582 matches
-
et le nouveau Concept stratégique de l'OTAN: un recadrage des postures, AFRI 2009, vol. X, Paris, 2009, disponibil on-line la adresa http://eurosuisse . eurosblog.eu/spip.php?article 34 26 Simon Serfaty, Sven Biscop, A Shared Security Strategy for a Euro-Atlantic Partnership of Equals, Washington, CSIS, iulie, 2009, p. 13. 27 Le concept stratégique de l'OTAN, http://www.nato.int/cps/fr/natolive/topics 56626. htm?selectedLocale=fr 28 Conceptul strategic al Alianței Nord Atlantice din anul 1999, definit la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ideologice care au marcat adoptarea ei (conservatorismul național-comunist, etnicismul minoritar și liberalismul amendat de precepte social-democrate și creștin-democrate) s-au născut hibele funcționale ale sistemului politic postcomunist. Unele au vizat raporturile noastre cu Occidentul care, în contextul procesului de integrare euro-atlantică, s-a arătat nemulțumit de soluțiile constituționale în cazul garantării proprietății private (și al dreptului de proprietate pentru cetățenii străini), în cazul separației puterilor, al autonomiei locale etc. Altele au vizat ambiguitățile semi-prezidențialismului într-o societate marcată de spaimele dictaturii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
5 ani; camerele legislativului au atribuții separate; moneda națională poate fi înlocuită de ce a UE; cresc atribuțiile Curții Constituționale; este reorganizat Consiliul Superior al Magistraturii. Modificările din 2003 au europenizat legea noastră fundamentală, făcând-o mai flexibilă în procesul integrării euro-atlantice. Respectivele modificări nu au reușit să înlăture, însă, inconsecvențele unui sistem instituțional croit mai ales prin raportare la persoanele care au îndeplinit înaltele demnități publice după 1990, cu plusurile și minusurile lor. Nu avem, în prezent, o Constituție prost croită
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Geneva, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, neproliferarea armelor nucleare, interzicerea și distrugerea armelor chimice etc. F. În aceeași perioadă, a fost investit ca negociator al Acordului Româno-Ungar privind "CERUL DESCHIS". G. De asemenea, a fost numit primul director al CENTRULUI EURO-ATLANTIC de la București. H. La 6 iulie 1993, prin Decret al Președintelui României, a fost acreditat în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Olanda, mandat exercitat până în anul 1998. În cei cinci ani de activitate, relațiile româno-olandeze au cunoscut cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Tratatului Atlantic, octombrie 1994, Haga. Săptămâna Europeană, mai 1995 și iunie 1996, Endhoven. Rolurile în schimbare ale ambasadorilor și misiunilor diplomatice în lumea post Război Rece și pentru secolul XXI, aprilie 1997, Haga. Depășirea dificultăților în finanțarea infrastructurii; O conferință euro-atlantică privind cooperarea publică-privată cu Europa Centrală și de Est, mai 1997, Amsterdam. Rememorarea Planului Marshall, 1947-1997, mai 1997, Haga. Al doilea Congres al Europei, organizat de Mișcarea Europeană, mai 1998, la Haga, cu ocazia comemorării unei jumătăți de secol de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
s-a pus în vedere să iasă la pensie, deoarece altfel va fi scos, prin decizie, pe motiv de vârstă. În prezent, lucrează în calitate de lector universitar la Universitatea Spiru Haret, unde predă "Protecția juridică a drepturilor omului", "Organizații europene și euro-atlantice" și "Relații internaționale", iar la alte universități predă "Dreptul internațional" și "Organizații internaționale". A rămas în legătură cu Ministerul Afacerilor Externe și acordă sprijin în domeniile în care este solicitat (drepturile omului, regimul Dunării). Are marea satisfacție de a fi recunoscut și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la departamentele de presă, de relații și pentru organismele de securitate. Zonele sale de interes în munca diplomatică au fost legăturile României cu țările vecine, cooperarea în Balcani, integrarea economică și politică vest-europeană, structurile de securitate cu vocație europeană și euro-atlantică. După decembrie 1989, într-un moment în care criteriul de desemnare a ambasadorilor României a devenit profesiunea de diplomat, i s-a încredințat funcția de Ambasador în Republica Zair, Republica Ruandeză, Republica Camerun și Republica Burundi, cu reședința la Kinshasa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu Iugoslavia, Franța și Bulgaria, iar în anii 1985 1990, la cele desfășurate de structurile de lucru din M.A.E., care s-au ocupat de problematica Tratatului de la Varșovia. După 1989, a susținut integrarea României în structurile europene și euro-atlantice, fiind adeptul conceptului titulescian că România are nevoie de o relație de alianță în Vest și de o politică de deschidere în Est. În timpul misiunii de ambasador în Africa, a urmărit cu interes noile procese de pe continentul negru, conexiunile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
