977 matches
-
Interrelaționarea cu părinții Calitatea mediului familial Evenimente și experiențe deosebite în dezvoltarea infantilă - Istoric comportamental și al asistării în unități specializate Istoric în consumul de țigări, droguri/substitute, alcool Rezistente Evaluarea riscului de suicid/autoagresiune Alte date relevante 3. TEHNICI EVALUATIVE UTILIZATE 4. CONCLUZIILE EVALUĂRII Nivelul intelectual Domeniul afectiv Personalitatea Domeniul volitiv-motivațional / vocațional (interese, preocupări, balanța motivaționala) 5. OBSERVAȚII 6. RECOMANDĂRI ANEXĂ 26 FIȘA SOCIALĂ 1. DATE DE IDENTIFICARE Nume și prenume Data nașterii Domiciliul declarat Persoană de contact Telefon 2
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Carmen Buzea Motivația. Teorii și practici INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Introducere / 9 Capitolul I. Cercetarea motivației în muncă cadru general / 11 1.1. Perspective evaluative privind studiului motivației în muncă / 11 1.2. Dezambiguizări terminologice și delimitări conceptuale / 16 1.3. Motivația, satisfacția și performanța în muncă / 21 1.4. Stadii de evoluție în cercetarea motivației / 25 1.5. Clasificarea teoriilor despre motivație / 27 Capitolul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și satisfacție. Deoarece studiul motivației se caracterizează atât prin diversitatea perspectivelor teoretice, cât și prin numărul mare al lucrărilor de specialitate, am prezentat etapele dezvoltării cercetării din acest domeniu și principalele criterii de clasificare a teoriilor motivației. 1.1. Perspective evaluative privind studiului motivației în muncă Cercetările privind motivația în muncă cuprind abordări ce se întind de la extrema considerării acestui proces psihosocial un punct nodal al comportamentului organizațional, până la extrema aprecierii motivației drept o ficțiune managerială. În mod cert, bogăția studiilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Locke 1976, p. 1304, după Saari și Judge, 2004, p. 396). Potrivit acestei definiții, satisfacția implică atât procesele afective, cât și cognitive. Mai recent, Fisher (2003, p. 760) reia cele două elemente și definește satisfacția ca "o judecată de tip evaluativ, destul de stabilă, despre cât de bun este postul deținut, comparativ cu nevoile, dorințele sau așteptările titularului de post". Studierea satisfacției în muncă are la bază supoziția relației dintre "fericirea" angajatului și comportamentul acestuia în organizație: randament și performanță în muncă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
există un nivel scăzut al stimulării de a acționa sau de a persevera în fața dificultăților. Mecanismul cognitiv al motivării și al auto-direcționării este exprimat în capacitatea umană de a se auto-influența, prin schimbările realizate la nivelul obiectivelor și prin reacția evaluativă față de propria performanță. Spre deosebire de teoria stabilirii obiectivelor a lui Locke și Latham, Bandura consideră că efectele motivaționale nu rezultă din obiectivele propriu-zise, ci din autoevaluarea privind posibilitatea atingerii acestora. În acord cu teoria stabilirii obiectivelor, Bandura afirmă că obiectivele provocatoare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de cunoaștere: al clientului (managerul), al subiecților schimbării (angajații) și al celui care concepe, proiectează și aplică schimbarea (cercetătorul). Această resemnificare implică depășirea dihotomiei cunoaștere comună-cunoaștere științifică și mai ales elimină posibilitatea raportării la aceste forme de cunoaștere în temeni evaluativi: "mai bună" sau "mai slabă". De asemenea, cercetătorul este cel care integrează cele trei stocuri de cunoaștere, care au conținuturi diferite, fiind scrise în registre diferite, dar care sunt valorizate egal, nici una dintre ele nefiind mai "bună" decât cealaltă. Această
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
eroare. c) Etnometodologia urmărește "să privească" și "să spună", iar persoana care "spune" (cercetătorul) trebuie să fie pregătită și să cunoască cadrul cercetat la fel de bine ca și persoana observată. d) Cercetătorul trebuie să dezvolte "indiferența etnometodologică", exprimată prin abordările ne-evaluative, abținându-se de la judecarea acțiunilor sub raportul adecvării, valorii, importanței, necesității, aplicabilității, succesului sau consecințelor. Aceste principii etnometodologice pot constitui un cadru de referință pentru reproiectarea cercetării motivației. Direcțiile actuale de cercetare, așa cum sunt prezentate de literatura de specialitate, nu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
persoană (idee, ideologie, grup etc.). Conține elemente simbolice afective puternice (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Atitudinea ( engl. attitude, fr. attitude) termenul se referă la modalitățile de a reacționa verbal sau prin comportamente (latente sau manifeste), în mod personal evaluative față de problemele curente de viață, cele legate de conduitele semenilor și cele privind munca, activitățile și produsele persoanelor inclusive creative, stilul și valoarea lor (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Autoanaliză (engl. psycho-analysis, fr. psychanalyse) teoria și concepția psihologică
