KorAP: Find »[drukola/base=eugenic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...23 >

555 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

lucra În acea perioadă la un studiu antropometric În Transnistria și mai târziu i-a raportat rezultatele cercetării direct lui Manuilă. Ambii au menținut legătura cu Moldovan În toată această perioadă. Pe toată durata războiului, singurul articol publicat În Buletin Eugenic și Biopolitic care se referă la Transnistria este studiul lui Făcăoaru, bazat pe măsurătorile bioantropometrice ale etnicilor români din Transnistria 101. Faptul că cea mai importantă publicație eugenistă din România nu tratează deloc o problemă de sănătate publică de asemenea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Maria Antonescu, care a devenit organizația cea mai importantă pentru administrarea programelor de ajutor social, de la Îngrijirea copiilor și a sănătății populației sărace până la cantine pentru săraci și diferite alte forme de filantropie publică, În sprijinul efortului de război. Buletin Eugenic și Biopolitic a lăudat activitățile Consiliului de Patronaj, ca fiind atât eficiente, cât și strategice 102. Cu toate acestea, Consiliul de Patronaj era În mare parte finanțat cu fonduri care proveneau de la evreii din România și care erau obținute În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Transnistria, activitățile Consiliului de Patronaj trebuie să fie mai bine cercetate, pentru a se putea formula o imagine clară a legăturilor ce este posibil să fi existat Între mișcarea eugenistă din România și această instituție. Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după războitc "Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război" Evenimentele dramatice din vara anului 1944, Înfrângerea Germaniei și ocupația sovietică, nu au intimidat mișcarea eugenistă. Dimpotrivă, eugeniștii au folosit rezultatele războiului și chiar prezența trupelor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cercetate, pentru a se putea formula o imagine clară a legăturilor ce este posibil să fi existat Între mișcarea eugenistă din România și această instituție. Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după războitc "Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război" Evenimentele dramatice din vara anului 1944, Înfrângerea Germaniei și ocupația sovietică, nu au intimidat mișcarea eugenistă. Dimpotrivă, eugeniștii au folosit rezultatele războiului și chiar prezența trupelor sovietice pe teritoriul României pentru a-și promova propria agendă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
40 și mai ales la Începutul anilor 1950. Deja la mijlocul anului 1944, Kernbach, care În deceniul anterior susținuse necesitatea unui control guvernamental mai strict al maselor, ale căror instincte criminale ereditare erau un pericol social, Începuse să scrie despre potențialul eugenic superior al claselor muncitoare 106. Stochiță Își acorda și el opiniile la ritmul impus de noii dirijori. În decembrie 1944, el a publicat un eseu care elogia măsurile de sănătate publică din Uniunea Sovietică. Pericolele eugenice pe care le crea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să scrie despre potențialul eugenic superior al claselor muncitoare 106. Stochiță Își acorda și el opiniile la ritmul impus de noii dirijori. În decembrie 1944, el a publicat un eseu care elogia măsurile de sănătate publică din Uniunea Sovietică. Pericolele eugenice pe care le crea lipsa de interes față de medicina preventivă erau din ce În ce mai puțin discutate În lucrările sale, Însă autorul nu abandonase esența convingerilor sale eugeniste. De exemplu, În descrierea politicilor sovietice de asistență pentru mame, el descria maternitatea ca fiind

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
impunerii unor responsabilități mai mari pentru medici față de comunitate și față de generațiile viitoare. Diferitele legi adoptate cu scopul protejării intereselor comunității naționale și ale generațiilor viitoare investeau medicii cu foarte multă autoritate, dar și cu multe responsabilități. În sfârșit, măsurile eugenice de sănătate publică au contribuit la acceptarea ideii că statul avea atribuții de control nu doar asupra comportamentului public, ci și asupra unor decizii precum alegerea unui soț sau a unei soții, considerate până atunci eminamente private. Introducerea de către eugeniști

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
așeza În centrul preocupărilor indivizilor sănătatea națiunii circumscrise etnic. În același timp, ei au criticat adesea Biserica pentru lipsa de interes față de aspectele biologice ale vieții. Cu toate acestea, atrăgând cu succes cooperarea clerului În activitățile de predare a educației eugenice, mișcarea eugenistă din România a reușit să reducă substanțial potențiala opoziție a instituțiilor religiei. În final, mișcarea a contribuit la dislocarea Bisericii din poziția centrală pe care o deținea În comunitățile locale, În special În Transilvania, unde eugeniștii a activat

