1,763 matches
-
că și-ar fi făcut tabăra împăratul Traian după ce a bătut pe daci”. ranistorum 1O alta carte, Românii din Munții Apuseni (Moții) de Teofil Francu și George Candrea, este apreciată de Nicolae Iorga ca una din cele mai bune lucrări de etnografie cu privire la poporul român. Iată cuvintele din carte: Iar câmpul Troianului sau Câmpul lui Traian, unde se zice că Traian, după ce a învins pe Decebal, s-a ospătat cu căpitanii săi”. Prima mențiune exactă cu privire la evenimentele petrecute în Troian în anul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
tema mai sus menționată, reprezentând un reportaj turistic sau cultural, articol despre locuri, oameni și fapte, evocări culturale și istorice, evocări ale unor mari personalități românești (din țară sau de peste hotare), povestire, amintiri despre locurile natale, eseu despre tradiții, obiceiuri, etnografie și folclor, etc. Se pune condiția ca lucrările să nu fi fost publicate în volum, în reviste online sau pe hârtie și să nu se facă publice pe durata concursului sau a jurizării. Concurenții vor trimite (individual) prin e-mail trei
“ROMÂNIA – CATEDRALA DIN CARPAŢI” [Corola-blog/BlogPost/93456_a_94748]
-
Filipeni (81 de ani) și Ionel Ciuchi (78 de ani) din Fruntești, precum și mai mulți oameni bătrâni din Lunca (Gurău Vasile, Borcea Dumitru, Romedea Gheorghe, Pintilescu Gheorghe - zisă Buric, Cucu Mircea și alții). 33 Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și Etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 202. 34 Al. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura Dosoftei, Iași, 1998, p.68. „Dușegubina” este amintită și de Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, editura Tineretului, 1961, p.168. 35 Mărturie de la Niculina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la el cât și la Sophie - instrumentul fanteziei sale (fanfaronul), așa cum un lăcătuș probează o cheie. Rainer a spus că vrea să transforme carnea sa și a Sophiei într‑un instrument. Hans își etalează mușchii prin Schönbornpark, în spatele Muzeului de etnografie, și agită, de parcă ar fi exuberanța în persoană, servieta în care are un termos și o tigaie. Momentan nu‑l presează nimic, fiindcă Sophie nu trece niciodată prin zona asta. Ar fi ceva de vis dacă fata asta l‑ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
să ne semnaleze cât mai curând, pentru a mai putea să-i onorăm comanda. Volumul acesta cuprinde materialele cuprinse în revista „Biserica Ortodoxă Română” în perioada 1784-2004 din următoarele domenii: Istoria Universală, Istoria Bisericii Universale, Ecumenism, Bizantinologe, Patrologie, Istoria Religiilor, Etnografia și Folclorul. 8. Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut, Bârda, Editura Cuget, 2012, 272 pag., 20 lei; Lucrarea este rodul unor căutări desfășurate în ultimii treizeci de ani. Nenumărate scrisori și mesaje am adresat de-a lungul celor trei decenii
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
cu scriitori câmpulungeni ........................ 138 §4.2. Tehnica împestrițării ouălor ...................................157 §4.3. Meșteșugul prelucrării lemnului ............................ 161 CAPITOLUL V. Lansare de carte la Câmpulung moldovenesc .......167 CAPITOLUL VI. La păstrăvărie, cu multă poezie ............. 192 CAPITOLUL VII. O zi la muzeul de etnografie „Ioan Grămadă” ......205 CAPITOLUL VIII. La revedere, Bucovină dragă! ............. 238 POSTFAȚĂ ............................................................................ 248 BIBLIOGRAFIE .................................................................... 251
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
manevră birocratică și josnică. La un concurs unde nu numai că nu avea cine să se înscrie dar nici nu avea cine să-l conducă, profesional. După doi ani de umilințe, timp în care s-a transferat la Institutul de etnografie și folclor, după zeci de memorii fără răspuns, de așteptări la ușile Ministerului Educației, împreună cu sanscritiști renumiți din India, veniți în mod special să o susțină pentru a înființa un Centru de studii indiene, trupul a cedat. Neștiută aproape, însingurată
