960 matches
-
obiectele de studiu sunt similare. Acest clivaj are rațiuni de a fi instituționale; el nu are nicio justificare științifică. Există o anumită urgență ca disciplina să anihileze aceste separări, însă acest lucru nu se poate realiza decât cu condiția ca etnologii să reușească să se elibereze de obligația de a colecta semnele unei culturi populare. Dar, lăsând la o parte acest aspect, care ar fi aportul etnologiei la studiul fenomenelor legate de mutațiile industriale? În unul din numerele sale recente, revista
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exterior, și conținutul ei științific efectiv, în permanentă reînnoire. Într-adevăr, necesitatea de a surprinde actualul, prezentul, contemporanul, formulată succesiv de G. Balandier, G. Althabe și M. Augé, se prezintă acum ca o evidență împărtășită de o largă majoritate de etnologi. Aceste calificative sunt însă foarte des utilizate ca afișaje vide de conținutul epistemic cu care le înzestraseră enunțătorii, utilizarea lor fiind prin urmare înțeleasă ca o tentativă de a conjura marginalizarea unei practici științifice. Exigența ca disciplina să reintegreze terenurile
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
94. Influența oarecum limitată în sânul antropologiei franceze a postmodernismului american se manifestă aici în lumina cea mai desuetă a exaltării narcisiste a cercetătorului și a eleganței estetice a operei lui. Înmulțirea publicațiilor despre scriere în care sunt expuse temerile etnologului oferă un indiciu privind ascendentul exercitat de această orientare. Cea de-a doua opțiune, care nu o exclude pe cea dintâi, constă în confruntarea mai mult sau mai puțin voită cu apelurile de ofertă sau cu o cerere socială, sub
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea induce confuzii oportune care maschează deseori absența unei problematici în spatele invocării evazive a originii disciplinei. Pare totuși bine stabilit (și, în perioada recentă, sociologii o recunosc mult mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
închide interpretarea în teatrul ritului; de a sublima o dimensiune simbolică, a cărei elaborare ar fi astfel deconectată de mizele sociale concrete, adică lipsită de orice conținut. Felul în care M. Segalen își prezintă viziunea despre dezbaterile dintre sociologi și etnologi în privința vânătorii este de-a dreptul simptomatic 97. Sociologii s-ar situa de partea evidențierii raporturilor de dominare între clase și fracțiuni de clasă; etnologii le-ar considera pe acestea din urmă secundare și s-ar preocupa de reunificarea socialului
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urmă, disciplina însăși pare să fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă. Aceasta îi privește însă în egală măsură pe toți actorii care sunt implicați în spațiile sau în instituțiile pe care le studiază etnologii. Prospecții Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor Să luăm ca exemplu multiplele spații culturale care apar în bazinul minier din nordul Franței, chiar pe teritoriul, am putea spune, al activismului minier dispărut și ale cărui obiective sunt de a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mediere a politicului care apar odată cu descentralizarea din anii optzeci. Bazinul minier și întreaga regiune abundă în experiențe de acest gen, foarte locale sau operând la o scară mai largă. Această apariție bruscă se corelează cu o activitate desfășurată de etnologi sau cercetători din alte discipline asupra unor teme similare sau paralele, de cele mai multe ori lipsite de orice perspectivă critică. Producțiile lor pot alimenta cu siguranță reflecțiile și lucrările actorilor care animă aceste organizații diverse. Etnologul riscă să-i trimită pur
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu o activitate desfășurată de etnologi sau cercetători din alte discipline asupra unor teme similare sau paralele, de cele mai multe ori lipsite de orice perspectivă critică. Producțiile lor pot alimenta cu siguranță reflecțiile și lucrările actorilor care animă aceste organizații diverse. Etnologul riscă să-i trimită pur și simplu pe oameni la ei înșiși. În plus, există pericolul împotmolirii într-o muncă colectivă de reelaborare a dominației, la care etnologul e obligat să participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alimenta cu siguranță reflecțiile și lucrările actorilor care animă aceste organizații diverse. Etnologul riscă să-i trimită pur și simplu pe oameni la ei înșiși. În plus, există pericolul împotmolirii într-o muncă colectivă de reelaborare a dominației, la care etnologul e obligat să participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea semnificațiilor profunde ale acesteia. Interesul abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor rapidă, precum și activitățile
