478 matches
-
Din păcate, nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Din păcate, nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de observat cum artista rămâne fidelă mijloacelor și tehnicilor tradiționale și respectă în compoziție perspectiva ierarhică a icoanei, chiar dacă lumea pe care o oglindește are o substanță laică declarată și este produsul unei priviri absolut originale.” (Ioana Popescu, Director programe etnologice și acțiuni culturale la Muzeul Țăranului Român) Dinu Sebastian 1995 Pictor „Am început cu creioane colorate, apoi acuarele, acum lucrez in ulei. Am îmbrățișat arta naivă care-mi oferă prilejul de a exprima cât mai diferit mediul înconjurător. Când încep
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
fiziologia gândirii unei persoane) se vede Încurajată de convingerea că În actul de gândire se realizează combinația Între „idei“, conform „semnelor“ asociate; se urmărește combinația Între „semne“, conform „imaginilor“ corelate, după cum este surprinsă combinația Între imagini, conform „sentimentelor“ inspirate . 5. „Etnologica“ de tip sumativ, pe care Auguste Comte o reperează - la maxima sa Împlinire - În era mentalității „pozitive“, rezonează cu distincția dintre nivelurile de complexitate În funcționarea creierului uman, la care se face referință prin „ipoteza Kant-Changeux“. În exprimarea lui Jean-Pierre
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de observat cum artista rămâne fidelă mijloacelor și tehnicilor tradiționale și respectă în compoziție perspectiva ierarhică a icoanei, chiar dacă lumea pe care o oglindește are o substanță laică declarată și este produsul unei priviri absolut originale.” (Ioana Popescu, Director programe etnologice și acțiuni culturale la Muzeul Țăranului Român) Dinu Sebastian 1995 Pictor „Am început cu creioane colorate, apoi acuarele, acum lucrez in ulei. Am îmbrățișat arta naivă care-mi oferă prilejul de a exprima cât mai diferit mediul înconjurător. Când încep
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
a milostivit dându-ne nouă, oamenilor, pe Fiul Său Preaiubit, Iisus Hristos. Patriarhul are perfectă dreptate atunci când se referă la tradiția creștină a Crăciunului, cea legată exclusiv de Nașterea Mântuitorului. Însă afirmația sa poate fi completată cu o întreagă literatură etnologică, antropologică și de istorie a religiilor privind Crăciunul. De aici aflăm că celebrul personaj era o divinitate în panteonul indo-european, celebrată și de strămoșii noștri geto-daci (Ion Ghinoiu). Peste ea s-au suprapus elemente din Saturnaliile romane și din cultura
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
strânsă legătură cu folclorul, chiar dacă această legătură a fost intermediată și nu totdeauna vizibilă. II După identificarea unor dimensiuni filosofice ale norocului în textele gânditorilor români care s-au raportat și la credințele populare, preocupările privind destinul, manifestate în cercetarea etnologică românească, vor întregi tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată în studiul Basmele române în comparațiune cu legendele antice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
comentate de Paul H. Stahl) cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
într-un membru al familiei. Cunoașterea destinului este, în acest fel, o formă de "legitimare pe credit", cu alte cuvinte, o garanție a capacității individului de a se înscrie, în viitor, în rețeaua de relații a comunității. După o explicație etnologică, devenită clasică și curentă, orice apariție, orice noutate tulbură echilibrul preexistent. Nu doar nașterea unui copil, ci și primele roade ale pământului, o casă nouă etc. devin periculoase și trebuie să fie consacrate, dăruite ca ofrandă zeilor sau să primească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care duc la ideea de concepere. Mai întâi, simbolul cheii este legat de rolul ei de a închide și de a deschide intrările. "În psihanaliza lui Freud, cheia e un simbol falic, supoziție susținută și de unele argumente de ordin etnologic, întrucât la o serie de popoare (la japonezi) e simbolul abundenței și prosperității, iar cheia și lacătul reprezintă complementaritatea principiilor masculin și feminin." Apoi, sărutul este semnul unității, care păstrează "efectul polivalenței, al ambiguității nenumăratelor forme de uniune". Observăm în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
s-a răspândit în toată lumea, lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și în legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
POSTFAȚĂ Problematica destinului l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri și a constituit o temă de meditație în toate culturile, de la cele mai vechi și mai îndepărtate până la cele moderne. Prezentarea diferitelor abordări ale destinului în cercetarea etnologică românească reprezintă o încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție în ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
1970, 3-4; Bela Gunda, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Folklore” (Londra), 1971; Bârlea, Ist. folc., 569-571; Max Lüthi, „Die dichterische Struktur des Volksmärchens”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde”, 1976, 3-4; Ioana Bot, În așteptarea sintezei, TR, 1986, 34; Petru Ursache, Eseuri etnologice, București, 1986, 269-287; I.C. Chițimia, Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
