1,035 matches
-
Alianța în probleme politice și de securitate, economice, științifice, în domeniul informației, infrastructurii, logisticii, catastrofelor naturale, conversiei industriei de apărare etc. - 21-22 februarie 1992 - vizita în România a domnului Manfred Worner, secretar general al N.A.T.O.; cu ocazia inaugurării Centrului EuroAtlantic, instituție creată prin hotărârea Guvernului României și având ca obiective organizarea de întâlniri, dezbateri și schimburi de specialiști în probleme privind securitatea, cooperarea economică, tehnico-științifică și ecologică, colaborarea în domenii umanitare, cercetarea unor mecanisme de colaborare la nivel guvernamental și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
primite de fiecare dată. Trecerea în revistă a celor mai importante dintre aspectele înregistrate pe agenda bilaterală România- N.A.T.O. e menită să evidențieze, o dată în plus, eforturile pe care România a trebuit să le depună pentru integrarea în structurile euroatlantice. II.4.1. Introducere A avut sfârșitul războiului rece implicații directe asupra conflictului din Orientul Mijlociu? A schimbat doar aspectele conflictului, sau a făcut posibilă declanșarea procesului de pace în regiune? Acestea sunt câteva întrebări principale, ale căror răspunsuri vor fi
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din ianuarie 1994, a fost salutat de miniștrii de Externe ai țărilor membre ale N.A.T.O., întruniți la Bruxelles, la sfârșitul aceluiași an. Sfârșitul războiului rece oferă o șansă unică pentru edificarea unei arhitecturi de securitate perfecționate, pentru întregul spațiu euroatlantic. Scopul unei arhitecturi de securitate perfecționate este sporirea securității și stabilității pentru toți în spațiul euroatlantic, evitând retragerea unor linii de divizare. În accepția N.A.T.O., securitatea reprezintă un concept larg care conține atât componente politice și economice cât și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
întruniți la Bruxelles, la sfârșitul aceluiași an. Sfârșitul războiului rece oferă o șansă unică pentru edificarea unei arhitecturi de securitate perfecționate, pentru întregul spațiu euroatlantic. Scopul unei arhitecturi de securitate perfecționate este sporirea securității și stabilității pentru toți în spațiul euroatlantic, evitând retragerea unor linii de divizare. În accepția N.A.T.O., securitatea reprezintă un concept larg care conține atât componente politice și economice cât și de apărare. Un asemenea concept larg de securitate ar trebui să constituie baza noii arhitecturi de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în calitatea sa de pilon al securității și stabilității în Europa, a jucat și va juca un rol puternic, activ, esențial. N.A.T.O. rămâne o Alianță pur defensivă al cărei scop fundamental este acela de menținere a păcii în zona euroatlantică și de a oferi securitate membrilor săi. Momentul în care N.A.T.O. a invitat alte țări europene să devină aliate, după cum se prevede în articolul 10 al Tratatului de la Washington, a constituit încă un pas pe calea realizării scopului fundamental
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
N.A.T.O. a invitat alte țări europene să devină aliate, după cum se prevede în articolul 10 al Tratatului de la Washington, a constituit încă un pas pe calea realizării scopului fundamental al alianței, și anume sporirea securității și stabilității în zona euroatlantică, în contextul unei ample arhitecturi europene de securitate. Prin integrarea mai multor țări in comunitatea existentă de valori și instituții, în conformitate cu obiectivele stipulate în Tratatul de la Washington și cu declarația de la Londra, extinderea N.A.T.O. va salvgarda libertatea și securitatea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și cu declarația de la Londra, extinderea N.A.T.O. va salvgarda libertatea și securitatea membrilor săi în concordanță cu principiile Cartei O.N.U. Atingerea obiectivelor de securitate fundamentale ale N.A.T.O. și susținerea integrării noilor membri în instituțiile europene și euroatlantice reprezintă astfel obiective complementare ale procesului de lărgire, conforme cu conceptul strategic al Alianței. Astfel, extinderea va contribui la sporirea stabilității și securității pentru toate țările din zona euroatlantică prin: - încurajarea și sprijinirea reformelor democratice, inclusiv controlul civil asupra forțelor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
