558 matches
-
facă pentru ei. Ele participă la vot, dar important este faptul că vor reacționa la mesaje care le vin în întâmpinarea proiecțiilor și atitudinilor lor față de autoritate. Cu acești oameni a parcurs România tranziția și drumul spre integrarea în structurile euro-atlantice. Cu politicieni formați la mai multe școli: a național-comunismului, a politicii interbelice și a scrierilor intelectualilor ce au aderat la mișcările extremiste în perioada interbelică. În anii '90, au început să fie publicate lucrări ale unor autori trecuți la index
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
patriotism de paradă, denunțându-se ceea ce se recunoscuse prin tratat. În afară de faptul că aceste comportamente dădeau autorităților de la Chișinău și sprijinitorilor lor de la Moscova prilejul de a acuza România de amestec în treburile interne, ele periclitau statutul României în raport cu structurile euro-atlantice, deoarece inducea ideea necesității încălcării principiilor de drept internațional în scopul refacerii României Mari (Andreescu 1996, 16-17). Or, este de notorietate sensibilitatea NATO și UE față de problemele teritoriale și față de politicile de bună vecinătate ale statelor aspirante la statutul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
țara" s-a petrecut spolierea avuției naționale de către noii capitaliști autohtoni. Indicarea inamicului din afară a reușit să distragă atenția de la actele inamicilor dinăuntru. Ca notă generală, putem spune că ideea europeană (cu nucleul ei aplicat, cuantificabil integrarea în structurile euro-atlantice) a fost un element important pentru strategiile partidelor politice, indiferent de poziționarea acestora (pro sau contra). Dar, ea a fost în cea mai mare parte a timpului lăsată în plan secund, făcându-se paradă cu ea doar atunci când se intuia
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evenimentul ce s-a desfășurat pe 26 ianuarie 1994, când România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace cu NATO. Începând cu acest an, se constată o intensificare a activității Președintele Iliescu în sensul integrării în structurile euro-atlantice, prin participările la diferite întâlniri din cadrul instituțiilor europene unde susține discursuri în care reiterează hotărârea României de a se integra în UE (Iliescu 2003, 201-202). Dar, mesajul proeuropean nu a fost singurul în această perioadă: "primii doi ani ai mandatului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
schimbare la față" pentru a convinge atât electoratul cât și cancelariile europene de faptul că venirea la putere după alegerile generale nu ar fi însemnat o întoarcere în istorie, ci o continuare a reformelor economice și a politicii de integrare euro-atlantică. În acest scop, partidul a inițiat acțiuni precum: vizita unei delegații conduse de Adrian Năstase în Marea Britanie, la invitația Forreign Office-ului, întrevederea lui Năstase cu Bill Clinton cu prilejul participării la lucrările Convenției Partidului Democrat din SUA, mesajele prooccidentale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
marșului spre București. Din fericire, odată cu "pacea de la Cozia", astfel de manifestări politice îmbrăcate în haină sindicală "au fost desființate" (Vasile 2002, 70). Putem spune că perioada mandatului CDR a fost decisivă pentru procesul de integrare a României în structurile euro-atlantice. În evaluarea ei, trebuie făcută distincția între gafele și bâlbele guvernării și orientarea fără echivoc spre UE. Începerea procesului de europenizare (2000-2004) Perioada de după alegerile din 2000 este una în care mesajul proeuropean a fost mai pregnant. Să nu uităm
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
adoptarea noii Constituții, în 2003. Cu toate că este plină de defecte (ce se vor vedea mai târziu în conflictul dintre Președintele Băsescu și parlamentarii opoziției), ea a însemnat un pas spre europenizare cel puțin prin introducerea Titlului VI referitor la integrarea euro-atlantică și prin introducerea garantării proprietății private. Campania pentru alegerile generale din 2004 a fost dominată de tema corupției. În campania prezidențială ideea integrării a fost prezentă la ambii candidați: la Traian Băsescu a fost însoțită de cea a combaterii corupției
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la UE (Conferința Interguvernamentală România-UE de la Bruxelles, 15 februarie 1999, și summitul de la Helsinki (10-11 decembrie 1999). UDMR Izolarea naționalistului iredentist László Tökés în cadrul organizației PDSR a) declanșarea campaniei de "schimbare la față" prin: mesaje în sprijinul politicii de integrare euro-atlantică, vizita lui Adrian Năstase în Marea Britanie, întrevederea lui Năstase cu Bill Clinton, mesajele prooccidentale și anticorupție emise de Ion Iliescu la întâlnirea în SUA cu congresmanul Tom Lantos și cu oficiali ai Băncii Mondiale; b) demararea negocierilor pentru fuziunea cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Sunt "păcate" pe care le întâlnim pe tot eșichierul politic precum sunt și merite ce aparțin tuturor: dublul discurs, național-comunismul rezidual sau autohtonismul sunt elemente prezente, în diferite grade, peste tot în viața politică românească; la fel, integrarea în structurile euro-atlantice, chiar cu întârziere față de alții și cu nevoia de clauze suplimentare, este meritul tuturor partidelor politice, fapt recunoscut de toate partidele. Asta nu înseamnă topirea lor într-o mare supă comună în care se adună bunii cu răii. Ajungem iar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
