576,846 matches
-
se mai și ocupă de mediu doar atât a inteles sau a vrut să înțeleagă în acest domeniu, ce să ne mai miram de politicieni și demnitari. ÎN mod normal un oraș mare ar fi trebuit să închidă de ZIUA EUROPEANĂ FĂRĂ MAȘINI pe întrega zi nu doar o arteră, ci majoritatea sau chiar TOATE arterele din zona centrală a orașului, pentru toate autoturismele ( nu și pentru mijloacele de transport în comun, taxiuri, vehicule ale serviciilor publice de urgență). Acesta este
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
cum la noi autoritățile nu mișcă deloc sau doar în ultima clipă, sigur că nu s-a perceput ce trebuia. Totuși, mi se pare ridicol să plângi de milă șoferilor că au fost deranjați la circulat cu mașina în ZIUA EUROPEANĂ FĂRĂ MAȘINI. Dacă au fost deranjați, în fond nu este foarte rău. Promovarea transportuli durabil trebuie făcută în principal prin mijloace stimulative, de a favoriza circulația pe jos, cu mijloace de transport în comun și cu bicicleta, în așa fel
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
de circulație s-a făcut pentru acei câteva sute de bicilisti, că dacă nu era marșul, nu s-ar fi închis deloc circulația și că era mai bine așa și că efectul de conștientizare - care e principalul rol al Zilai Europene Fără Mașini - se atingea mai bine dacă se făceau doar evenimente indoor sau care să nu “deranjeze” traficul auto. E lăudabil că tot mai mulți oameni se declară în ultimii ani interesați de mediu și chair arată preocupări constante în
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
masă de după Revoluție, pe care Irina l-a numit așa de frumos . Irina Nicolau este foarte des pomenita în legătură cu Muzeului Țăranului Român, unde a construit, alături de , cea mai originală instalație muzeala din România, distinsa în 1996 cu prestigiosul premiu «Muzeul European al Anului». Marile expuneri și concepția generală i se datorează lui Horia Bernea, dar urma de neșters a Irinei și a dialogului îndrăgostit dintre cei doi persistă în fragmente și în detalii. povestește că «era un domeniu în care nu
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
Diseară, sau - mai bine zis - un sfert de ceas înainte de miezul nopții, Andrei Oisteanu, Eugen Ciurtin și Mihai Neamțu, de la Asociația Română de Istorie a Religiilor șunt invitați la Cultura libre pe TVR1. Zilele astea are loc la București Congresul European de Istorie a Religiilor, eveniment care repune România pe harta acestei discipline. Spun “repune” pentru că cel care a făcut-o prima dată a fost Mircea Eliade, românul pe care-l susțin în Top 10 Mari Români. Diseară discuția va porni
Andrei Oisteanu la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83054_a_84379]
-
au pus baraje și îngrădiri. Ne-au întors traiul cotidian pe dos.” Și eu sunt un francofil intratabil. Și totuși. Sommet-ul francofoniei s-a transformat într-o cacofonie urbană. Nu e posibil să blochezi o capitală întreaga într-o țară europeană pentru că președintele Franței trebuie să se vadă cu șefii, sefuletii și dictatorii francofoni din întreaga lume. Reuniunea e un prilej de nesfârșit festivism. Organizația Internațională a Francofoniei este o non-organizatie pe scena politică internațională. Sommet-ul propriu-zis este un non-eveniment. Tema
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
Dragoș Bucurenci În timp ce rulez cu 180 pe autostradă A2, Vlad rulează o țigară pe locul mortului. A așteptat cuminte bucată netedă de asfalt european, care începe undeva după kilometrul 30 și pare turnata special pentru întârziații că noi, care pornesc spre mare vineri după ora 8 și nu mai au timp să-și ruleze materialul acasă. Peisajul spre care ne îndemnam tripul nu justifică
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
și presiunea pieței face că acest lucru să necesite un eșafodaj legislativ și de acțiuni și fonduri private extrem de complex. Cum România pare să se îndrepte mai degrabă spre genul acesta liberal de economie decât spre un “welfare society” vest european, poate ar fi un caz de studiat mai în amănunt. VB: Un exemplu: există un sistem de autostrăzi din anii ’60-’70, care tăiau accesul centrului orașului la ocean în afară de faptul că nu mai puteau face față traficului. Decizia a
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
