703 matches
-
fizioterapie, este uneori considerat neobișnuit și facultativ (vezi Linacre Centre Working Party, 1982, pp. 46-48.) Aceast] perspectiv] asupra metodelor obișnuite și neobișnuite de tratament sugereaz] faptul c] un agent care refuz] s] utilizeze metode neobișnuite de tratament se implic] în eutanasia pasiv]: de dragul lui B, A întrerupe un tratament care l-ar putea menține în viat]. Nu exist] o p]rere unanim] cum c] încetarea unui tratament neobișnuit și nepotrivit ar fi un caz de eutanasie pasiv]. Deseori se afirm] faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de tratament se implic] în eutanasia pasiv]: de dragul lui B, A întrerupe un tratament care l-ar putea menține în viat]. Nu exist] o p]rere unanim] cum c] încetarea unui tratament neobișnuit și nepotrivit ar fi un caz de eutanasie pasiv]. Deseori se afirm] faptul c] „eutanasia” presupune încetarea deliberat] și intenționat] a vieții. Administrarea unei injecții letale sau întreruperea unui tratament de menținere în viat] sunt exemple de încetare intenționat] a unei vieți; întreruperea tratamentelor neobișnuite și l]sarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de dragul lui B, A întrerupe un tratament care l-ar putea menține în viat]. Nu exist] o p]rere unanim] cum c] încetarea unui tratament neobișnuit și nepotrivit ar fi un caz de eutanasie pasiv]. Deseori se afirm] faptul c] „eutanasia” presupune încetarea deliberat] și intenționat] a vieții. Administrarea unei injecții letale sau întreruperea unui tratament de menținere în viat] sunt exemple de încetare intenționat] a unei vieți; întreruperea tratamentelor neobișnuite și l]sarea pacientului s] moar] nu sunt. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în funcție de intenția agentului, fâț] de întreruperea tratamentului obișnuit, pe de o parte, și administrarea unei injecții letale, pe de alt] parte? Aceste întreb]ri ne aduc în fața celei de-a treia teme importante pe care s-a axat dezbaterea despre eutanasie: distincția dintre moartea intenționat] și cea care abia poate fi prev]zut]. vi. A provoca moartea și a prevedea survenirea ei Dac] A îi administreaz] lui B o injecție letal] pentru a-i curma suferință, înseamn] c] A a provocat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
va determina moartea lui B? Sau cand A oprește în mod deliberat aparatul respirator care îl menține în viat] pe B, știind c] B va muri în urma acestui fapt? Cei care susțin c] doar primul exemplu este un caz de eutanasie sau de încetare intenționat] a unei vieți, iar celelalte dou] nu, au încercat s] fac] o diferenț] între aceste cazuri, în termeni de rezultate intenționate în mod direct și consecințe prev]zute, dar neintenționate. Reflectând asupra administr]rii unor doze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dou] nu, au încercat s] fac] o diferenț] între aceste cazuri, în termeni de rezultate intenționate în mod direct și consecințe prev]zute, dar neintenționate. Reflectând asupra administr]rii unor doze din ce in ce mai mari și posibil letale de calmante, Declarația asupra eutanasiei a Vaticanului afirm] c] aceast] „calmare piramidal]” este acceptabil] deoarece, în acest caz, „moartea nu este în nici un fel intenționat] sau dorit], cu toate c] riscul s]u este luat în calcul” (p. 9). Cu alte cuvinte, chiar dac] A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
distincție între bun]tatea sau r]utatea agenților: dovadă bun]ț]ții unui agent este lipsa dorinței sale de a omor] o alt] persoan]. Cu toate acestea, nu este clar dac] aceast] diferenț] poate fi aplicat] și în cazurile de eutanasie. În toate aceste situații, A încearc] s] aduc] foloase lui B, deci, acționând că un agent bun. Doar dac] presupunem c] exist] o regul] care spune c] „un agent bun nu trebuie niciodat] s] intenționeze moartea unui inocent” are sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai sus reprezint] diferențe care sunt resimțite în profunzime. Dac] aceste diferențe sunt relevante sau nu din punct de vedere moral, si dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec] din punct de vedere moral între eutanasia activ] și cea pasiv], între metodele de tratament obișnuite și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec] din