12,272 matches
-
CIMPOI: "CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU", de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014. Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar și în luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea”, adică după Freud - tot ce-i este străin, tot ce contravine firescului, bunului simț, adevărului, acesta privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... Citește mai mult Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar și în luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea”, adică după Freud - tot ce-i este străin, tot ce contravine firescului, bunului simț, adevărului, acesta privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > PRIZONIERĂ ÎN CAPOT Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului singurătate prizonieră în capot mi-ai îmbrăcat eul în capotul tău gros crede-mă nu suport furnicătura asta prin cordul iritat de-atâta suferință mă voi dezbrăca într-o bună zi de capotul tău voi respira briza vieții iar tu vei deveni o zdreanță aruncată vei degera de
PRIZONIERĂ ÎN CAPOT de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1453152102.html [Corola-blog/BlogPost/380411_a_381740]
-
puternică; posedata, din povestirea lui Victor Ovidiu Rusu, trăiește o adevărată tragedie, în timp ce personajele lui Miron Manega filosofează pe marginea unor probleme de viață, arătându-se atotcunoscătoare față de sexul opus. Rafinați psihologi cei mai mulți dintre autori se identifică cu personajele lor, eul liric al narațiunii devenind un alter ego al povestitorului. E drept că unele scrieri au un caracter autobiografic evident precum Ultima toamnă a Valentinei Becart, fragmentul de roman al Mariei Apetroaiei sau narațiunea lui Mihai Știrbu - autori cunoscuți nouă prin
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
în Biblie nu există un asemenea text, dimpotrivă, prin gura apostolului Pavel este dat îndemnul: „Ci cercetați toate lucrurile și păstrați ce este bun” (1 Tesalioni 5-21). Problema care a frământat mințile multor generații este dacă existența noastră ca oameni, „eul” nostru, considerat ca entitatea care are cel puțin două trăsături (a. conștiință și b. conștiență) se menține și se perpetuează și după ce am parcurs întreaga noastră viață biologică și traversăm pragul morții fiziologice. Răspunsul dat acestei întrebări a fost tranșant
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1456525023.html [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care vorbeam e
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
numai, să citească o carte foarte frumoasă și educativă. Ea se întitulează „Am iubit o fată” de Walter Trobisch. Cu siguranță că nu o veți uita toată viața! Dragostea este un mod de a „trăi viu” și nu „mort în eul nesatisfăcut și egoist”. Este ceva profund, veșnic, necondiționat, un mod de a trăi în armonie, iertând, prețuind cu modestie și lipsă de egoism, făcând bine, căutând fericirea celuilalt, protejându-l de suferință (cât se poate). Acceptându-l așa cum este, nu
DESPRE SĂRBĂTORIREA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1424426020.html [Corola-blog/BlogPost/377105_a_378434]
-
Și vremea noastră trece... Te-ai virusat, femeie, Și nu mai e scăpare! Că like-uri o să-ți deie, Acel ce treabă n-are. De mâine schimbăm foaia: Mă voi trezi la șapte, ( Că tot nu va sta ploaia), Și dau eu like, la toate! Femeie, Dă-ți delete de pe facebook, Că prea mă bagi în boale. Mă duc în piață să-ți aduc, Să-mi faci niște sarmale. Referință Bibliografică: Femeie, dă-ți delete de pe facebook! George Safir : Confluențe Literare, ISSN
FEMEIE, DĂ-ŢI DELETE DE PE FACEBOOK! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 by http://confluente.ro/Femeie_da_ti_delete_de_pe_facebook_george_safir_1338056198.html [Corola-blog/BlogPost/357584_a_358913]
-
atent, necruțător, clipă de clipă, și ore, și zile întregi, lucrurile lumii, lumea însăși încep, treptat, să-și deconspire nu doar inutilitatea, ci chiar nimicul, neantul. De prea multă prezență, devin, gradual, absente. În blocul compact a ceea ce numim realitate, eul acestor personaje stranii (un fel de obscuri filosofi, un soi de neînsemnați înțelepți) deschide, la un moment dat, breșe, prin vis, prin delir, printr-o reverie crudă și, uneori, sordidă, prin halucinație, prin oglindire (s-ar putea stărui asupra rolului