subsahariană și Asia, în care latura europeană reprezintă componenta de stabilitate și securitate, iar celelalte două componete definesc spații marcate de diferite alte probleme conflictuale. Este o bandă teritorială de instabilitate încadrabilă “brâului vulnerabilităților”, ce separă “miezul funcțional” al lumii euro-atlantice de “prăpastia” afroasiatică din Sud, potrivit teoriei lui Thomas Barnett de la Colegiul Naval de război al S.U.A. Raportul centralitate-periferie, evaluat prin prisma indicelui de potențial geopolitic, relevă existența a trei state-pivot (Egipt, Arabia Saudită, Maroc) ce structurează o construcție spațială simetrică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
arabe actual petroliere își pregătesc etapa posthidrocarburi, însă prin direcția spațială a investițiilor, ele vor activa tot în strânsă legătură cu spațiile european, nord-american și asiatic, ceea ce le va prezerva statutul de placă turnantă și spațiu intermediar dependent, limitrof domeniului euro-atlantic din Nord. Potențialul infrastructurilor critice de transport plasează spațiul arabofon într-o postură intermediară între spațiile mult mai bine echipate de la nord și est (U.E., Asia) și spațiul Africii subsahariene din sud, cu o slabă înzestrare infrastructurală a teritoriului. Pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
complicității și al demisiei morale, ci au existat mereu forme de rezistență insidioasă, care în cele din urmă au alimentat faza nouă a istoriei: redescoperirea valorilor, găsirea unor articulații care să așeze interesul național în perspectivă europeană, dacă nu chiar euro-atlantică. Europa însăși, cu vasta ei construcție, este parte a unui proiect mai vast, care nu înseamnă doar uniformizare, ci totodată și conservarea valorilor proprii. O Europă unită, dar în care se conservă entitățile naționale, ca în viziunea lui De Gaulle
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
aici ea ar fi adus drama războiului la granița fiecărui stat european, fără excepție. Or, fiindcă, în 1998, de doi ani deja, puterea politică de la București își manifesta fără răgaz dorința de integrare cât mai rapidă în structurile europene și euro-atlantice, istoria a fost foarte diferită. Poziția explicit favorabilă intervenției aliate și punerea la dispoziție a spațiului aerian, cu toate facilitățile care îi asigurau funcționalitatea, au jucat un rol foarte important în succesul operațiilor militare exclusiv aeriene. În ciuda animozităților cotidiene, partidele
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Această decizie politică evidenția natura profund reacționară a regimului Iliescu și anula practic orice demers de apropiere între România și democrațiile occidentale. Multiplicarea semnelor exterioare ale dorinței de integrare europeană cum a fost Declarația de la Snagov din 1995 sau chiar euro-atlantică, aparent manifestă în precipitarea României de a semna înaintea tuturor celorlalte state Parteneriatul pentru Pace, își vădeau astfel lipsa de substanță, și puneau în lumină caracterul duplicitar al politicii internaționale a regimului Iliescu. Inițiativa CDR nu a avut urmări directe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
alegerilor prezidențiale, și care devenise coaliție de guvernare după victoria lui Emil Constantinescu și datorită acesteia, grupa formații politice foarte diferite: pentru a da un singur exemplu, USD susținea atât programele de reformă economică, cât și principiile integrării europene și euro-atlantice, dar refuza explicit orice măsuri reparatorii, de la restituirea proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist la Legea lustrației. UDMR promova restituirile doar în măsura în care acestea îi puteau avantaja pe maghiari (încercând, de exemplu, să urce în timp până în perioada interbelică), dar nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și pure imaginea care câștigase de fapt alegerile din 1996 și care avea să le piardă dramatic pe cele din 2000. Pe de altă parte, unul dintre motivele determinante ale votului din noiembrie 1996 fusese dorința de integrare europeană și euro-atlantică a majorității cetățenilor României (fără prea mare deosebire între cele două organizații, NATO și UE, în fapt foarte deosebite între ele). Or, din acest punct de vedere, episodul summit-ului de la Madrid, așteptat cu o înfrigurare poate excesivă în România
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