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea semnificațiilor profunde ale acesteia. Interesul abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor rapidă, precum și activitățile acestora solicită atenția etnologului. Apărută după oprirea producției de cărbune și într-o vreme în care țesutul asociativ pare mai degrabă în declin la nivel local, ce înseamnă derularea acestei activități? Ce loc ocupă ea în (re)configurarea locală a politicului, a formelor de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferitele teritorii în care se înscrie? În ce raport se află ea cu modalitățile mutației economice în aceste spații geografice și sociale? La acest nivel se situează problematicile lucrărilor de etnologie. Aceste întrebări pe care și le poate pune un etnolog și analizele pe care le-ar putea produce el se referă în primul rând la ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt de a privi sensul și implicațiile acestor eforturi, nu atât în optica unei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt de a privi sensul și implicațiile acestor eforturi, nu atât în optica unei evaluări, cât în ideea conform căreia, clarificând aspectele realului în care actorii sunt zilnic inserați, etnologul ca și sociologul poate contribui la apariția unor perspective noi, a unor interogații noi, a unei mai bune înțelegeri a situațiilor sociale, a legăturilor care există între fenomene aparent independente unele față de altele. Să amintim, rămânând intenționat în schematizare, că
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile interne de supunere, de organizare a întreprinderilor, de distribuire și de instrumentalizare a deprinderilor tehnice. Pentru a nu oculta transformările și modurile de structurare a activității industriale, este deci necesar ca etnologii să pătrundă în întreprinderi pentru a-și efectua anchetele. Întreprinderile prezintă un interes de prim ordin pentru realizarea unui teren etnografic, deoarece, spre deosebire de cartierele urbane, de exemplu, pot fi observați actori aparținând unor categorii sociale separate de mari distanțe ierarhice
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prim moment, el posedă o structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al vieții de la sat situându-se dincolo de masca oficială. Iată cele două elemente constitutive ale celei de-a doua realități a satului: autosubzistența și organizare familială. Nu este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
A se vedea prezentarea lui Godelier la traducerea franceză a lucrării lui Polanyi & Arensberg, op. cit. Observăm de asemenea că abordarea lui P. Bourdieu prezintă altfel chestiunea interesului (Le sens pratique, Minuit, Paris, 1980). 10 Astfel R. Firth, unul dintre primii etnologi care și-au îndreptat atenția asupra "economiei primitive" în cadrul teoriei clasice, insistă în introducerea lucrării Themes in Economic Anthropology, din 1967, asupra unui fel de răspuns pentru Polanyi: "Contribuțiile [lucrării] în general presupun acceptarea punctului de vedere conform căruia logica
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1981; La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1985. 90 N. Gérôme, op. cit. 91 "Comprendre les organisations", nr. 20, martie-aprilie 1998. 92 De fapt, această prezentare ține mai degrabă de o neînțelegere între sociologi și etnologi. În Franța, etnologia nu și-a luat ca obiect de studiu organizația. Referința, dacă ar fi fost introdusă în acest dosar din Sciences humaines, ar fi trebuit să fie britanică (cf. S. Wright [ed.], Anthropology of Organizations, Routledge, Londra, 1994
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această revistă. 93 M. Kilani, Introduction à l'anthropologie, Payot-Lausanne, Lausanne, 1996 (ediția I, 1992). 94 Efectele de modă la care sunt supuse titlurile lucrărilor sunt semnificative în ce privește evoluția genului. Succedând clasicelor de tipul Societatea X, acestea devin acum: Un etnolog la Y sau Un etnolog într-o instituție dată. 95 G. Lenclud arată deosebit de bine acest lucru când expune critica "marelui partaj", menținând totodată jocul opoziției dintre "noi" și "ei": ducând raționamentul până la capăt, suntem angajați într-o spirală care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Introduction à l'anthropologie, Payot-Lausanne, Lausanne, 1996 (ediția I, 1992). 94 Efectele de modă la care sunt supuse titlurile lucrărilor sunt semnificative în ce privește evoluția genului. Succedând clasicelor de tipul Societatea X, acestea devin acum: Un etnolog la Y sau Un etnolog într-o instituție dată. 95 G. Lenclud arată deosebit de bine acest lucru când expune critica "marelui partaj", menținând totodată jocul opoziției dintre "noi" și "ei": ducând raționamentul până la capăt, suntem angajați într-o spirală care se îngustează în mod fatal