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
moment dat, breșe, prin vis, prin delir, printr-o reverie crudă și, uneori, sordidă, prin halucinație, prin oglindire (s-ar putea stărui asupra rolului jucat de oglindă, în câteva împrejurări), prin uitare (ștergerea din memorie echivalează cu suprimarea in rem). Eul autarhic creează fisuri, descoperă un fel de ferestre ce dau în vileag, ce lasă să se vadă, sau, măcar, să se bănuiască, vacuitatea din spatele eșafodajului iluzoriu ce se dădea drept realitate. Încât, brusc, singura certitudine pare a fi eul însuși
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
rem). Eul autarhic creează fisuri, descoperă un fel de ferestre ce dau în vileag, ce lasă să se vadă, sau, măcar, să se bănuiască, vacuitatea din spatele eșafodajului iluzoriu ce se dădea drept realitate. Încât, brusc, singura certitudine pare a fi eul însuși. El, personajul, eul, zămislitorul propriei lumi. De pildă, Vatmanul din Luna și tramvaiul 5, terorizat de un Necunoscut, a cărui apariție subminează și demolează contingența dură, dar stabilă, în care își ducea zilele. Acum, misterul, abisalitatea nebănuită a “realității
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
fisuri, descoperă un fel de ferestre ce dau în vileag, ce lasă să se vadă, sau, măcar, să se bănuiască, vacuitatea din spatele eșafodajului iluzoriu ce se dădea drept realitate. Încât, brusc, singura certitudine pare a fi eul însuși. El, personajul, eul, zămislitorul propriei lumi. De pildă, Vatmanul din Luna și tramvaiul 5, terorizat de un Necunoscut, a cărui apariție subminează și demolează contingența dură, dar stabilă, în care își ducea zilele. Acum, misterul, abisalitatea nebănuită a “realității imediate” modifică profund viața
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
de inimă - o secundă - o secundă. Ieși pe terasă și puse pâlnia la gură. - Este ora zece! strigă. Apoi, cu mișcări încete, rigide și parcă mecanice, se retrase în turn” (p. 84). Asistăm, prin urmare, la un proces gnoseologic complex. Eul fixează îndelung și într-atât de intens semeni și obiecte, încât și unii și celelalte se decupează, mai întâi net (hiperreali, hiperreale), ca niște monade, apoi, sub acidul privirii, încep a se dilua, se topesc. Mai mult, el însuși (subiectul
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
cu realitatea interioară, cu universul psihic mereu în mișcare, căutând să se acomodeze la șabloanele pe care i le impune lumea perceptibilului. Astfel, eroinele alunecă în permanență între realitate, vis și rememorare, ele trăind alternativ ori concomitent pe aceste planuri. Eul narativ prezintă mai multe voci: a Arianei, a Dorei, a Rozei ori a lui Nuți, care se schimbă fără avertisment, cititorului neoferindu-i prozatoarea nicio șansă de a lăsa garda jos, fiindcă, recurgând la tehnicile moderne de scriere, preluate din
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
națională e a Școlii Ardelene, de aceea încercarea ortodocșilor moldo-valahii de a avea și fapta și ideea națională, de a-i obliga pe ardeleni să fie ca ei e insuportabilă. Asta însă nu diminuează meritele, iar orientarea spre Roma, spre EU/NATO a celor patru președinți ortodocși moldo-valahi depășește blocajul maghiarilor, rușilor, sârbilor, grecilor și sunt convins că vom asista la o refecarea a unității creștine pe bază de egalitate, cu ajutorul papei Francisc, care vrea o unitatea a creștinilor fără condiții
UN NOU RĂZBOI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1481542453.html [Corola-blog/BlogPost/381565_a_382894]
-
Sfânt; iubirea duhovnicească îl face atât pe Dumnezeu, cât și pe mistic să iasă din ei înșiși și să se arunce unul spre celălalt într-o unire paradoxală, care realizează între Dumnezeu și om și între oameni o substituire de „euri”, fără desființarea lor ca subiecte libere, într-un ,„noi” comun . În acest punct, Părintele Dumitru Stăniloae propune, plecând de la interpretarea unui text al Sfântului Ioan Scărarul , o interpretare de tip personalist a experienței mistice a vederii lui Dumnezeu în Ortodoxie