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ai eugeniei au deținut poziții importante În viața publică, care le-au permis să decidă În privința adoptării unor reforme importante În domeniul educației, al sănătății publice și chiar În cel al drepturilor civile. Viziunea lor despre ce Însemna aplicarea principiilor eugenice la restructurarea procesului de educație a condus la introducerea În școli și universități a unui proces de selecție a elevilor și studenților În funcție de capacitățile lor Înnăscute și la organizarea sistemului de educație astfel Încât să reflecte Înzestrările genetice ale beneficiarilor săi

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
igienei În Învățământul medical. Alte contribuții ale mișcării eugeniste la transformarea României interbelice au fost dezvoltarea serviciilor medicale oferite etnicilor români, În mediul rural, și informarea populației rurale, dar și a celei urbane despre importanța igienei personale și a responsabilităților eugenice implicate În alegerile conjugale și În deciziile reproductive. Reformele eugeniste din domeniul sănătății publice au extins și asupra afacerilor private cerința de responsabilitate față de publicul larg și În special față de sănătatea națiunii. Medicii erau Împuterniciți să autorizeze sau să interzică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
nu doar drepturile și limitările acestora În cazul corporațiilor publice sau private, ci În special În cazul indivizilor asupra corpurilor lor. În același timp În care pledau pentru creșterea responsabilităților statului față de sănătatea cetățenilor, eugeniștii doreau și ca, În cadrul statului eugenic modern, posibilitatea de alegere a indivizilor să fie limitată la acele decizii conforme cu interesul comunității etnice din prezent și din viitor. Alegerile individuale au fost supuse unui control mai strict nu doar În privința accesului la educație sau a opțiunilor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În cazurile În care considera necesar, de a-și impune voința Împotriva celei a cetățenilor săi. Spre binele celor mai mulți români, astfel de măsuri au fost doar superficial implementate, pentru că, În mare parte, eforturile de a reforma structurile statului În conformitate cu prioritățile eugenice au eșuat. Din această cauză, diferitele reforme legislative propuse de eugeniști au ajuns, În cele din urmă, În mâinile unei administrații care nu era foarte eficientă În exercitarea puterii de stat Împotriva cetățenilor. Al doilea război mondialtc "Al doilea război

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
infirmate, pentru că Moldovan s-a Întors la Cluj, Banu și-a reluat poziția de profesor de medicină socială la București și o serie de lucrări de medicină socială de orientare eugenistă au continuat să fie publicate. De exemplu, revista Buletin Eugenic și Biopolitic și-a continuat apariția până În decembrie 1947. În 1948 Însă a avut loc o schimbare irevocabilă, iar conducătorii școlilor eugeniste din România au fost pensionați forțat 8. Foștii lor studenți Însă au continuat să ocupe poziții de autoritate

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care să stagneze fenomenul. Limbajul folosit și măsurile propuse de Râmneanțu erau similare cu ideile pe care le susținuse În perioada interbelică, În special controlul accesului femeilor la mijloace contraceptive și Încurajarea unui comportament mai „responsabil” (cu alte cuvinte, mai eugenic) În cazul cuplurilor aflate la maturitate reproductivă. În unul dintre memorandumuri, Râmneanțu propunea un program mai eficient de educare a femeilor În privința datoriilor pe care le aveau ca mame și introducerea conștientizării „genetice” la toate nivelurile de educație. Mai semnificativ

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
abuzivă 21. Pentru scopurile acestei analize, este important să redăm limbajul În care a fost formulat decretul, pentru că se pot observa numeroase similitudini cu Codul Penal al lui Carol al II-lea, care a fost adoptat În vederea realizării unor scopuri eugenice: Întreruperea sarcinii este un act cu grave consecințe pentru sănătatea națiunii și aduce prejudicii grave creșterii populației națiunii. Este ilegală cu excepția cazurilor În care 1) este În pericol viața femeii; ș...ț 2) unul dintre părinți suferă de o boală

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
motor serios; 4)mama are vârsta de peste 45 de ani; 5) mama are deja patru copii În Îngrijire; 6) sarcina a rezultat În urma violului sau incestului 22. Toate excepțiile (În afară de cea de vârstă) se apropie de cele stipulate de legislația eugenică privind interzicerea avortului, aprobată În 1938. Asemănarea include chiar și limbajul folosit. Nici Decretul din 1966 și nici literatura adițională nu Își asumă În mod explicit un scop eugenic, Însă această lege reprezintă, de fapt, o reafirmare a ideilor eugeniste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În afară de cea de vârstă) se apropie de cele stipulate de legislația eugenică privind interzicerea avortului, aprobată În 1938. Asemănarea include chiar și limbajul folosit. Nici Decretul din 1966 și nici literatura adițională nu Își asumă În mod explicit un scop eugenic, Însă această lege reprezintă, de fapt, o reafirmare a ideilor eugeniste. Moldovan și colaboratorii săi ar fi fost Încântați să constate că legislația Împotriva avortului a fost de data aceasta implementată cu mult mai multă „eficiență” de către instituțiile de stat

