327 matches
-
aceiași) le lipsește simțul divinului. Există și credincioși practicanți cărora le lipsește simțul acesta. Simțul divinului, dacă îl ai, te face să recunoști fără greș, instantaneu, luminos și exaltant prezența a ceva „sfânt și însemnat”. Poate fi un semn imperceptibil, evanescent, în aparență cu totul oarecare. Bunăoară, în Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt, momentul perceperii, în sordida celulă a închisorii Jilava, a unei fracțiuni infime de cer însorit reflectat într-o mică băltoacă de apă murdară, printr un interstițiu al
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște evanescentă și visătoare spre vârfurile înalte și rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost sediul diferitelor instituții religioase: benedictini, canonici regulari
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cît de iute este orice sfîrșit, cît de definitive sînt alegerile făcute de oameni, cît de serios este jocul vieții, cît de întunecat războiul dintre viață și viață, dintre viață și moarte, unde toți sînt înzestrați cu libertate; cît de evanescente sînt capriciile bucuriei omenești, cît de atot-pătrunzătoare și universală și permanentă este suferința, cum nu există nici o scăpare de sărăcie, așa cum nu există nici o scăpare de imperfecțiunile societății cauzate mai ales de egomania omului îndreptată spre sporirea averii și a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mărturisirile pur intelectuale ale unor oameni învățați sau ale unor oameni de artă cu care am discutat de-a lungul anilor (gîndind că, sub o formă sau alta, le-au publicat ori le vor publica), atras de aspectele anecdotice, considerate evanescente, convins că altminteri acestea s-ar pierde. *Mă mir că există recenzenți pentru Marele cîntec de Mihail Diaconescu. Normal ar fi ca aceștia să decline oferta, întrucît, aproape sigur, le lipsește competența în domeniul istoriei străromâne. În ciuda simpatiei mele pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de sine. În cele din urmă, ne-am ajuns, cu toate că două mii de ani e puțin, iar din cele două abia de vreo mie putem vorbi astăzi În oarecare cunoștință de cauză. Dar să nu deschidem prea larg porțile unor cugetări evanescente. Mă gîndesc la sex și la literatură. O sumară și la o adică ieftină psihanaliză a literaturii dovedește că amorul a hrănit-o cu fel de fel de bucate, iar ea la rîndu-i n-a rămas datoare. Că acele bucate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
narative este adesea - ca În Twin Peaks - indiscernabilitatea trecutului de prezent. Trecutul tulbure contaminează prezentul, iar viețile personajelor, blocate pe traseul acestui cordon ombilical cu inserția ascunsă Într-un rezervor de tragedie, respiră neputința. Răul ubicuu este În același timp evanescent, implacabil. Discursul indirect liber este singurul acces al personajului În afara vocii auctoriale omnisciente, dar el apare structurat la fel ca cel raportat, din segmente scurte, foarte explicite, care nu lasă nici un dincolo care ar putea capta interesul cititorului. Timpul verbal
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
printre munții sălbatic mirositori/ răscoliți din adânc -/ și râde sus din cabina rotitoare/ bărbatul cu tricoul roșu: LOVE ME/ scrie pe pieptul lui - roșul s-a întins puțin/ în literele albe.” Modic expresive, textele se sprijină pe confesiunea indirectă, suavă, evanescentă. Aceleași elemente, modulate cu minime variații în scenete lirice, se vor întâlni în Proiect de mitologie (1981) și Cortina (1983), pentru ca Eglogă (1984) să înregistreze (sub un moto extras din lirica lui Lucian Blaga), în mii de versuri, povestea unei
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
rezultatul fiind crearea unui univers feeric. Lumina lunii, albul de nea, parfumul florilor de măr sunt imagini recurente uneori în poemele erotice, având inflexiuni de romanță. Zăpada, iarnă a sufletului, e totodată „oracol sfințit cu alb și lună”, metaforă a evanescentelor momente de grație captate în capilarele distihurilor. Progresiv, sentimentul timpului devine obsedant, iar preferința pentru expresia simplă se conturează mai ferm. Renunțarea la metaforă și la imaginea bogată comportă însă și un risc: diluarea substanței și alunecarea în prozaic. Ceva
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
de bătrân / de bunic de mume venerate / cu mâini aurite / nu și-a așteptat smerită logodnicul / nu s-a făcut mireasă, fără a-și fi cunoscut dinainte mirele”, va rămâne străină de o lume ce a fost cândva imaculată moral, evanescentă, o lume parcă din întâia dimineață a lumii. Se întâlnesc în carte poeme ale extincției, ale închiderii orizontului vieții, în așteptarea clipei tainice a comuniunii cu cosmosul (Oara a-nsirăril’ ei), o lume întoarsă de la rosturile ei. Abia la senectute poeta
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
