475 matches
-
e plauzibilă. Din culmea beatitudinii - și a orgoliului - nu ai cum te prăbuși altundeva decît în străfundurile abisului. Se mai spune și că vaietele (fie ele cu glas tare, sotto voce sau in petto) provocate de durerea lumii, care (slab eufemism!) nu e deloc puțină, ar fi rezultatul, divizat la infinit, al urletului scos, perpetuu, de Lucifer, arhanghelul căzut. Har Domnului, nu mă pot pune în pielea lui Lucifer. Totuși, trebuie să fac o palidă încercare de a-l înțelege. Pînă
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
stil, oarecum improprie dacă o raportăm la conținutul volumului și la maniera de lucru a autorului. Mircea Iorgulescu merge drept la țintă, abordează frontal o tematică dificilă (legionarism, antisemitism, colaboraționism, polițism ideologic, revizuiri post-revoluționare...), lăsând "diplomația" deoparte, cu ipocriziile și eufemismele ei, pentru a pune niște lucruri încâlcite într-o anumită ordine moral-intelectuală. Fără a se pretinde unic depozitar al adevărului, el încearcă și reușește să dilueze concentrația mitomană a unor discursuri publice și cărți de autor proiectate pe ecranul certitudinilor
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
bancnota de 100 de lei era numită și un Bălcescu. Metonimia care constă în desemnarea obiectului printr-una din calitățile sale e mai puțin spectaculoasă; ea se întâlnește în cuvinte ca: tărie ("băutură alcoolică tare"), răcoare ("închisoare" - în asociere cu eufemismul) sau prospătură ("prostituată tânără" - în asociere cu metafora, prin analogie cu produsele alimentare). Desemnarea calității prin obiect e mai rară; ar putea fi ilustrată de salon "elegant, generos" ("îmi pare rău, e un tip salon! Ce dacă a mai înjurat
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
-le fie prin organul care le realizează (ochiul), fie chiar printr-o parte a acestuia (pleoapa, pentru ochi; timpanul, pentru ureche). În măsura în care desemnarea indirectă - prin parte, cauză, efect etc. - atenuează efectul negativ al unei numiri explicite, metonimia se asociază cu eufemismul. O asemenea asociere apare, de exemplu, atunci când verbul a speria este folosit cu sensul "a fura" ("a face să dispară"), sperietura fiind o posibilă cauză a dispariției: "dimineața, nea Jean nu face decât o voltă și-i sperie argintăria" (G.
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
de dicționar, Dan C. Mihăilescu (în Idei în dialog, nr. 1-2/2005) a vorbit despre ,neacceptarea adevărului politic infam din biografia autorilor și biografia operei" ca de un ,lavaj politic al biografiilor vinovate, în numele valorilor estetice", considerînd că ,învăluirea în eufemisme a unor destine și opere literare constituie o practică la fel de non-academică... În numele lui Ťcele rele să se spele, cele bune să se-aduneť, se falsifică istoria, se trunchiază și trafichează adevăruri incomode, se manipulează biografii." Paul Cernat (în Bucureștiul cultural) condamnă
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
logos, din tot ceea ce a însemnat, mai bine de două mii de ani, discursul sintaxic al gândirii. Îngrijorarea lui Michel Deguy este, fără îndoială, justificată: ieșirea din sintaxă, din coerență și esență - prin imagine (televizuală, cinematografică etc.) sau, surprinzător și dezamăgitor (eufemism), chiar prin formele publice (circulare-colocviale) ale intelectualului obosit - este, uneori, mai mult decât o abatere sau o neatenție... Este ieșirea din gândire. Care, cum știm, poate deveni în orice moment patologică, dacă nu chiar criminogenă: crima împotriva gândirii. Michel Deguy
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
acest punct de vedere, un articol al lui Cornel Nistorescu, centrat pe ideea necesarei infuzii de tineri în viața publică românească e salutar. Puținii politicieni tineri ajunși în funcții de răspundere fac o figură infinit superioară incapacității crase a "experimentaților" (eufemism pentru "ramoliți"). Un "fruntaș" țărănist și un "lider" liberal - ca să respect convențiile noii / vechi limbi de lemn -, chemați la ordine de un moderator de televiziune veșnic încruntat, au reușit, de curând, să dea întreaga măsură a distanței ce-i separă
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
Cosmin Ciotloș La prima vedere, Dan Lungu nu e un scriitor complex. Realismul social rugos, umorul tonic și înclinația către argourile emancipate pledează, de la debut până azi, pentru o asemenea încadrare lipsită de gustul particular al eufemismului. Afacerea exportării unei teme pe gustul Occidentului prin romanul Sunt o babă comunistă a ridicat, suplimentar, câteva întrebări asupra autonomiei conștiinței. S-au stârnit, atunci discuții ale căror încheieri en fanfare puneau, malițios, după un algoritm dedus din text, intențiile
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
