expozitie
MUZEUL DR.C.I.ISTRATI UN DAR PENTRU SEVERINUL INTERBELIC.EXPOZITIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344563_a_345892]
-
Kaleh. Este necesar de amintit că a existat un plan de reconstituire pe Insula Simian a aspectelor de civilizație de pe Ada Kaleh cât și a altor ,localități de pe cursul Dunării ,care au fost parțial sau total inundate., în cadrul unui muzeu etnografic ce să reflecte civilizația de la Porțile de Fier. Lucrarea în ansamblu nu s-a putut duce la îndeplinire conform planului însă, un lucru este cert și foarte important și anume, că s-a constituit Fondul Ada -Kaleh de la Muzeul Regiunii
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
reprezintă un document de viață al unui popor. Pentru cercetarea acestuia se studiază rezultatele săpăturilor arheologice, fragmente de țesături feudale, picturi murale, cronici, însemnările călătorilor străini ș.a. După cum arată Elenă Secoșan, cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic păstrat în muzee sau cel care îl mai găsim și azi în teren.( Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118) Astfel această expoziție s-a realizat cu piese din colecțiile muzeului dar
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
că în ultima vreme au intrat prin donații multe obiecte cu valoare documentara și estetică care au fost valorificate expozițional, unele cu această ocazie, altele în viitor. Din colecția Muzeului (deși județul Mehedinți este privit în întreg că o zonă etnografica de sine stătătoare, totuși unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
documentara și estetică care au fost valorificate expozițional, unele cu această ocazie, altele în viitor. Din colecția Muzeului (deși județul Mehedinți este privit în întreg că o zonă etnografica de sine stătătoare, totuși unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
mai multe ateliere și expoziții: atelierul de pictură de icoane, coordonat de profesorii de religie Daniela Friciu și Stela Iacob de la Gimnaziul „Alexandru Ceaușeanu” din Reghin, Expoziția de farfurii din colecții particulare organizată de profesor Maria Borzan, director al Muzeului Etnografic din Reghin, profesor Sorina Bloj, director la Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin, Expoziția de broderie spartă și artizanat cu lucrări realizate de meșteri populari, precum Dorina Frenți, Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Scrieri > SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI "DOINA OLTULUI" DE NICOLAE GHINOIU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Scurt istoric al ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului” din Călimănești-Vâlcea Tradițiile folclorice și etnografice ale Călimăneștiului datează încă din cele mai vechi timpuri. Mărturii orale din generație în generație atestă fără putință de tăgadă faptul că încă dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimănești ce făcea parte din ctitoria Sfintei Mânăstiri Cozia
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de originalitate și încărcat de valente etnografice unice, printre întâmplările țesute cu măiestrie, se readuc la viață perioade dintr-o istorie nealterata a ținuturilor evocate, prezentate într-o inedită manieră cvasi-monografică, cu un deosebit simt de răspundere și un evident respect față de tradiții. Un excurs interesant, eclectic
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
nr.1-3, et.3, tel. 0040-264-595322; fax: 0040-264-595309 e-mail: cmc up@yahoo.com, www.casadeculturacluj.ro COMUNICAT CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Română, filiala Cluj, Forumul Democrat German, Arhivele Naționale, filiala Cluj, Institutul Arhiva de folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Țaga, organizează, marți 5 noiembrie 2013, începând cu ora 17.00, la sediul Forumului Democrat German, str. Memorandumului nr. 8, et. 1, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364843_a_366172]
-
special britanice, precum Agnes Smith (1887), Esme Scott Stevenson (1878), Mrs. Lewis (1893), Magda Ohnefalsch Richter (1894-1913), Gladys Peto (1926) descoperă Ciprul. Mărturiile aduse de aceste femei sunt scrise într-un alt registru, umanizează exoticul, personalizează neobișnuitul și consemnează observații etnografice mult mai intime”. Cu această observație, doamna Todea-Christodoulou a pus capăt scurtei introduceri, creând o punte de legătură între călătoarele din trecut și doamna Georgeta Resteman, călătoarea din România și autoarea cărții „CIPRU- Corolă de lumină vie”. Oprindu-se asupra
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de originalitate și încărcat de valente etnografice unice, printre întâmplările țesute cu măiestrie, se readuc la viață perioade dintr-o istorie nealterata a ținuturilor evocate, prezentate într-o inedită manieră cvasi-monografică, cu un deosebit simt de răspundere și un evident respect față de tradiții. Un excurs interesant, eclectic
– „IOVANA” (ROMAN) DE CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220]
-
constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]