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 359-362; Gheorghe I. Neagu, Christea N. Țapu, REF, 1978, 2; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală, RMB, 1981, 11 456; Traian Cantemir, Restructurarea unei vechi ediții folcloristice, CRC, 1981, 47; Cristea, Teleorman, 690-691; Datcu, Dicț. etnolog., II, 258; Datcu, Repere, 27-59; Dumitru Vasile Delceanu, Doi folcloriști cu har: Christea N. Țapu și Florian Cristescu, „Caligraf”, 2003, ianuarie. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
ca așteptare - marginalii la o trilogie a existenței Oricît ar părea de ciudat, dar se constată o vizibilă apropiere de orizont științific între scrierile etnografice ale lui S. Fl. Marian, cel din Nașterea, Nunta și Înmormîntarea la români și opera etnologului francez Arnold Van Gennep, Riturile de trecere. Adevărat, nu se încadrează amîndoi exact în aceeași vîrstă a științei. Autorul român, autodidact și mai puțin „modern”, se lasă atras de „secolul istoriei”, avînd convingerea, specifică vremii, că știința trebuie să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
însușit-o, „înmormîntarea”, arată interesul autorului pentru aspectele ritualistice ale fenomenologiei morții, cît și priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii de rituri, meșteșuguri, forme ale culturii materiale și artistice. Etnologul francez a întrezărit, în aceste trei corpus-uri de idei, o pluralitate de rituri: familiale, vegetaționale, astrale, funcționînd la unison, sub semnul simbolic și comportamental „de trecere”, adică de inițiere și de transfigurare. Timpul se întoarce în chip de „copil
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mod folositor de a-ți omorî timpul. Cu excepția iluminaților, efectele imaginii tind să cadă în domeniul comun: bune moravuri și proaste influențe. Pornografie și televiziune. Ele trec, dacă vrem, din competența teologilor în cea a polițiștilor și din cea a etnologilor în cea a magistraților, adică de la supranatural la sistemul spațiilor comune. Dar oare puterea de acțiune a imaginii și-a pierdut misterul? După toate aparențele, nu. Fără îndoială, ochiul nostru a devenit destul de agnostic sau de saturat încât să privim
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un artefact social, iar negarea estetizantă a acestei condiționări sociale este ea însăși un fapt social. În spatele acestui dispreț încrucișat, al acestor acuzații reciproce de terorism, stă poate o antinomie a Rațiunii estetice, o problemă fără soluție, analogă cu dilema etnologului prins între dorința de a participa și nevoia de a se distanța. Pentru a înțelege o etnie din Noua-Guinee, trebuie s-o observăm cu un ochi rece, retras, sau să îmbrățișăm din interior trăirile membrilor ei? Proiectul mediologic ar fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aici. Într-o zi, cu un secol sau două în urmă, teologii revelației s-au văzut lipsiți de exclusivitatea studiului Scripturii: s-a născut atunci istoria religiilor. Poate că într-o zi teologii artei vor accepta să împartă apanajul cu etnologii arhipelagului Imaginii. În ziua aceea, istoria artei se va fi rupt în sfârșit de Istoria sfântă și de discursul pios. Distribuirea premiilor de excelență e mica ei monedă profană, la fel ca tradiționalele povestiri despre măreția și decăderea artei ideale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și laboratoarele sunt în Nord, care are exclusivitatea drepturilor de filmare, montare, reproducere și difuzare. Imaginea industrială, instrument de sensibilizare la inegalitățile mondiale, este totodată expresia cea mai sensibilă a acelorași inegalități, între priviții din Sud și privitorii din Nord. Etnologul occidental aflat în misiune beneficia deja de această poziție de invidiat, cea a privitorului în afara vederii, dar încerca să facă din ea un mijloc de cunoaștere, chiar de comunicare cu două sensuri, fie și numai stând destul de mult timp pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]