a riturilor lor, rod al modului particular de a vedea al autorului, oricare ar fi acesta, scriitor sau antropolog. Propuneam așadar ca, În orele de limbi străine, să se confrunte texte literare cu texte neliterare provenind din studii sociologice sau etnologice și să se supună ambele tipuri de texte unei lecturi critice. Obiectivul pe care Îl urmăream era favorizarea descoperirii reciproce a culturilor belgiană și maghrebină În contextul unei ore de franceză ca limba a doua. Sugeram utilizarea de texte provenind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deduse decât a priori. O utilizare științifică Termenul de „moravuri” se pretează astăzi la o utilizare lipsită de orice considerație de natură etică. El este folosit ca atare, să ținem minte, În etologie. S-a răspândit În scrierile sociologice și etnologice, desemnând cel mai adesea un tip de fenomene distincte de drept, ca și de morală. Trimite În general la norme care nu sunt obligatorii, dar a căror transgresare este sancționată, uneori chiar foarte dur, de corpul social. Anumiți teoreticieni propun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tezele eurocentrismului, care prezentau Africa drept un continent locuit de animale și de sălbatici și bântuit de friguri, au fost modificate de o argumentație care scotea În evidență scopurile reale ale colonizării și reliefa valorile civilizației africane pe baza studiilor etnologice, a mărturiilor, a povestirilor și a realizărilor tot mai des Întâlnite chiar și În Europa ale artei negre. Iată deci ce au În comun aceste viziuni. Totuși, anumite concepții se deosebesc Între ele prin statutul acordat noțiunii. La Césaire, există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
putea însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar în lucrare se face chiar precizarea că „investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică în spațiul cuprins între rîurile Prut și Nistru, în partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei“ (p. 10). Cu aceasta însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul însuși afirmă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vrâncean, o proiectam pe un fundal cosmic, ca o nuntă la al cărui ritual participau elementele ambientului păstoresc anarhaic, pădurea, stelele, turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică? De ce nu Toma Alimoș, Pintea-Viteazul sau de ce nu formidabila istorie icariană a Meșterului Manole?! De ce nu una din aceste trei balade, profund semnificative și reprezentative pentru toate regiunile teritoriului ocupat de Români, dar În care se află, În fiecare, un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ioana Em. PETRESCU Studii eminesciene Anul 1984 nu a adus în domeniul eminescologiei nicio apariție cu valoare de eveniment, chiar dacă publicarea postumă a lucrării lui P. Caraman, Pământ și apă, însemnează o contribuție reală la studiul simbolisticii eminesciene din perspectivă etnologică, chiar dacă N. Ciobanu încearcă o redefinire a fantasticului eminescian, chiar dacă unii tineri cercetători (P.M. Gorcea, Th. Codreanu) aspiră spre o modernizare a metodologiei critice. Mă voi opri în cele ce urmează asupra a trei lucrări ilustrând tendințele divergente ale eminescologiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și grupuri indigene, sătule pînă peste cap să tot fie prada etnologilor, se răzvrătesc. Ca să-ți permită să pătrunzi în rezervațiile lor, unele îți cer să completezi, spre satisfacția lor, tot soiul de formulare. Altele interzic pur și simplu cercetarea etnologică : poți să vii pe teritoriul lor în calitate de învățător sau de igienist, cu condiția să te angajezi în scris să nu pui nici o întrebare despre organizarea socială sau despre credințele religioase. Un informator nu va povesti la rigoare un mit decît
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie, Studiu introductiv de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1980. * Caracostea, D., Creativitatea eminesciană, Ediție îngrijită de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1987. * Caraman, Petru, Pământ și apă contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, Prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Iași, Editura Junimea, 1984. * Cassirer, Ernest, Eseu despre om. O introducere în filozofia culturii umane, Traducere de Constantin Coșman, București, Editura Humanitas, 1994. * Cazimir, Ștefan, Stele cardinale. Eseu despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Șerban. Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara, 1977, 121 p. An-A = Anuar de lingvistică și istorie literară. A. Lingvistică. Iași. AN.ACAD = Analele Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ACAD = Analele Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983, 479 p. multigr. AnL-B = Anuar de lingvistică și istorie literară. B. Istorie literară. Iași. An RS = Analele româno sovietice. APASE = Atelier
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
prescriau și vechii evrei. Dacă acestea erau îndeplinite puteau duce la o căsătorie fericită. Hindușii și arabii aveau manuale de dragoste și le recomandau pentru cei ce urmau a se căsători. Metodele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice, istorice, abia în secolul nostru concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihologice, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială. Familia privită ca nucleu social este prima care influențează dezvoltarea omului, punându-și amprenta pe întreaga sa personalitate. În lucrarea Matriarhatul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]