campionii invectivei antimaghiare, situația se agravase în asemenea măsură încât Consiliul Europei, unde delegația maghiară era foarte activă, a făcut din contenciosul româno-maghiar o problemă internațională, și din soluționarea acestui contencios o condiție sine qua non a integrării europene și euro-atlantice a României. Odată cu alianța lui Constantinescu cu UDMR din turul 2 al alegerilor prezidențiale, cu constituirea coaliției majoritare și a guvernului cu participarea UDMR, în decembrie 1996, soluția politică a unui conflict care îngrijorase întreaga comunitate internațională a devenit operantă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a fost anunțată, o declarație oficială a autorităților de la Budapesta anunța că reconcilierea istorică dintre Ungaria și România s-a realizat. Consiliul Europei a renunțat imediat la monitorizarea Românei, și perspectivele de integrare ale țării noastre în structurile europene și euro-atlantice au devenit în fine reale. CDR avea încă din 1990-1991 experiența conlucrării politice și civice cu organizațiile maghiare, un limbaj comun și un consens fundamental asupra principiilor de bază ale unei democrații pe care să o construiască împreună cu minoritățile. Fără
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în majoritatea guvernamentală. România și contextul regional Reconcilierea româno-maghiară se situa de fapt în centrul unui proiect strategic de anvergură situat la confluența dintre politicile interne de consolidare a structurilor democratice de putere și acțiunile perseverente de integrare europeană și euro-atlantică; un proiect strategic pe care președintele Constantinescu personal l-a inaugurat imediat după alegeri și l-a dezvoltat cu consecvență în toți cei patru ani de mandat. Dincolo chiar de voința de integrare, politica regională a României între 1996 și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
restaurate din Europa Centrală și de Sud-Est, precum și cu Ucraina. Această politică de bună vecinătate, urmărită cu asiduitate în tot mandatul președintelui Constantinescu, s-a situat din primul moment într-o logică a complementarității față de politicile de integrare europeană și euro-atlantică. Înțelegând prea bine că România trebuia să confirme statutul său de furnizor de securitate pentru a putea intra în clubul statelor democratice europene, politica regională a noii administrații a procedat rapid, ca pandant la reconcilierea cu Ungaria, către normalizarea relațiilor
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mineriadă, cât și în câteva mari afaceri de contrabandă, e deobicei trecută cu vederea. Cu toate acestea, a devenit tot mai limpede, încă de la alegerile din 1992, că în armată există un puternic curent în direcția integrării României în structurile euro-atlantice. Dacă participarea la Parteneriatul pentru pace putea să însemne și dorința de a ocoli integrarea în NATO, evoluția care a urmat alegerilor din 1996 a fost tot mai decisă în această direcție. De unde, încă în vara 1996, generalul Cioflină, atunci
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să-l lichideze pe președintele Constantinescu, și să înlocuiască guvernul legitim cu un așa-zis Consiliu revoluționar, care ar fi pus capăt nu numai ordinii constituționale din România, ci și oricăror aspirații de integrare a țării în structurile europene și euro-atlantice. E greu de crezut că această lovitură mortală proiectată împotriva orientării pro-occidentale a societății românești era independentă de contextul tot mai tensionat al Balcanilor de Vest și nu reprezenta, în preziua intervenției NATO și UE în fosta Iugoslavie, rezultatul unor
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
definit explicit obiectivele specifice, și le-a urmărit cu perseverență, dar a cooperat constant și pentru realizarea obiectivelor comune ale coaliției, politica PD a fost alta. PD a susținut constant, între 1996 și 2000, politicile care urmăreau integrarea europeană și euro-atlantică a României, atât prin autoritatea lui Petre Roman personal, cât și prin acțiunea celor doi miniștri de externe pe care i-a susținut Adrian Severin și Andrei Pleșu precum și a ambilor miniștri ai apărării Victor Babiuc și Sorin Frunzăverde. Nici măcar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și înainte de toate SUA, care susținuseră desemnarea României ca președinte al OSCE pentru 2001, și așteptau acum dividendele acestei operații. Noul Ministru de Externe al României avea să le ofere de altfel cu asupră de măsură. Îndărătul acestei înfățișări lucios "euro-atlantice", puterea redobândită a PSD s-a dovedit mult prea repede a fi un aliaj de autoritarism și venalitate. Aroganța Primului Ministru, denunțată de însuși președintele Iliescu tot mai frecvent confruntat cu nerăbdătorul său moștenitor putativ care îl împingea vizibil câtre
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
extinsă parte asiatică a țării lor. Din perspectiva integrării lucrurile se simplifica, întrucat interesele de stat și calculele strategice primează. Astfel, Moscova vede în stabilirea de relații strânse cu UE un mod de a se fixă mai solid în comunitatea euro-atlantică. Aceste legături sunt esențiale pentru revitalizarea țării. Dar, în opinia lui Dov Lynch, "Rusia nu dorește să devină un membru UE. Puțin respinge constrângerile unei asemenea alegeri impuse politicii naționale, nu doar în domeniul economic ci și în cel al
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]