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
de oameni de cultură și de studenți în 1990, se anulează în 1991. Și ca să poată să-și câștige totuși existența, această intelectuală de înaltă calitate care nu mai avea alt mijloc de subzistență a cerut transferarea la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, a cărei vice-președinte fiind, i-am aprobat-o, în 1991. După o călătorie în India, pentru adunarea de material, a revenit în România. Se strânseseră prea multe suferințe, prea multe umilințe în sufletul ei mare și
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
ei. Un scriitor nu poate cunoaște decât o singuro viață, un singur destin, destinul unei clase sau al unei categorii sociale mai restrânse”. Neamul românesc există cultural, în special, prin făptura socio - culturală a ,, satului”, adică a folclorului și a etnografiei sale. Specific românesc nu rămâne decât satul, populația rurală. Satul lui Marin Preda este proiectat în mit, iar viața lui se desfășoară după anumite ritualuri prestabilite din vechime: ,, Moromeții stau sub un clopot cosmic. Drumurile mari ale istoriei trec prin
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
Lerești, cât și pe platoul situat în spatele acesteia. În cinstea acestei sărbători doamna Elena Marin, localnică în vârstă de 58 de ani, posesoarea unei colecții de 300 de obiecte de artizanat local, a organizat în incinta pensiunii o expoziție de etnografie ce ne creează o puternică impresie de viață, datorită culorilor vii, cu nuanțe de roșu, roz, lila, mov, cât și amabilității cu care suntem întâmpinați de organizatori. Mesele tradiționale sunt bogat împodobite cu fețe de masă cusute cu acul, macaturi
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
unor societăți și cluburi precum Atheneul român, Secția locală a ligii culturale , Clubul cultural - distractiv Severinul ( 1906), Societatea culturală Mihai Eminescu( 1910), Societatea culturală Teatrul orașului Tr Severin , Casa de cetire, Petre Liciu, Societatea Casa poporului, Muzeul de Istorie și Etnografie ( 1912 ) 94etc. Între acestea, o activitate mai susținută are Atheneul ( președinte Gr. Constantinescu ) care , în decembrie 1901 deschide cel de al doilea ciclu al șezătorilor sale 95 însoțite mai întotdeauna de programe artistice 96, ( cum sunt cele ținute în 11
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
piatră din curte, pe care sunt înscrisuri în limba turcă. Ne aruncăm o privire prin ușa deschisă. În dreapta se află un lavoar unde credincioșii se spală înainte de slujbă, după un vechi obicei musulman. Vizităm Muzeul de Istorie și Muzeul de Etnografie, ambele aflate pe aceeași stradă. În Muzeul de Istorie se află o colecție bogată de obiecte aparținând unor epoci îndepărtate, reprezentative pentru reconstituirea istoricului localității: lămpi, opaițe religioase, obiecte de adorație, vertrebe de mamuți, veselă pentru idoli din neolitic, veselă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
din Pompei, sec. I inainte de Cristos care îi reprezintă pe Bacchus, Ariadne și Satyr, lămpi romane și veselă din ceramică, lămpi din teracotă și figurine din epoca elenistică, amfore, depozit de pietre și ancore, podoabe medievale etc. Muzeul de Etnografie oferă o imagine complexă a mediului de viață tradițional din zonă. Într-una din săli se află unelte tradiționale pentru munca la câmp, în centru o masă rotundă, joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
semnificații s-o fi gândit creatorul acestei mese, cert este că pentru el Universul este un tot circular, bazat pe o ordine, o simetrie și un echilibru perfecte, ce se desfășoară în curgerea neîncetată a Timpului. Vizita la Muzeul de Etnografie din Balcic evidențiază și câteva asemănări lexicale româno-bulgare. Câțiva din termenii auziți aici ne amintesc de cuvinte românești precum: suman, pistelcă, rodan, raclă, târlici, unele din ele fiind considerate în DEX de origine bulgărească. Deși pare un spațiu izolat, înconjurat