a mediei autohtone. Cum că adică (1) s-a făcut o înregistrare în sfera privată, (2) fără știrea celor implicați și (3) s-a mai și publicat în mass-media. Curat murdar! Nu știu ce spun legile din România despre asta, der cele europene (și parcă și România făcea parte?) nu prea sunt de acord. Și cred eu că nu numai cei care fac și publică înregistrarea se află în afara legii, ci și cei care o difuzează și îi fac reclamă pe mai departe
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
spună. Poate doar că am fi făcut la fel, că nu ești mai puțin “coios” și că nu vedem rostul invitării LUI în anul 2008 la o emisiune definitorie procesului de votare. Se mai întâmplă să avem belgieni în Parlamentul European similari, dar aceia au fost aleși. La fel si Vadim în Senat. Nu se leaga nimeni de astă. Dar să fie pe sticlă? [Că opinie la comentarii] 1. referitor la “coios”.. tare-mi place vorba asta.. “Să îi ții piept
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
putea ajuta, mai ales că ai fost sau ești implicat în campaniile făcute pentru salvarea și îmbunătățirea vieții în Delta Dunării. Cu respect , Olaru Ionuț Robert 0743896564 Dezvoltarea durabilă Sustenabilitatea ori dezvoltarea durabilă este un obiectiv central al politicii Uniunii Europene. Prin integrarea în Uniunea Europeană, România adopta automat acest obiectiv. Aceasta nu înseamnă că Uniunea Europeană ne furnizează și un ‚pilot automat pentru dezvoltarea durabilă’. Guvernul României, prin resursele uriașe pe care le gestionează, este singurul centru național credibil al managementului dezvoltării
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
care noi îl prezentăm detaliat într-un capitol din această carte), un ‚surplus de energie’ asociat exploatării resurselor minerale mai sărace, el fiind totodată concept integrat în una dintre cele mai puternice metodologii contemporane de evaluare a impactului ambiental (metodologia europeană „Eco Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
organizare a „parcurilor industriale pentru dezvoltarea durabilă”, organizare facilitata de acele universități care s - au transformat deja în comunități epistemice pentru managementul proiectelor în Noua Economie. Sub presiunea legilor și a reglementărilor naționale privind încărcările mediului înconjurător, a directivelor Uniunii Europene, a ratificării protocoalelor internaționale ambientale de parlamentele țărilor ai căror diplomați au negociat acele acorduri, ori pur și simplu în virtutea jocului competitiv impus de concurență, întreprinderile/organizațiile sunt obligate acum, în toate felurile descrise, să țină cont și de valorile
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea buclelor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
o persoană direct interesată în problemă". Revenind la tonul serios, eseistul semnalizează "un mic incovenient" al "amabilei ficțiuni" care-i înghesuie pe marii creatori ai Europei laolaltă cu comuniștii dâmbovițeni și anume folosirea abuzivă a verbului a colabora: "În limbile europene, colaboraționistul e cel ce colaborează cu criminalii. Or, "colaborarea" (relativă!) cu Augustus, cu Regele-Soare ori cu prinții vienezi nu poate fi pusă în nici un caz pe același plan cu colaborările infamante, fie că ele s-au numit Hitler, Stalin ori
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
fiind simptomatică. Dată fiind aniversarea unui secol de relații diplomatice româno-nipone multe dintre manifestările muzicale bucureștene au fost realizate cu participarea unor performeri sosiți din Japonia; în mod cert, farmecul exotic al acestora, curiozitatea privind acomodarea cu marele repertoriu simfonic european, au constituit aspecte de atracțiozitate pentru o parte a publicului care a intrat la Ateneul Român. În mod regretabil colaborarea primei orchestre simfonice a țării cu un șef de orchestră de modestă înzestrare profesionlă, cum este Atsushi Nukii, a fost
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
căsătoriei ratate, a prietenilor trădați sau trădători sub teroare într-o țară comunistă, fascistă, islamică ori de alt gen. Dureri general-umane. Pentru sfâșietorul sentiment de disperare voioasă, singurătate și detașare pe care îl transmite, cartea își merită premiile: Marele Premiu European al Francofoniei și Premiul Wiso. Precum și cronicile favorabile din presa franceză. Ce ar justifica totuși ideea că e o carte proastă? Poate procedeele naratologice elementare, stereotipa alternare de persoane I și III, acel Stern narator? Posibil. Sau, oare, pentru insuficientul
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