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Era poetului). Intuiția metafizică e diversă în acest volum ce cuprinde 38 de poeme. Această intuiție metafizică pe care o descoperim mai în toate poemele, înseamnă totodată și intuiția existenței în spațiul de la limita sacrului, în care poetul își întreabă eul, ce îi răspunde:” Eu sunt ecoul atras de carminul luminii“. (Cine ești tu?). Răspunsurile continuă în poeme ca semnificant transcendente. La Elisabeta Iosif, Poetul este Dumnezeul Cuvintelor, fiindcă Acesta,( de la fizica subcoantică încoace), a devenit “sămânța “ sau cod generic și
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_imaginar_al_florin_tene_1326302523.html [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul.“( Dialog cu timpul). Poeta caută adevărul despre infinitatea spațiului prin fecunditatea spiritului. Încă de la Goethe conceptele de adevăr și poezie nu sunt într-un simplu raport de opoziție, ci interferează. Eul poetului dialoghează cu sinele pentru a afla că este “Timp purificat homeric, “ sau “ logosul himeric“, adică o iluzie venită din vremuri ancestrale. Emil Cioran spunea că “Omul nu poate crea decât crezându-se centrul istoriei “, în cazul nostru poetul se
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_imaginar_al_florin_tene_1326302523.html [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
înșiși, decât pe un alt om sadea ce merită din plin, după cum e și Eminescu. Ori, de multe ori venerația excesivă, precum faptul de al numi “zeu” pe Eminescu, ascunde de fapt lipsa unei cinstiri autentice și mascarea ridicării propriului eu în ochii altora... hmm, multe se mai ascund după cuvinte mari..! Numirea lui Eminescu “zeu “apare paradoxală prin prisma contradicției credințelor pe care le-a avut chiar el. Cinstești un om îi cinstești morala, credințele, viziunea vieții lui, Iubirea, toată
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
pe ea, chiar aici...” mugește Ștefan și scârbit pleacă fară să-și fi terminat meniul comandat. Acasă în dormitor, în patul larg,tânărul arhitect privește plafonul alb, imaculat cu lustra galbenă cu irizări aurii. Încearcă să facă o introspecție în eul său, caută să-și limpezească trăirile, pornirile, sentimentele contradictorii. Mintea sa este în ceață, chiar o masă amorfă de unde se naște un ghem cu multe noduri pe care nu poate sau nu știe să le descâlcească. “Ce bine ar fi
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub un titlu pronominal-întăritor, Tu însămi, Însuți eu (Buzău, Editgraph, 2012)*, „cu diagonalele rombului poetic „perfect“ trase și încrucișate pentru unghiul de fugă în orizont metaforic („realitate“ surprinsă grafic-admirabil de coperta și ilustrațiile Alinei Astăluș). Citește mai mult „Dialoguri“ - deloc antic-platoniene - aduc în panoul central, „cu doi emițători
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub un titlu pronominal-întăritor, Tu însămi, Însuți eu (Buzău, Editgraph, 2012)*, „cu diagonalele rombului poetic „perfect“ trase și încrucișate pentru unghiul de fugă în orizont metaforic („realitate“ surprinsă grafic-admirabil de coperta și ilustrațiile Alinei Astăluș).... XIV. INTERVIU CU ARTISTUL-FOTOGRAF, MARIUS PETRESCU, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
vopsită blondă și avea un fel de coc din șuvițe, ca o crizantemă la spate. M-am așezat lângă ele și cum o discuție între femei se leagă foarte ușor, am stat de vorbă. De fapt să fiu foarte sinceră eu de felul meu, mai mult ascult, mai ales când nu cunosc bine persoanele. Așa se face că ele povesteau câte ceva de pe la procedurile ce le făceau, una era cam nemulțumită de o femeie care servea la masă și uite așa trece
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_iubire_pana_dincolo_de_moarte.html [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
în lumea copiilor, acceptând cu generozitate invitația Grădiniței ,,Sandy-Belle”, prima instituție de învățământ preșcolar privat din România, de a participa la recitalul dedicat marelui poet, spectacol organizat în Amfiteatrul Complexului Memorial de la Ipotești. Cucerit de puritatea și delicatețea indicibilă a eului personalității copiilor, le-ați dăruit abecedarul ,,Albinuța” . Dincolo de plăcerea jocului și a muzicii, ,,Albinuța” este o ,,veritabilă Odisee a copiilor basarabeni, menită să-i întoarcă în Itaca frumosului și adevărului propriei lor identități.” Respirând blândețe, într-un spațiu vierean ingenuu
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]