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
în ger.” Toate acestea, poate, derivă și din faptul că doamna Popescu se află departe de țară, departe de locurile pitorești unde s-a născut și a copilărit, de prieteni, colegi, rude, departe de obiceiurile și tradițiile satului românesc, de etnografie și folclor. Acolo printre străini nu va găsi niciodată ospitalitatea și căldura sufletească specifice românului de rând, nu va putea întâmpina sărbătorile de iarnă, Nașterea Domnului, Anul Nou, Botezul Domnului, dar nici revenirea naturii la viață primăvara și sărbătoarea Sfintelor
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
aprilie-mai 2011. Lucrările se află în colecții personale din SUA, Canada, Italia, Israel, Germania, Australia,Ungaria, Belgia, Australia, Spania , Franța, Belgia, UȘA, Ungaria, Grecia . În România, în diverse colecții personale dar și în colecția Patriarhiei Române din București, Muzeul de Etnografie din Archiud BN. -Activitate caritabilă, voluntariat, în cadrul Clubului Amazoanelor Bistrițene, acțiuni culturale în sprijinul femeilor cu cancer. -Activitate ecologică, voluntariat,- inițierea acțiunii Kilometru Zero al ecologiei, la Bistrița, 2002, și altele de acest gen, în colaboare cu un grup de
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
liniștită, dintr-o stradă laterală a Sibiului”, Str. Tipografilor, nr. 22. Își doarme somnul de veci în cimitirul din Dumbrava Sibiului, alături de soția sa Ana. Pe lângă obligațiile sale de magistrat, Atanasie Marian Marienescu a fost preocupat îndeaproape de literatură, folclor, etnografie, istorie, consacrându-se definitiv folclorului. Din scrisoarea sa adresată lipovenilor, prin D. Constantin Berceanu, în Dîuariul din 18 februarie 1858, Atanasie Marian Marienescu scria următoarele: “D-Ta, și voi lipoveni, veți ști că eu m'am apucat de o întreprindere
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2014), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. II, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, plastifiată, format A5, 692 pagini, 45 lei; Cartea cuprinde capitolele: Istoria Bisericii Universale, Ecumenism, Bizantinologie, Patrologie, Istoria Religiilor, Etnografie și Folclor. Volumul conține acele materiale care privesc răspândirea creștinismului în lume timp de 2000 de ani, relațiile dintre Biserici, relațiile creștinismului cu necreștinii, evoluția sentimentului religios la diferite popoare, tradiții, obiceiuri și datini românești și nu numai. Cele mai
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
grupate în două volume. În vol. I sunt cuprinse capitolele: I. Secțiunea Biblică(Vechiul Testament, Noul Testament); II. Secțiunea Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie, Patrologie); III. Secțiunea Practică(Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Pedagogie, Muzică, Îndrumări misionare); IV. Limbă și Literatură; V. Etnografie și Folclor; VI. Redacționale. Se adaugă o prefață și un indice de autori. Volumul al II-lea este pregătit pentru tipar și urmează să apară în scurt timp. El va cuprinde Secțiunea Istorică(Istoria Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
materialului s-a făcut după modelul bibliografiilor publicate de către Academia Română. Sperăm că această nouă lucrare se va constitui un instrument de lucru indispensabil pentru ierarhi, preoți, monahi, studenți, masteranzi, doctoranzi, profesori de religie, pentru cercetători din domeniul istoriei, teologiei, filozofiei, etnografiei, folclorului, literaturii la alcătuirea predicilor, comunicărilor, lucrărilor de tot felul din domeniile menționate, monografiilor locale, monografiile unor mânăstiri, biserici, evenimente istorice etc. 6. Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Mitropolia Olteniei”(1948 - 2008), vol. II, Bârda, Editura
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]