N.A.T.O. și susținerea integrării noilor membri în instituțiile europene și euroatlantice reprezintă astfel obiective complementare ale procesului de lărgire, conforme cu conceptul strategic al Alianței. Astfel, extinderea va contribui la sporirea stabilității și securității pentru toate țările din zona euroatlantică prin: - încurajarea și sprijinirea reformelor democratice, inclusiv controlul civil asupra forțelor armate; - favorizarea în noile state membre ale Alianței a modelelor și habitudinilor de cooperare, consultare și realizare a consensului, caracteristice pentru relațiile dintre actualele state membre; - promovarea relațiilor de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
forțelor armate; - favorizarea în noile state membre ale Alianței a modelelor și habitudinilor de cooperare, consultare și realizare a consensului, caracteristice pentru relațiile dintre actualele state membre; - promovarea relațiilor de bună vecinătate, de pe urma cărora vor beneficia toate țările din zona euroatlantică, atât membre cât și nemembre N.A.T.O.; - accentuarea apărării comune și extinderea avantajelor acesteia, sporirea transparenței în domeniul planificării apărării și al bugetelor militare, reducând astfel probabilitatea unei instabilități ce ar putea fi indusă de o abordare a politicii de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
forță de CDR s-a împotmolit în cursul aceluiași an 1998. Programul de reformă structurală internă a fost decelerat datorită concentrării intense pe ceea ce analistul T. Gallagher (2004) a numit "himera NATO" (p. 182). Întrezărind posibilitatea cooptării României în structurile euroatlantice, guvernarea CDR și-a deversat energiile asupra cursei pentru intrarea în NATO. Decizia s-a dovedit a fi un eșec, întrucât România nu a fost primită în primul val din 1999. Pe 30 martie 1998, Victor Ciorbea a demisionat, fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, a căror Alianță Dreptate și Adevăr s-a impus la alegerile din 2004. Dubla alternanță la guvernare, o condiționalitate formală și mai solicitantă a sistemului democratic, a fost astfel realizată. Integrarea în structurile euroatlantice (NATO, 2004 și UE, 2007) au încheiat sinuosul drum al tranziției românești prin meandrele postcomunismului de la o societate închisă de tip totalitar la o societate modelată după valorile politice occidentale. Dubla integrare occidentală a pus capăt și tranziției din sfera
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru aproape un deceniu de la Revoluția română din 1989, modul de raportare la trecut a fost caracterizat de inerție discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
refasonării după noua matriță identitară promovată de agenda politică. Introducerea principiului manualelor alternative a schimbat regulile jocului, complicând și îngreunând în același timp efectul pârghiilor prin care autoritățile statale definesc realitatea trecutului național. Setându-și ca obiectiv suprem integrarea în structurile euroatlantice, elita politică românească a instrumentalizat, din nou, literatura didactică în acest scop, transformând cărțile școlare în general și manualele de istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care le evocam În 1997? Cu siguranță, au avut loc numeroase evoluții pozitive: s-a realizat, În fine, stabilizarea macroeconomică și s-a reluat creșterea produsului intern brut, pe fondul procesului de privatizare; am asistat la progrese remarcabile În ceea ce privește integrarea euroatlantică; mesajele naționaliste radicale și-au pierdut În mod spectaculos capacitatea de a mobiliza electoratul și de a constitui o miză politică majoră (ca urmare, Funar a pierdut primăria Clujului, iar Vadim a renunțat la antisemitism). Transilvania a continuat să voteze
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și de carieră, atât militare cât și civile (Colegiul de război, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”; Managementul instituțiilor publice, Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, Low of Armed conflict, Introduction to NATO, Cursul de comandă și stat major, Securitate euroatlantică și managementul crizelor, Curs postuniversitar în domeniul managementului resurselor umane), căutând răspunsuri legate de continua dinamică a fenomenului militar. Totul a culminat cu obținerea titlului de doctor în științe militare și informații cu o teză novatoare pentru întreg sistemul militar
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