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
doar destrămate și seci. Doar arareori, când crema finilor degustători ai orașului București repera o cucoană, pornită în alergare și panicată de groaza (delicioasă) de-a nu pierde vreo birjă, degustătorii fini ai orașului decideau, pe urmele ei, prin clipiri evaluative și mișcări savant spiralate ale degetelor, dacă doamna respectivă, pornită în galop, poseda sau nu, un ațâțător pas Galopenția. Se mai ciorovăiau între dânșii cu privire la Ulpiu și Fiorosul Marcel, Relu Înmiresmatul, Dulcele Doru și Gabi cel Norocos, neputîndu-se pune niciodată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aceștia. Mai mult, începem să ne îndoim de faptul că actorii schimbării înțeleg cu adevărat de ce ei au adoptat o strategie de schimbare, și nu alta; f) dincolo de identificarea empirică a strategiei utilizate de actorii sociali, nu există o analiză evaluativă a acesteia. Este ea o strategie adecvată? Există alternative posibil mai bune, dar care nu au fost explorate? Acțiunea socială și „ideile” ca obiect al cunoașteriitc "Acțiunea socială și „ideile” ca obiect al cunoașterii" „Acțiunea socială” și „ideile” produse de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din forme concrete de exprimare. Aceste forme ar putea include (a) reflecții asupra anumitor faze din viața intervievatului, de genul: „A fost cea mai rea perioadă din viața mea” sau „Atunci am realizat pentru prima oară că trebuia să...”. Comentariile evaluative s-ar putea referi de asemenea, la viața intervievatului în ansamblu. Astfel, de exemplu, remarca „Viața mea a fost practic povestea Cenușăresei” indică o narațiune care trece de la declin la triumf. Formele pot include, de asemenea (b) răspunsuri la întrebarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
componenta structurală a narațiunii, de exemplu, răscruce, punct critic, curs al vieții, traseu, progres, a sta într-un singur loc. Analiza poveștii ca întreg ar putea fi pusă în evidență și deperspectiva personală a cercetătorilor, ca și de impresiile lor evaluative. Sensibilitatea cititorului - de pildă, la detalii și la gradul de emotivitate cu care este descrisă fiecare dintre etape sau discrepanțele existente între diversele descrieri ale aceleiași etape - ar putea oferi de asemenea piste importante de cercetare. Această demonstrație de analiză
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
se poate observa, categoriile de conținut au variat în funcție de etapele vieții naratorilor. A fost clar faptul că percepția asupra părinților în texte a fost dinamică - mai exact, a variat în funcție de diferitele etape ale vieții. Pentru că povestitorii noștri s-au exprimat evaluativ atunci când au vorbit despre părinții lor, acest lucru a făcut posibilă surprinderea variațiilor printr-o curbă în formă de U: relații bune și semnificative pe parcursul copilăriei, un declin calitativ al relației în perioada adolescenței 16 și o reapropiere sau o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ca fiind capacitatea de a identifica asemănări și diferențe între diferite fenomene (atribute personale, evenimente, obiecte), pentru a percepe dimensiunile relative și obiective ale realității și pentru a nu suferiinfluența preconcepțiilor, a stereotipurilor și a modelelor de activitate cognitivă și evaluativă impuse din exterior. Am ales să investighez această capacitate analizând tendința de generalizare. Generalizare înseamnă includerea unui anumit element într-o categorie. Eanecesită ignorarea temporară a complexității și a diferențelor dintre toate acele elemente, de dragul includerii într-o categorie comună
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de autoritate. O primă lectură a materialelor din perspectiva gândirii responsabile a sugerat distincția care ar trebui făcută între descrieri, evaluări și critică. Descriere versus evaluare. Deși s-ar putea argumenta că nici o descriere nu e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
critică. Descriere versus evaluare. Deși s-ar putea argumenta că nici o descriere nu e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări implicite în legătură cu opiniile vorbitorului asupra unor evenimente, oameni sau comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta la școală: „Eram
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