materie de minorități, a publicat un articol de presă privind documentul de la Strasbourg, care nu conține incompatibilități de netrecut în raport cu Constituția României și nu putea constitui un obstacol pentru semnarea tratatului cu Ungaria, tratat care era o condiție a integrării euro-atlantice a României. A dezvoltat ideea că problema României nu este numai aceea de a garanta drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în România, ci și de a proteja drepturile românilor care trăiesc în afara granițelor țării. Privită dintr-o asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organizat vizita oficială la București a Președintelui Georgiei (a fost practic a cincea deplasare în străinătate a noului șef de stat de la Tbilisi, după Moscova, Washington, Paris, Berlin, prin care președintele Saakasvili a dorit să sublinieze importanța României pentru obiectivele euro-atlantice ale statului georgian și rolul țării noastre de lider regional în zona extinsă a Mării Negre, aspecte subliniate direct în contactele cu mass-media române și internaționale de către înaltul oaspete georgian). În octombrie 2005 a inițiat și organizat prima vizită la Tbilisi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
despre instituții democratice și în 1999 cu absolvirea Programului de dezvoltare managerială din cadrul Harvard Business School. Mircea Geoană este doctor în științe economice (Academia de Studii Economice, București). Mircea Geoană a semnat o serie de articole dedicate integrării europene și euro-atlantice și a susținut numeroase prelegeri despre politica externă a României, economiile de tranziție și globalizare la cele mai importante universități și think-tank-uri americane și europene. Acestea aveau să constituie nucleul primului volum al cărții "Politica externă a României la începutul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
publicate în străinătate la edituri și reviste de prestigiu, cum sunt: Springer Verlag, Médicine Cybernétique, Mathematical Review, Zentralblatt für Mathematik etc. Principalele lucrări publicate sau conferințe în domeniul relațiilor internaționale sunt următoarele: (1) " Poziția României și integrarea ei în structurile euro-atlantice: propuneri pentru garantarea securității în Europa" (în Compte Rendu Officiel, nr. 5, Assemblée U.E.O., Paris, 5 iunie 1991); (2) "A New Road for Romania: Democracy" conferință la Departamentul de Studii Politice și Relații Internaționale, Universitatea din Tel Aviv; (3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
învățământ, cultură, biserică, în vederea reluării relațiilor și a susținerii drepturilor acestora. În 1998, ca director al Direcției Europa Occidentală, s-a implicat în acțiunile coordonate de M.A.E. și derulate prin intermediul misiunilor diplomatice din Europa, având ca obiectiv integrarea euro-atlantică a României. A pregătit, pe linia M.A.E., organizarea în România sau în străinătate a vizitelor la nivel de șef de stat, prim-ministru, președinți de camere parlamentare, ministru de externe, având ca obiective principale integrarea în N.A.T.O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Internațional, Paris. 1990, Membru fondator, Institutul Român pentru Drepturile Omului (I.R.D.O.), București. 1990, Președinte, Fundația Europeană "Titulescu", București, Președinte onorific, Fundația Europeană "Titulescu". 1991-1997, Membru, Consiliul consultativ, Institutul pentru Studii Est-Vest (I.E.W.S.), New York. 1991-1992, Președinte executiv, Centrul Euro-Atlantic, București. 1992, Membru, Asociația Română a Barourilor, București. 1993, Vicepreședinte, Consiliul Mondial al Foștilor Miniștri ai Afacerilor Externe. 1994, Membru titular, Asociația Oamenilor de Știință din România, București. 1994, Cercetător, Institutul Român de Studii Internaționale (I.R.S.I.), București. 1995, Membru fondator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Vicepreședinte al Fundației de Drept și Relații Internaționale "Nicolae Titulescu" (cercetare și învățământ). Iulie 1999, reales Vicepreședinte al Consiliului Mondial al Foștilor Miniștri ai Afacerilor Externe, pentru un mandat de 4 ani, la Moscova. 1999, Membru de Onoare al Asociației Euro-Atlantice "Manfred Wörner". Politică Externă 25 februarie 2003, Președinte al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.). Iulie 2003, Membru fondator al "Revistei române de drept comunitar", apariție trimestrială, sub egida Editurii Rosetti. 22 septembrie 2003, Membru fondator al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Francofoniei. În calitate de Reprezentant Permanent al României la O.N.U.-New York, s-a concentrat pe folosirea sistemului instituțional al O.N.U. pentru o conectare avantajoasă a României la fenomenele globalizării accelerate, pe întărirea conlucrării cu țările din spațiul euro-atlantic pentru a sprijini în modalitățile specifice diplomației multilaterale eforturile țării de integrare în N.A.T.O. și U.E., pe crearea condițiilor și asigurarea sprijinului necesar alegerii României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al O.N.U., pe cultivarea raporturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la lucrări de sinteza referitoare la România în sistemul O.N.U. "Diplomație și destin" (Editura '' Semne'' 2005), o viziune izvorâtă din experiența personală asupra contribuției diplomației multilaterale la eforturile de înnoire a României și situare a sa în lumea euro-atlantică, în ultimii 40 de ani. Distincții Ordinul Național ''Serviciul Credincios'', în grad de Cavaler (2002). Afiliații Membru al A.D.I.R.I., Fundației Europene ''Nicolae Titulescu'', Asociației Române de Politică Externă și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. CONSTANTIN
