479 matches
-
nazismului german (Eeick Fromm, Karen Horney). Frământările sociale din Europa antrenau din plin problematica formulată inițial de S. Freud, care de astă dată cerea implicarea unor specialiști avizați care să se pronunțe asupra noii identități culturale a omului, dobândită antropogenetic, etnologic, care să găsească aici originile de dereglare patologică a comportamentului. Psihanaliza freudiană este completată de B. Malinowski cu o alta în care este invocată maleabilitatea culturală a instinctelor (a), care a formulat o finalitate culturală a instinctului, ca substitut al
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Din cauză că relațiile dintre părinți și copii aici nu mai sunt atât de strânse, atât de mult discutatul Complex Oedip de conștiință lipsește. Obiectivul de cercetare al unui alt psihanalist, Abraham Kardiner, a fost de a descoperi prin aplicarea unor metode etnologice limitele între care oamenii pot să fie condiționați și ce scheme ale vieții sociale impun mai puține constrângeri pentru individ. 5. Noul val Îi are ca reprezentanți distinși pe H.S. Sulivan și pe E. Fromm. Sulivan este primul american înscris
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a gîndi prin analogie, ceea ce este o formă de metaforă, cea de-a patra (id est: proporțională), la Aristotel. După cum aceiași termeni blagieni se prevalează de simbol, metaforă și mit, dînd gîndirii filosofului o substanță mitic-simbolică (mitul nu în sens etnologic, ci ca formă de cunoaștere). Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, a lucrat din 1952 în diferite instituții culturale (Comitetul de Stat pentru Așezămintele Culturale, Editura Didactică și Pedagogică, Biblioteca Centrală de Stat, Centrul de Valorificare a Creației Populare, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice). Se poate spune că debutul lui ca dramaturg a avut loc în 1961; anul în care i se reprezintă, la Teatrul Țăndărică din București, piesa Răzvrătiții și totodată anul în care încep să-i fie editate (sub formă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
Școala Generală din comuna Racovița, județul Vâlcea. În 1975 este numit director al Centrului de Librării Vâlcea, continuându-și activitatea în aceeași funcție și după 1989, la SC Ex Libris SA. Debutează în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească”, „Argeș”, „Ramuri”, „Orizont”, „Contemporanul” ș.a. M. este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
sale de intuiție mitul apropiindu-se de gândirea reflexivă. Gabriel Segre 272 valorifică studiile lui R. Barthes și ale lui E. Morin pentru a sublinia faptul că este foarte greu, dacă nu imposibil, să se vorbească despre mituri, în sensul etnologic, în societățile de astăzi. Mai mult, Segre susține că "nimeni nu a depistat încă existența unei narațiuni adevărate, sacre, exemplare și semnificative, trăită ritual, relatând actele fondatoare, faptele creatoare ale eroilor sacri"273. Însă, deși abordează mitul explicit din perspectiva
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se află o mănăstire renumită închinată Sfintei Parascheva (Aghia Paraskevi) și un izvor miraculos. Un alt studiu care face referință la dubla dimensiune a femininului întruchipat de Sfânta Parascheva îi aparține cercetătoarei Claudine Fabre-Vassas1, care realizează mai degrabă o anchetă etnologică pentru a surprinde ceea ce a mai rămas din amintirea „Sfintei Vineri” printre pelerinii contemporani, respectiv modul în care percep această dublă dimensiune legendară a Sfintei, citez : „Fecioară îndârjită sau bătrână agresivă” (Fabre- Vassas, 1995 : 74). Mircea Eliade constată existența în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mitropoliei, care, la rândul său, le distribuie către parohii și mănăstiri. Posibila explicație a acestei stări de fapt, furnizată de cercetătoarea din Grecia (care nu a studiat în mod explicit acest fenomen, ci l-a semnalat doar ca strictă observație etnologică), a fost aceea că ar fi vorba de o „legătură cu covorul de rugăciune musulman”. Am discutat în timpul pelerinajului cu rromii care aduceau covoarele, cu diverși pelerini cu experiență care remarcaseră fenomenul de-a lungul anilor și cu organizatori de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în peregrinările lor de hinduși, musulmani, creștini, plus elemente păgâne, cum ar fi credința în vampiri, în Balcani”, EvansPritchard afirmă că metode criticabile în alte circumstanțe sunt justificabile în acest caz, exact „acolo unde mozaicul de date disparate și notițe etnologice te obligă la inventivitate, ca cercetător” (Evans- Pritchard, 1973 : 11). Am ales așadar să urmărim două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată de religiozitatea rromă și de modul în care unul dintre conceptele de bază