punct de vedere moral între eutanasia activ] și cea pasiv], între metodele de tratament obișnuite și cele neobișnuite, între moartea intenționat] și ea prev]zut]. Cu toate acestea, în anumite cazuri se consider] c] diferențele de acest gen reprezint] linii de demarcare importante în ceea ce privește politicile publice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vieții în anumite circumstanțe nu vor alunecă pe o pant] periculoas] care va duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c] acest fapt i-a împins pe olandezi pe o pant] alunecoas]. Referințe Aquino, Ț.: Summa Theologiae, ÎI, îi, intrebarea 64, art.5 și 7 Foot, P.,: „The Problem of Abortion and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din capitolele aceastei secțiuni în general - nu ici și colo asupra unor puncte specifice, ci în mod sistematic și ca întreg - eșueaz] în a progresa c]tre scopul unor concluzii mai bine întemeiate rațional privind s]r]cia global], mediul, eutanasia, avortul și toate celelalte chestiuni acoperite în aceast] parte a c]rții? Eu îmbr]țișez o viziune mult mai pozitiv] asupra realiz]rilor eticii aplicate; o viziune care recunoaște c] putem conveni asupra unor standarde ale rațion]rii bune sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau să-l urâm. Fără drepturi, nici măcar nu există! Acest vid juridic a fost, după Hannah Arendt, În momentul apariției regimurilor totalitare, condiția determinantă a procesului de deportare și exterminare. Până la „suprimarea din compasiune”. Această expresie descrie În mod obișnuit eutanasia. Se mai folosesc și expresiile de „ucidere din milă” sau „suprimare din milă”. Democrațiile sunt astăzi profund ostile eutanasiei, și putem Înțelege de ce atunci când știm că, sub numele de „suprimare din compasiune”, aceasta a fost o metodă de guvernare În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apariției regimurilor totalitare, condiția determinantă a procesului de deportare și exterminare. Până la „suprimarea din compasiune”. Această expresie descrie În mod obișnuit eutanasia. Se mai folosesc și expresiile de „ucidere din milă” sau „suprimare din milă”. Democrațiile sunt astăzi profund ostile eutanasiei, și putem Înțelege de ce atunci când știm că, sub numele de „suprimare din compasiune”, aceasta a fost o metodă de guvernare În Germania nazistă. Atunci când naziștii au pus În practică, Încă dinainte de război, politica de exterminare a bolnavilor mintali, apărătorii acestei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reală, și negativ prin teama de metisaj și de contacte, percepute ca dramatice și distructive. Concepția cu privire la igiena rasială aflată la originea genocidurilor comise de naziști este edificatoare. Știm că regimul hitlerist, de exemplu, a alunecat rapid de la sterilizare și eutanasie, practicate la Început asupra bolnavilor, iar apoi În lagăre, la selecții care precedau exterminarea. Aceeași concepție se regăsește În expresia cât se poate de actuală de „curățare” sau „purificare etnică” preluată din sârbo-croată. „Căile negative” ale etnopoliticii Genocidul survine În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cutumiar în relațiile internaționale. Pe de altă parte, instituțiile religioase nu mai au nici un rol în deciziile economice și nici în cele politice, însă au un cuvânt destul de puternic în chestiuni legate de viața privată, cum ar fi divorțul, avortul, eutanasia sau homosexualitatea. Așa cum precizam anterior, studiile dedicate efectului religie asupra altor orientări valorice indică, în cazul Europei, o diminuarea a impactului religiei asupra valorile legate de sfera publică, dar un efect puternic asupra orientărilor valorice legate de viața privată. Halman
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
54% în 1994, 54% în 1995, 52% în 1997) (K. Ka-Lok Chan, op. cit., p. 183) 20 PGSS din 1997 a arătat că 71% dintre cei chestionați erau de acord cu pedeapsa capitală, în timp ce doar 17% erau împotrivă; 49% considerau că eutanasia voluntară ar trebui permisă, în timp ce 34% o condamnau; 57% considerau că relațiile sexuale înaintea căsătoriei nu sunt deloc condamnabile și doar 8% susțineau interdicția definitivă a avortului (K. Ka-Lok Chan, op. cit., pp. 177-178). 21 Biserica a organizat chiar o coaliție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