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
națiunii»”, se poate observa cu ușurință o continuitate Între o astfel de viziune normativă a rolurilor de gen și ideile exprimate de eugeniști În perioada interbelică 38. În opinia eugeniștilor, educația era cel mai important mijloc de cultivare a responsabilității eugenice. Eu Însămi consider că doar printr-un efort public conștient de promovare a educației civile românii pot Învăța să distanțeze problemele majore politice, economice și sociale din această perioadă de tranziție de facila lor interpretare biologizantă, prin care vinovați direcți

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Science in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge Univesity Press, New York, 1993; Mark B. Adams, „Eugenics in Russia, 1900-1940”, În Adams, Welborn Science. 23. Schneider, Quality and Quantity, p. 11. 24. Despre problematica susținerii voluntare a eforturilor eugenice și despre limitele impactului organizațiilor neguvernamentale asupra politicilor de stat, vezi Daniel Kevles, In the name of Eugenics: Genetics and the Uses of Human Heredity, Knopf, New York, 1985; Edward Larson, „The Rethoric of Eugenics: Expert Authority and the Mental Deficiency

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
prin conflict decât prin cooperare, vezi Pamfil Matei, „Asociațiunea transilvană pentru literatură și cultura poporului român” (Astra) și rolul ei În cultura națională (1861-1950), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986, pp. 65-66. 33. Eugenical News, 21, iulie-august, 1936, pp. 84-85. 34. Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1 ianuarie 1927, p. 28. 35. Emil Racoviță, Evoluția și problemele ei, Editura Asociațiunii, Cluj, 1929, pp. 7-8. 36. Unele dintre aceste prelegeri publicate mai târziu arată că autorii lor cunoșteau și susțineau ideile eugeniste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Racoviță, Evoluția și problemele ei, Editura Asociațiunii, Cluj, 1929, pp. 7-8. 36. Unele dintre aceste prelegeri publicate mai târziu arată că autorii lor cunoșteau și susțineau ideile eugeniste. Vezi, de exemplu, Alexandru Vaida-Voevod, „Politică națională și capitalul biologic național”, Buletin Eugenic și Politic vol. 1, nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 199-211. 37. Gheorghe Preda, Activitatea „Astrei” În 25 de ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, 1944, p. 28. 38. Deși mulți istorici au scris pe larg despre Astra ca instituție cu o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mod democratic de către majoritatea membrilor Astrei. Nu există Însă nimic care să sugereze că majoritatea membrilor Astrei Îl considerau pe Moldovan un conducător autoritar sau că dezaprobau politica acestuia de a direcționa fondurile Astrei În special către publicații și programe eugenice. 39. Nu există nici o dovadă directă a unei astfel de promisiuni, dar este rezonabil să considerăm că ar fi fost nevoie de o astfel de asigurare pentru ca Moldovan să se Întoarcă Într-o poziție guvernamentală față de care devenise total neîncrezător

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
amabilitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 53. D. Gusti, Opere alese, vol. 1, pp. 424-426. 54. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 471-478. 55. Iordache Făcăoaru, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie 1935, pp. 169-83. 56. Ancel, Transnistria, vol. 3, pp. 196-199. 57. Iordache Făcăoaru, „Cercetări antropologice În patru sate din Transnistria”, manuscris nepublicat, 1943, United States Holocaust Memorial Museum Institute, RG-31 (Ukraine)/004 m

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Vezi capitolul 5. 67. Dimitire Gusti, Opere alese, vol. 3, ed. Ovidiu Bădina și Octavian Nemțeanu, Ed. Academiei R.S.R., București, 1968, p. 248. 68. Stahl, Amintiri, p. 396. 69. Vezi, de exemplu, Iordache Făcăoaru, „Reviste În schimb cu Buletinul”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 12, decembrie 1936, pp. 381-382. 70. Unele dintre cele mai importante lucrările ale lui Banu sunt L’Hygiène de la race: Étude de biologie héréditaire et de normalisation de la race, București și Paris, 1939; Tratat de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. 84. Ioan Vasilescu-Buciumi, „Criminologia și eugenia”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr. 1, 1936, pp. 84-90. Capitolul 2 Soluție eugenicătc "Capitolul 2 Soluție eugenică" 1. Aceste două lucrări vor constitui subiectul principal al discuției din capitolul următor. 2. Diferența pe care am evidențiat-o nu este Însă semnificativă În cazul României, unde interesul pentru determinismul ereditar a fost mai puțin răspândit În domeniul botanicii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]