îmi făceam temele, dar nu depuneam prea mult efort. (...) Eram de nivel mediu”. Dacă ar fi spus doar că era un copil docil care își făcea temele fără prea mult efort, remarcile lui ar fi fost clasificate drept descrieri. Elementul evaluativ din „copil bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre descrieri și evaluări nu sunt întotdeauna foarte clare. Un anumit termen poate fi considerat ca descriptiv, asumându-și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre descrieri și evaluări nu sunt întotdeauna foarte clare. Un anumit termen poate fi considerat ca descriptiv, asumându-și totuși dimensiuni evaluative într-un anumit context. Mary, de pildă, își descrie învățătoarea din clasa întâi în felul următor: „Îmi aduc aminte că ne iubea foarte mult, ș...ț se lăsa furată de sentimentele ei față de noi”. În vreme ce propoziția ne iubea foarte mult
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
foarte mult pare a fi descriptivă, faptul că învățătoarea ceda sentimentelor ei față de copii introduce niște conotații negative legate de o implicare afectivă excesivă. Avem, astfel, motive să speculăm pe marginea acestui enunț, arătând că a fost totuși o afirmație evaluativă, dacă nu chiar critică, iar o examinare atentă a contextului confirmă această speculație. La o lectură mai aprofundată, Mary face o critică îngrijorată și subtilă, ce izvorăște din propria-i percepție asupra unui conflict între distanța pe care o menține
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
fie afirmarea aprobării/dezaprobării cu privire la o anumită stare de fapt, fie exprimarea unei opiniibazate pe deliberare și pe considerarea comprehensivă a tuturor opțiunilor posibile. Critica diferă de evaluare, ce presupune judecăți de valoare adesea fără conștientizarea evidentă a conținutului său evaluativ și exprimă opinii fără elucidarea rațiunii care le susține. În cadrul categoriei criticei, se pot face distincții între critica directă și cea implicită, precum și între critica generalizată și cea reținută. Critica directă este reprezentată prin opinii critice care sunt exprimate public
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de o parte, și în evaluarea externă a grupului (judecăți de valoare cu privire lacomportamentele integrate și la comportamentele deviante - pozitiv și negativ), pe de altă parte. La acest ultim exemplu, normele, purtătoare de conținut axiologic, funcționează ca pertinente criterii evaluative. După aprecierile aceluiași autor, tipologia normativă cu relevanță pentru clasa de elevi este următoarea: a. norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate; b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului. a. Normele explicite pot fi divizate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
având în vedere doar dimensiunea comportamentală, sugerau că implicarea poate fi măsurată după gradul de participare activă la activitățile cotidiene de învățare și interacțiune școlare. Analiza statistico-matematică modernă a dus la identificarea unor factori ce corespund dimensiunilor cognitive, conative și evaluative ale personalității elevilor, în corespondență directă cu implicarea școlară. Putem deci spune că,numai în unitatea sa structurală cognitiv-afectiv-acțională, conceptul de implicare se dovedește util în explicarea și prognozarea comportamentelor individuale și de grup ale elevilor. Nu putem reduce aria
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
social și timpul psihologic în ceea ce privește interacțiunile educaționale. Atracția interpersonală are în vedere orientarea directă a unei persoane către o altă persoană, orientare care poate fi descrisă după direcție și intensitate. La nivelul clasei de elevi se identifică următoarele dimensiuni structurale: - evaluativă: are în vedere calitatea și forța sentimentelor investite; - cognitivă: reprezentarea partenerilor unul despre celălalt; - comportamentală: tendința unei persoane de a intra într-o relație cu alta. Atracția interpersonală izvorăște, după opinia lui Griffit, din experiența comună, din complementaritatea și similaritatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de definire, proiectarea cuprinde un sistem de decizii privitoare la o serie de obiective și la viitoarele mijloace, acțiuni, resurse și etape pentru realizarea acestora. Principalele subetape ale planificării sunt: a) analiza ciclului managerial anterior: prin intermediul unor instrumente de tip evaluativ; b) diagnoza stării inițiale: este indispensabilă oricărei proiectări eficiente și vizează concentrarea acțiunilor viitoare pe elementele deficitare; c) prognoza: are în vedere sesizarea unor caracteristici de viitor, de evoluție ale fenomenelor socio-educaționale, în scopul reorganizării informațiilor prezente în vederea realizării liniei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
conștiință ale indivizilor fiind foarte diferite, iar efectele cu care criza s-a soldat nefiind prea ușor de creionat, nici starea finală (cum la fel de greu se creionează și cea inițială) nu este simplu de evaluat. Un obiectiv esențial al etapei evaluative îl constituie concluziile inferate în urma impactului cu starea de criză și angajarea tuturor celor implicați în acțiuni de cunoaștere și de prevenire a viitoarelor situații de acest gen. Semnificația acordată evenimentului critic trebuie să constituie un fundament temeinic de învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]