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
delicată, a relațiilor culturale româno-americane. A contribuit la elaborarea strategiei de dezvoltare a raporturilor României cu țările din Asia și Oceania, potrivit căreia, în cadrul actualei orientări de bază a diplomației și politicii externe românești de aderare în structurile europene și euro-atlantice, dezvoltarea amplă a legăturilor României cu statele din Asia și Oceania reprezintă o completare necesară și utilă a politicii externe, de suport pe plan economic, politic și chiar strategic al interesului național și nu contravine în niciun fel scopului prioritar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cele două țări. A desfășurat o activitate intensă de combatere a propagandei ostile României, promovată de cercuri de inspirație iredentisă cu puternice puncte de sprijin la Viena, menită să întârzie procesul de apropiere a României de structurile integrării europene și euro-atlantice. Prin demersuri stăruitoare la redacții, la factori de decizie politică, a contribuit la corectarea relatărilor răuvoitoare asupra realităților din România, apărute în zona mass-media austriece, îndeosebi asupra situației minorităților, dezvăluind substratul antiromânesc și incompatibilitatea unor puncte de vedere orientate spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu o largă deschidere în relațiile bilaterale, urmare a interesului reciproc și a progreselor României pe calea consolidării cursului reformei și creșterii credibilității în capacitatea ei de a se adapta, într-o perspectivă apropiată, cerințelor pregătirii pentru integrarea europeană și euro-atlantică. Germania conta pe potențialul de afaceri al României și pe rolul ei stabilizator în Europa de Sud-Est. În scopul consolidării dialogului și a colaborării româno-germane, a urmărit și argumentat o serie de idei cu valoare principială: Integrarea și revalidarea principalelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
landurilor estice, după reunificare. Stabilirea ca obiectiv dezirabil în relațiile bilaterale realizarea unui parteneriat special, susținut de tendința ce se contura în acea perioadă spre un parteneriat strategic în domeniul economiei și de dinamismul colaborării româno-germane în context european și euro-atlantic. Valorificarea expertizei Germaniei în accelerarea pregătirilor României pentru aderarea la N.A.T.O. și la U.E., având în vedere poziția sa de prim rang în Alianța Atlantică și atitudinea ei de recunoaștere a apartenenței dintotdeauna a României la spațiul cultural și spiritual
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe plan intern. S-a urmărit constant realizarea practică a orientărilor de politică externă stabilite prin Programul de guvernare. Acțiunile întreprinse au decurs din prioritățile politicii externe ale României, de conectare a țării la structurile politice, economice și de securitate euro-atlantice, de dezvoltare a unor relații internaționale corespunzătoare situației sale de stat membru al Europei de Est. Rezultatele practice obținute au marcat intrarea în normalitate și dezvoltarea relațiilor României în ansamblul vieții internaționale, determinând modificări asupra percepției schimbărilor ireversibile ale României
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Conferinței pentru Securitate și Cooperare Europeană (C.S.C.E.) la negocierile pentru întărirea încrederii și securității și pentru dezarmare în Europa, la mișcarea de idei pentru definirea conceptului pentru o nouă Europă, au constituit pași hotărâtori pe linia integrării României în structurile euro-atlantice. La 4 octombrie 1993, România a devenit membru al Consiliului Europei, prin depunerea instrumentelor de aderare la Statutul Consiliului Europei și semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Participarea României la Conferința la nivel înalt de la Viena, ca și invitarea șefului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Convenția europeană a drepturilor omului. Inaugurarea, la București, a Centrului de informare și documentare al Consiliului Europei a creat condițiile necesare unei cooperări mai strânse cu Consiliul Europei. Guvernul va continua eforturile pentru adaptarea legislației interne la prevederile europene. Centrul euro-atlantic și Centrele de Informare și Documentare ale Uniunii Europene și ale U.E.O. sunt deja bine implantate în peisajul Bucureștiului, cunoscute publicului și instituțiilor românești. S-a creat în acest fel un sistem coerent de informare și legături cu principalele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
forțele politice, pentru consolidarea independenței și afirmării Republicii Moldova pe plan internațional. I.2.6. Prioritatea relațiilor cu țările vecine și adâncirea cooperării bilaterale cu alte state Dezvoltarea și diversificarea dialogului politic, a relațiilor și schimburilor bilaterale cu statele din spațiul euro-atlantic, din celelalte zone ale lumii, perceperea României ca partener important pe arena internațională și ca factor de stabilitate în Europa, au constituit elemente esențiale în procesul de realizare a obiectivelor de politică externă ale țării. Raporturile României cu țările membre
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]