de iarnă) fiind un calc după rusă. Uzul actual pare să prefere lui pom sintagma brad de Crăciun, sau pur și simplu, prin elipsă dezambiguizată contextual, brad (și în franceză, de altfel, sapin de Noël e destul de frecvent). În afara dicționarelor, eufemismele perioadei comuniste reapar și în textele de pseudo-folclor al copiilor: de exemplu, în internet sunt sute de pagini care reiau o scurtă poezie intitulată Brădulețul („Brăduleț, brăduț drăguț,/ Ninge peste tine./ Haide, vino-n casa mea / Unde-i cald și
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
iese hogea în drum pentru treaba cea mică, apoi se-ndeamnă lîngă el tot satu^ cu cea mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive ale tătarului, pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul rudarilor, pe care mă sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
servesc deopotrivă un public avid de senzații tari, dar și sensibilități contrariate, pentru care registrul violenței începe cu biftecul tartar. Cert este că lumea ficțiunii cinematografice a lui Gibson trece cu necesitate prin expresia directă a violenței, fără finețuri și eufemisme, fără menajamente și fără rafinamentul sado-masochist al ochiului tăiat cu briciul în filmul lui Bunuel și Salvador Dali, Cîinele andaluz. Efectul este aproape același, de saturnalie, de dezmăț crud, în perfect acord cu nebunia gloatei împinsă spre o tumultuoasă aprobare
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
rînd cu intenție ironică, ludică. Nucleul stabil al categoriei e format din termeni ca papa, nani, buba, cîh, gigea, cuțu, nenea, tanti, hipocoristice ale unor termeni de rudenie (mămică, tătic, mamaie, tataie), sintagme tipice (papa bun, face nani, are buba), eufemisme pentru organele sexuale și pentru anumite procese fiziologice. Unele cuvinte par să aibă origine onomatopeică; chiar cele care sînt împrumuturi - ca buba (ucrainean), gigea (turcesc) - au adesea un aspect fonetic asemănător onomatopeelor. în genere, cuvintele din zona recunoscută social (excluzînd
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
cuvînt-valiză (ca pentru orice joc de cuvinte reușit), legătura preexistentă, latentă, trebuie să stea la baza unei asocieri surprinzătoare, semnificative. În cazul sinonimelor, surpriza apare pe fundalul excluderii lor reciproce din context, pentru că aparțin unor registre diferite: termen direct și eufemism (a fura - a lua), termeni legați de momente istorice diferite sau reflectînd puncte de vedere contrarii (polițist-milițian). În cazul antonimelor, surpriza e de a vedea unite semnificații care păreau opuse, dar care își relevă, ironic, echivalența. Ajungem astfel la remotivare
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
mai mare parte preluată; la noi, ca și în alte limbi, prin folosirea termenului a socializa se vizează o anume "înnobilare" a unor realități banale, tratarea în cheie "științifică" a unor acțiuni cotidiene. A socializa devine astfel un fel de eufemism (adesea folosit ironic) pentru acțiuni ca: a sta de vorbă, a bârfi, a merge la petreceri, a bea cu prietenii, a stabili relații amoroase etc.: "Acum de bon ton nu mai e să spui Ťhai să bârfimť, ci Ťhai să
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
diferită îmi ocupă mintea de la un moment la altul”), chiar dacă nu e greu să descoperi mărturii ale intermitenței funciare în toată proza lumii. Că scriitorul nu mai are acces la Marea Poveste fiindcă Adevărul s-a fragmentat e doar un eufemism care să explice consolator diminuarea rostului artistului în societatea de azi. Nu puterea scriitorului s-a diminuat, ci s-a schimbat sintaxa lumii, jocurile se fac după alte reguli, într-un vacarm care pune surdină vocilor artei. Am recitit câteva
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
să afle cine rămîne, cine pleacă și, mai ales, cum i se mai zice la Pitești lui Agamiță Dandanache, omul marilor înnoiri". Fuga de pedanterie e continuu vădită în pagina stilistic electrizată, configurată într-o atitudine ce, de regulă, evită eufemismele, diplomaticeștile meandre, asumată bărbătește. Tot în contul acestei deschideri existențiale trebuie consemnată și atenția - caracteristică - pe care cercetătorul o acordă culiselor vieții literare, puzderiei de "mărunțișuri" ce se ascund în dosul scenei, însă care pot contribui neîndoios la buna înțelegere
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
mai subțire, al Publicațiilor interzise, aproximativ în momentul apariției lui, de care poate că al nostru confrate ieșean nu are cunoștință). Prin duplicitatea care n-a dispărut, din ce in ce mai abila, măi rafinată, pseudo-estetică și interesat conservatoare a postideologilor de azi, orizontalitatea (eufemism pentru prostituarea) literaturii de sub egida comunismului își are acum legatarii săi îndeajuns de bine cunoscuți. Emil Iordache - Literatura orizontală, Ed. Timpul, Iași, 1998, 154 pag., preț neprecizat.