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parte, nu trebuie s. uităm că oricare ar fi deosebirile dintre vânătorii arctici și cei din paleolitic, toți aparțin aceluias tip de economie și, foarte probabil, aceleiași ideologii religioase specifice civilizațiilor d" vânători. Prin urmare, compararea documentelor preistorice cu faptele etnologice este justificată S-a propus sa se interpreteze, din această perspectivă, descoperirea, în Silezia, a unui cranii fosil de urs brun tânăr, aparținând aurignacianului timpuriu, în timp ce incisivii sau canini erau retezați sau piliți, molarii erau încă în stare excelentă. W
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
capodoperele artistice din paleolitic - coborând pe o scară de sfoară de-a lungul unui puț de 6,30 m adâncime. Intenționalitatea acestor opere pictate sau gravate pare în afară de îndoială. Pentru a le interpreta, majoritatea cercetătorilor au făcut apel la paralele etnologice. Anumite comparații nu erau convingătoare, mai ales când se încerca a se "completa" documentul paleolitic pentru ca el să semene și mai mult analogului etnografic. Dar asemenea explicații imprudente îi compromit numai pe autorii lor, nu și metoda pe care aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
există schimbul economic, mondializarea, laicitatea deschisă, rațiunea, individul. Ca un "cară-te de-aici, vrăjitorule, ca să-ți iau locul" al inginerului și savantului. Această expresie a uitat că progresul tehnic înseamnă și neîncetata întinerire a vechiului prin nou și a etnologicului prin tehnică. Sub forma savantului taumaturg, a medicului mare vraci și a tehnicianului șaman, ori sub cea a lui "știu, dar să-l întrebăm totuși și pe preot". Dacă religiile istorice nu erau decît mitologii agrare sforăitoare, industrializarea planetei, care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
studii, cu o tematică diversă generată de însăși bogăția și varietatea creației noastre populare. Toate poartă amprenta personalității autorului lor, îmbogățind substanțial literatura de specialitate din țara noastră: Istoria unui obicei. Plugușorul (Iași, Ed. Junimea, 1987), Românitatea de Sus. Repere etnologice (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2004), Un pol de contribuții etnografico-folcloristice privind realitățile vasluiene (Vaslui, 2005), Concert etnologic în cuvinte (Bacău, 2006). Concepțiile sale au fost exprimate în cele câteva sute de studii și articole publicate în reviste de profil din țară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
amprenta personalității autorului lor, îmbogățind substanțial literatura de specialitate din țara noastră: Istoria unui obicei. Plugușorul (Iași, Ed. Junimea, 1987), Românitatea de Sus. Repere etnologice (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2004), Un pol de contribuții etnografico-folcloristice privind realitățile vasluiene (Vaslui, 2005), Concert etnologic în cuvinte (Bacău, 2006). Concepțiile sale au fost exprimate în cele câteva sute de studii și articole publicate în reviste de profil din țară (Iași, Bacău, Brașov, Piatra Neamț, Botoșani, București, Tecuci, Focșani, Timișoara, Craiova, Sibiu, Suceava) și din străinătate (Germania
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
au studiat Europa de Est s-au găsit la marginea diverselor discipline umane și sociale. În antropologie, Europa de Est a constituit un domeniu inedit de studiu al transformării societăților țărănești pentru o mână de cercetători din lumea anglo-saxonă și un domeniu de cercetare etnologică clasică (în domeniul rudeniei sau al miturilor și ritualurilor) pentru cei câțiva etnologi francofoni care s-au aventurat pe aceste meleaguri. România a fost în mod particular norocoasă la acest capitol, fiind nu doar mai accesibilă decât vecinele ei de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
premii ale Academiei Române, REF, 1979, 2; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu, București, 1991; Ilie Moise, S. Fl. Marian sau Viziunea etnologică asupra culturii tradiționale românești, REF, 1995, 275-278; Simeon Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări, îngr. Petru Froicu și Eugen Dimitriu, introd. Ion Popescu-Sireteanu, postfață Nicolae Cârlan, Suceava, 1997; Paul Leu, Ctitorul etnografiei române, I, Suceava, 1998; Datcu, Dicț. etnolog., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