greco-catolică-0,08%, alte religii - 2,1%. UNITĂȚI ADMINSTRATIVE: 14 municipii, 24 orașe, 427 comune și 1788 sate. 2.3. Experiență Internațională Politica de apărare a României are la bază obiectivul strategic de integrare deplină în organizațiile de securitate mondiale și euroatlantice, realizându-se prin întărirea relațiilor cu țările occidentale și consolidarea cooperării cu țările din aria sa geografică. Fiecare structură militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale contribuie activ la îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor asumate în cadrul O.N.U., N.A.T.O., U.E. și
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
Iași Cristian Mihai ADOMNIȚEI MESAJUL PREFECTULUI JUDEȚULUI IAȘI Ca instituție fundamentală a Statului Român, Armata a reprezentat și reprezintă garanția afirmării și existenței noastre pe acest pământ strămoșesc. Mai mult de atât, Armata a constituit vectorul principal al integrării noastre euroatlantice și mijlocul prin care România își îndeplinește angajamentele față de aliați. Nu trebuie să uităm însă, că încrederea și recunoștința noastră față de această instituție a fost și este plătită cu sângele eroilor căzuți în luptele pentru păstrarea ființei naționale sau în
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
caracter național, patriotic. (Irina Petraș) ........................................ c. Maria, spune-mi ce mai citești? ........................................ d. Ce mai faci, Emil, vino pe la noi, fiindcă ne este dor de tine. e. Ah, cât mă bucur că s-a realizat miracolul, adică minunea integrării noastre euroatlantice! ........................................ f. Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face... ........................................ g. Când ți-am spusnu mă întrerupe, ai răbdare! - că nu te voi finanța, nu ai vrut să crezi. Acum înțelege că nu mai pot accepta să risipesc banii
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
economia verde?", articol publicat pe Global News intelligence https://newsint.ro/securitate/agroalimentara/ și pe Agrointelligence SISA http://www.sisa.ro/2-uncategorised/68-cine-va-controla-eco nomia-verde.html. Neacșu Steluța Mădălina, fondator Agrointelligence SISA, "Efectele strategiilor chineze din Africa asupra mediului de afaceri euroatlantic", lucrare sustinuta la Scoala de Vara Geopolitica, ediția a VI-a etc. Neacșu Steluța Mădălina, "Securitatea alimentară a României", lucrare de disertatie susținută cu ocazia absolvirii Masterului Studii de Securitate-Analiza Informațiilor, Universitatea de Sociologies și Asistență Socială București, iunie 2014
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
respingere, cu motivație profund naționalistă. În tot cazul, de neasimilare sau de mare indiferență. Căci, de fapt, pe cine poate să intereseze Europa ca să ne exprimăm simbolic în Codrul Vlăsiei? În sfera politică la putere sau în opoziție ideea integrării euroatlantice valorează doar atât cât valorează și au consistență și structurile socio-economice ale țării. Nivelul de dezvoltare și al conștiinței civico politice, al instituțiilor noastre democratice, al opiniei publice în general, este încă o dată hotărâtor. Iar acesta, din nefericire, nu este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
deocamdată, în România. Sub presiunea unor factori externi, predominant economici, se adoptă unele măsuri legislative europene. Dar ele au doar un caracter pur formal. Clasa conducătoare, nomenclaturistă, educată la Moscova sau în spirit comunist, nu poate asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
De partea sa, președintele României Ion Iliescu a declarat în cadrul Consiliului euro-atlantic că “Irakul este o provocare pe care Alianța nu o poate ignora“. De asemenea, a apreciat că dialogul transatlantic rămâne cheia de boltă a securității și stabilității spațiului euroatlantic și a Europei lărgite. El a arătat că solidaritatea transatlantică este esențială atunci când se discută despre Irak sau se prefigurează relațiile viitoare cu partenerii euroatlantici. România va acorda o atenție deosebită consolidării parteneriatului NATO Uniunea Europeană. România este pregătită să contribuie
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
asemenea, a apreciat că dialogul transatlantic rămâne cheia de boltă a securității și stabilității spațiului euroatlantic și a Europei lărgite. El a arătat că solidaritatea transatlantică este esențială atunci când se discută despre Irak sau se prefigurează relațiile viitoare cu partenerii euroatlantici. România va acorda o atenție deosebită consolidării parteneriatului NATO Uniunea Europeană. România este pregătită să contribuie la consolidarea relației NATO cu țările din Balcani, precum și la dezvoltarea cooperării cu Rusia si Ucraina, dar și cu Republica Moldova. 4.-Poiana Brașov - fortăreață N.A.T.
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]