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Rodica Zafiu Faptul de a folosi pentru a desemna activitățile ilegale termeni generici rezervați de obicei ocupațiilor legale e un fenomen larg răspîndit, care se regăsește în mai multe argouri. Ceea ce poate să apară ca un eufemism sau ca o extindere semantică e în fond rezultatul unei simple schimbări de perspectivă. Termeni ca școală, meserie, ucenic etc. au acoperire și relevanță, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de argou, chiar cînd se referă la tehnicile
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
are coerența pe care o dau respectarea unor principii clare"), dar i se par astfel pentru că nu corespund concepției sale (aceasta cu adevărat nebuloasă!) despre cum ar trebui să fie Uniunea: Realitatea de acum a USR e, ca să rămânem la eufemisme, haotică. Organizația are și o natură sindicală, și una profesională, dar și o funcție de recunoaștere". Într-adevăr, are aceste trei funcțiuni, și mai are și altele, dar nu ca efect al vreunei stări de haos ci potrivit stipulațiilor din Statutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
dar și o „elementaritate” care nu se deschide, ci se închide în sine, ca să ne amintim și de filozoful de la Păltiniș. Ca întotdeauna, sesizăm că un simptom prezent în literatură se reclamă de la un moment de „instabilitate” culturală (e un eufemism...) care, la rîndul său, ne trimite înspre planuri multiple. Nu departe de literatură și, totuși, depășind-o, în urmă cu peste patru decenii, George Steiner marca intrarea mentalității sub zodia postculturii (alți teoreticieni au preferat a aduce în scenă alte
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
ursoaică ("victima jafului"). Cele mai multe metafore animaliere sînt desigur cele care denumesc organele sexuale. Fenomenul este universal, cu constante cognitive și diferențe culturale. În limbajul popular-argotic italienesc, un termen deja intrat în uzul jurnalistic și în dicționarele curente este lucciola "licurici", eufemism ironic pentru a desemna o prostituată. Metafora e destul de transparentă: evo-că o strălucire fugară, viața de noapte, roirea prin boschetele de pe marginea șoselelor. E o diferență destul de mare între această metaforă motivată (lucciola e un substantiv feminin, lucru decisiv pentru
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
existe, în mediile populare, independent de valorificarea cultă. Expresivitatea sa se bazează pe tautologie glumeață ("dacă nu dorm, înseamnă că-s treaz"; "și eu, cînd am să fiu ca dînșii, eu tot ca dînșii am să fiu"), dar și pe eufemism, atenuare, diminutiv, expresie indirectă: "Mă însor acum oleacă, da' oleacă las pe mâne..."
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
au dzis: ăBoieri, m-au rușinat păgînulă". Contrastul dintre conotațiile termenilor folosiți de ziariști în contextul paginilor "Cotidian", "Infracțiuni", "Eveniment" etc., e destul de șocant. Terminologia tradițională implică aproape întotdeauna un cod de norme ale onorabilității și folosește din plin mecanismul eufemismului; vocabularul modern, în schimb, e de natură neutru juridică și ia în considerare în primul rînd agresarea persoanei. Relatările jurnalistice tind astfel să suprapună două scenarii și mai ales două ierarhii de valori - cu un rezultat destul de incert și cu
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
de această dată la Editură Univers, într-o colecție cu selecții foarte eteroclite și uneori arbitrare, după părerea mea, așa-numita "Cosmopolis". Traducerea îi aparține tot Tudorei Șandru Mehedinți, fiind că întotdeauna impecabila, cu soluții stilistice gratifiante, ca să folosesc un eufemism, pentru un lector care nu ar avea acces la textul în spaniolă. Acest nou român semnat de Javier Mariaș poate trece, înșelător, drept o parodie a mediului academic de la Oxford: o carte populată de personaje-profesorasi plictisiți, exasperați de lentă trecere
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
îl reîntîlnim în numărul 18 [din 1963] al revistei, cu o cronică de televiziune. Este probabil unul dintre pionierii genului și este surprinzător faptul că reușește o cronică relaxată, dar argumentată, foarte precisă și categorică, lipsită de inhibiții și de eufemisme. Rubrica se numește chiar „Micul ecran” și vorbește în primul rînd despre muzica ușoară, marcată de „rime ieftine și neizbutitite, interpretare dusă pînă la vulgaritate” și cere o „regie mai fină și mai îndrăzneață a programelor de muzică ușoară”. Și
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5032_a_6357]