absurdă și imutabilă, iată un clișeu comun, de fapt, în reprezentările apusene despre români și în autoreprezentările acestora din urmă. Cine a preluat de la cine aceste stereotipuri, apusenii de la români, ori românii de la apuseni? Se pot evoca preocupările (filosofice, antropologice, etnologice, culturale, începând cu secolul al XIX-lea) ale românilor în legătură cu misterul identității lor, căutarea rădăcinii răului și binelui (absolut) în sufletul românesc și identificarea tuturor stereotipurilor negative, balcanice sau orientale, în discursul despre sine. De fapt, autoreprezentările oscilează conjunctural între
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
privilegiat de comunicare a misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
veridicitate este susținută de operele populare culese recent, în numeroase zone geografice românești. Analiza stilistică va fi condusă în mod special pe texte înregistrate de folcloriștii preocupați de forma și stilul tradițional de interpretare, așa cum a impus-o dezvoltarea științei etnologice. În privința instrumentelor taxonomice, conside¬răm utile clasificarea Monicăi Brătulescu pentru colindele profane și cea a lui Al. Amzulescu pentru baladele fantastice. În cazul basmelor nu vom cita decât titlul cu care acestea au apărut în volum, dată fiind structura complexă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a culege creațiile populare, justificarea oferită implicând o pedeapsă drastică la nivelul existenței fizice. Dincolo de hybris-ul ce încalcă timpul magic se află nesocotirea puterilor ordonatoare ale cuvântului sacru, irosit astfel în lumea perisabilă. Rezultatul acestor perspective convergente ale analizei etnologice, mitologice, stilistice și poetice va fi revelarea unor mărci culturale ale simțirii românești, ordonate în arhetipuri. Pe acestea din urmă le modelează, conform interpretării lui Lucian Blaga, tiparele stilistice și acestea singularizează viziunea noastră tradițională în ansamblul percepției universale a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vrâncean, o proiectam pe un fundal cosmic, ca o nuntă la al cărui ritual participau elementele ambientului păstoresc anarhaic, pădurea, stelele, turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică? De ce nu Toma Alimoș, Pintea-Viteazul sau de ce nu formidabila istorie icariană a Meșterului Manole?! De ce nu una din aceste trei balade, profund semnificative și reprezentative pentru toate regiunile teritoriului ocupat de Români, dar În care se află, În fiecare, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
multe tipuri de demers ; ceea ce nu are ca rezultat un obiect eterogen, neînchegat, mă grăbesc să spun. Podul de flori, în particular, nu e un documentar în sensul propriu al termenului, nu e „reportaj”, nici „docu-dramă”, nici investigație antropologică (sau etnologică) prin film, nici Big Brother, deși are câte ceva din toate acestea. Ai putea să spui că această problemă a „definirii genului” este una academică ; dar eu cred că e o problemă practică și că setul multiplu de decizii pe care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie, Studiu introductiv de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1980. * Caracostea, D., Creativitatea eminesciană, Ediție îngrijită de Ion Apetroaie, Iași, Editura Junimea, 1987. * Caraman, Petru, Pământ și apă contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, Prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Iași, Editura Junimea, 1984. * Cassirer, Ernest, Eseu despre om. O introducere în filozofia culturii umane, Traducere de Constantin Coșman, București, Editura Humanitas, 1994. * Cazimir, Ștefan, Stele cardinale. Eseu despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
seamă încât evaluarea lor judicioasă, încă neînfăptuită până azi, ar reclama de drept o lucrare de proporții: lucrare necesară nu numai întru mai dreapta cinstire a memoriei învățatului, ci și întru mai completa și clara conștiință de sine a cercetării etnologice românești.”
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
imaginilor de sănătate mintală și boală psihică într-o societate dată, distinge următoarele aspecte: opinia socială despre sănătatea mintală și boala psihică; opinia bolnavului despre sănătatea mintală și boala psihică, opinie care, de regulă, nu coincide cu cea anterioară; opinia etnologică asupra societății în discuție, referitoare la sănătatea mintală și boala psihică, care, de multe ori, nu corespunde cu accepțiunea pe care o dă acestora societatea respectivă; opinia psihiatrică, complementară precedentei, care pune în evidență neconcordanțe între aceste concepte, precum și în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]