civică, culturală și spirituală a noilor generații * desfășurarea de activități bioetice privind conștientizarea opiniei publice despre efectele distructive ale deprinderilor negative (alcoolismul, fumatul, drogurile, prostituția, violența, pedofilia, traficul de persoane etc.) și a utilizării greșite a tehnologiilor (avortul, clonarea umană, eutanasia etc). PROGRAMELE FUNDAȚIEI: 1. Promovarea valorilor naționale și a eroilor neamului: Prin activitățile și proiectele derulate vom promova acele figuri emblematice ale poporului român, puțin cunoscute, care prin lupta și sacrificiul lor au întărit și menținut viu sufletul neamului. Fie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
cu forța, singur fiind? Poate de aceea iarna, când hrana de vară hibernează ascunsă, organizează vânătoarea În haită, de animale mari; Îngrozind pe toată lumea cu urletele care, de fapt, nu sunt decât semnale menite coordonării și sincronizării grupului. El practică eutanasia - pentru om inumană, dar pentru Natură evoluție, negentropizare. Vânatul lui sunt animalele handicapate, de boală ori ereditate care, altminteri, ar transmite boala sau ereditatea tarată restului consângerilor. Și astfel, trofeele de vânătoare de la noi provin de la animale cu o treime
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
7.000 de hectare. Adică pădurile României nu pot adăposti teoretic mai mult de 2.500, În realitate doar ceva peste o mie de lupi. La ce să ne fie atunci frică? Cu omul n’are treabă, decât tot aplicând eutanasia... ca’n Scufița roșie. Deși mă gândesc și la Mowgli, eroul Cărților junglei, adoptat de o familie de lupi... Cât despre noi, Îi dau dreptate latinului: Homo homini lupus... „Radioalmanah“, 31 ianuarie 1998, ora 18,49 23. A pluti Aibă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
voi. Iar noi nu putem cunoaște așa ceva, căci În Natură nu se poate manifesta handicapul; vorba ceea: „oaia care nu-și poate purta lâna“... Se pare Însă că vă vine și vouă mintea la cap: discutați tot mai des despre eutanasie, trecerea În lumea drepților a ce este incurabil... precum odată la spartani. - Dar, Moti! Orice se naște o face pentru a juca un rol. Fie el doar acela de a sluji drept hrană, acumulând energie, pentru altul. Că Natura caută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spartani. - Dar, Moti! Orice se naște o face pentru a juca un rol. Fie el doar acela de a sluji drept hrană, acumulând energie, pentru altul. Că Natura caută mereu altceva decât banalitatea normalului, iar rezultatul e, cu sau fără eutanasie, și pozitiv, adică Înzestrați, și negativ, adică handicapați, e o altă poveste. Dar, că orice există are un sens o demonstrează un handicapat ilustru, Hawkins care, În scaunul cu rotile, incapabil să vorbească sau să miște un deget, revoluționează fizica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta e, dacă vreți, una dintre abdicările de la jurământul lui Hipocrat care jalonează istoria medicinei. Căci un medic, Guillotin, Îi este inventatorul, și a fost convins de „umanismul“ morții pe acea cale, visând chiar uzul ei Într’un soi de eutanasie deși, ca orice medic, trebuia să știe că tartaca retezată, mai precis creierul, mai trăiește, perfect conștient, Încă vreo 5 lungi minute, timp În care și-ar obloji rana de la gât dacă ar mai avea mâini, și ar mai spune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mari la această dimensiune culturală sintetică încurajează strategii socializatoare bazate pe deferență și respect față de autoritate, formulînd standarde "absolute" care să mențină și să consolideze valorile familiale, resping divorțul ca formă de soluționare a diferendelor în cuplu, recuză radical avortul, eutanasia și suicidul. Asemenea societăți au un nivel ridicat asumat al mîndriei de a aparține unei anumite comunități etno-naționale și construiesc generalizat atitudini sociale puternic etnocentrice și naționaliste. Dimpotrivă, societățile care favorizează valorile rațional-seculare manifestă pe tot acest set atitudinal și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]