pildă. Piesele din acest volum nu sînt crispat legate de problematici contextual românești, de nume, de mentalități, de istorii autohtone, provinciale. Există o respirație, fie ea și amară, universală, care îl poate plasa pe Dumitru Solomon în orice spațiu teatral european. De la spectacolul-lectură, pînă la complexe montări scenice, piesele dramaturgului oferă suport. Abstract, concret, palpabil, în deșert sau la Polul Nord, în sanatoriu sau în lagăr, dialogurile au suplețe, au nerv, au firescul acela care lipsește, de cele mai multe ori, dintr-un text
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
Jacques Le Rider este o mai veche cunoștință a cititorului român - și totodată o referință importantă a interesului pentru spațiul Europei Centrale, interes care a început să se manifeste puternic, în ultimii ani, și în cultura română. Decalajul față de debutul european din anii '80 al acestui fenomen - al "vienomaniei", cum a mai fost numit - este, prin publicarea recentă a unor titluri de prestigiu, tot mai rapid recuperat. Le Rider însuși se află la cea de-a treia carte tradusă, după monumentala
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Constantin Țoiu Nici o altă formă de artă, după ce văzusem primitivii Oceaniei din Pacific, nu mai rezista... Mergând mașinal în sens invers, intram acum, în răspăr, în sfera europeană a picturii și sculpturii, iar pe lângă doamna misterioasă a lui Leonardo Da Vinci, asaltată de turiștii japonezi cu blițuri, trecui nepăsător, mirat că i se acordă atâta atenție... Astfel încât, ieșind din Luvru, cei ce așteptau la rând afară nerăbdători de
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
din care să rezulte un profil pe de o parte înscris în istoria literară, pe de alta detașîndu-se prin tulburătoarea unicitate fără remediu a creatorului. Să le luăm pe rînd. Dintru început, Gellu Naum s-a arătat conectat la suprarealismul european, ilustrînd pe sol românesc starea de spirit insurgentă a acestuia, urmîndu-i cu suficientă fidelitate pe "specialiștii revoltei" din Occident, mai cu seamă pe cei din Franța. S-ar putea vorbi, constată Ion Pop, de o, pînă la un punct, "ucenicie
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
instituție sau persoană" (intercer.net/forum); "Acasă ar trebui să fie pentru oricine acel loc unde se simte comfortabil, unde gîndește că poate lăsa o amprentă" (romania.org/forum) etc. Cuvîntul are o tipică istorie de du-te-vino în spațiul lingvistic european: provenind dintr-un verb din latina tîrzie - confortare (din con + fortis) - , confort are la început - în italiană, în franceză - , sensul "întărire (morală), sprijin, consolare"; în italiană, acest sens s-a păstrat pînă azi (în conforto). Termenul a fost preluat timpuriu
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
Valentina Sandu-Dediu Citeam cu nostalgie în România literară incursiunile berlineze ale Ioanei Pârvulescu: porneau din același punct - Grunewald, Wissenschaftskolleg - pe care-l frecventasem și eu cu ceva timp în urmă. Aflată acum în Berlin-Mitte, realizez că perspectiva culturală asupra metropolei europene se poate modifica ușor în funcție de locul din care privești și, nu mai încape vorbă, influențată de anturaj. Așa am ajuns să asist la scurta operă a lui Boris Blacher, Die Flut (după o nuvelă de Guy de Maupassant), în piscina
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
concerte dirijate de celebrul șef de orchestră din Birmingham cuprindea Asyla de Thomas Ades (englezul deja celebru la 31 de ani) și Simfonia a 5-a de Gustav Mahler. Concertele vor continua pe același principiu al combinării marii tradiții muzicale europene cu noua muzică engleză sau finlandeză, Rattle programând piese din repertoriul deja promovat și lansat de el cu mare succes la Birmingham. Am ascultat apoi Gran Duo pentru ansamblu de suflători de Magnus Lindberg (născut la Helsinki în 1958), încadrat
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
România în Afganistan, ci și a spectaculoaselor opțiuni diplomatice proamericane ale Bucureștiului din ultima vreme. România a mizat pe cartea Unchiului Sam, indispunînd Uniunea Europeană din cauza cunoscutului caz al Curții Penale Internaționale. Un alt gest diplomatic împotriva unei părți a curentului european a fost și cel prin care România a afirmat că va sprijini acțiunile împotriva Irakului. Încît semnificația acestei vizite ar putea fi și aceea că America dorește să sugereze Uniunii Europene s-o lase mai ușor cu supărarea, tot mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]