Draperii negre (1932), Caietul cu simfonii (1935), Cântece din sat (1941). O culegere din epigramele și „epitafele” sale, Ad memoriam, i-a apărut în 1931. A semnat și G. Șt. Cazacu-Delarast sau Șt. Delarast. C. unește o atmosferă a tristeților evanescente și a armoniei muzicale, de sorginte simbolistă, cu poezia satului și, paradoxal, cu aceea a războiului. „Acorduri”, „litanii”, „game stinse” acompaniază dureri înăbușite (credința stinsă, ruperea de glie, trecerea) și pustiul sufletului. Modelul este G. Bacovia, dar influențe vin și
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
1991), întemeiate pe aliajul dintre percepția realistă a universului rural, în care se consumă copilăria eroilor, și modalitatea rafinată de transcriere a acestor percepții. Teatrul (radiofonic) oscilează între suprarealism și absurd, sfidând conflictul în absența căruia personajele rămân enigmatice și evanescente. Poeziile pentru copii (ironice și grațioase) și eseurile (dominate de un raționalism sumbru) completează și desăvârșesc imaginea unui autor care, sprijinit pe multitudinea predispozițiilor native și solicitat de circumstanțe, a trebuit să-și asume roluri de pionierat. SCRIERI: Pantomima za
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
remarcabilă stăpânire de sine, deloc îmbătat fiind de puterea sa de a crea și distruge destine de hârtie. Din interiorul lumii pe care a inventat-o, retras cuminte într-un colț, naratorul își marchează poziția printr-un zâmbet larg, suav, evanescent. Răzvan Rădulescu, Viața și faptele lui Ilie Cazane, ediția a doua, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2008 De-atunci și de-acum: Cinema-ul românesc peste Ocean Diana Soare S-a numit „Shining Through A Long Dark Night. Romanian Cinema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
geografie politică a războiului și păcii 183. Cuvântul "spectru" are în opinia lui Marc Guillaume semnificații și rezonanțe multiple. În primul rând, avem "rezonanța unui real care se estompează, care devine fantomatic", un real a cărui "prezență corporală devine discretă, evanescentă și, în mod corelativ, asta trezește teama de transgresiune, de fragmentare, de rătăcire, eroziunea interdicțiilor, emergența unor noi exorcisme". În al doilea rând, avem rezonanța măștii, a dedublării, a multiplicării. Pe de altă parte, continuă Marc Guillaume, "a fi spectral
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
puțin cu largi ecouri comunitare, insinuînd un soi de echivalență între amplitudinea „deschiderii” tematice și semnificația (valoarea) poeziei. Or, M. Ivănescu dă de înțeles că odaia recluziunii poate fi și ea un receptacol al lumii, că trăirile părelnic anodine, disparate, evanescente se pot încărca de tensiuni universale. S-a petrecut o minirevoluție în poetica postbelică, avînd puține preludii (Bacovia), însă ale cărei urmări, după toate probabilitățile, sînt departe de a se fi istovit. În chip ostentativ, M. Ivănescu pune accentul nu
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
negre... cu o Addenda - ceea ce editură franceză originară, Robert Laffont, a acceptat!). S-a dovedit astfel atunci - cît este de relativă și de greu de definit, la noi în țară, noțiunea de disidenta... Individualismul nostru bine-cunoscut și vanele pretenții de evanescente glorii ("care-i mai mare?") au fost, din nou mai puternice decît adevărul Istoriei - cel dorit de noi toți. 6. Cauzele discrepantelor dintre sînt mult mai adînci - și mai numeroase. Iar indiferență semenilor noștri este numai o consecință. Ce putem
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
poate fi cine vrea: o femeie albă în brațele lui John Wayne, sau un barbat sedus de Amelia Earhart. Dar nu de WorldWideWeb are nevoie personajul pentru a înțelege cît de înșelătoare sînt granițele identității noastre, cît de fluid și evanescent sinele pe care il înfățișam zilnic lumii și nouă înșine. New Orleans-ul a învățat-o, încă din copilăria petrecută într-un cartier somptuos locuit integral de creole frumoase, amantele de lux ale unor bărbați albi fabulos de bogați și însurați
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
lor va deveni obiectiv turistic și loc de popas, ademenind prin bucuria de odihnitoare priveliște pe care o oferă. Ea a luat naștere din pioșenia unor enoriași ai locului-, dornici de a lăsa urmașilor încă un semn al existenței lor evanescente. Și au izbutit în totalitate, perpetuând nu vanitatea ctitorilor, ci gustul pentru artă, priceperea și modul de gândire al cornenilor unor vremi de mult apuse. Este de fapt o biserică de sat, în simplitatea ei rustică, prezentându-se în mod
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
reprezentat un semnificativ progres. Prostia echivala atunci cu o veritabilă formă de emancipare. se definește mai întîi printr-o ireductibilă prezență. E vizibil fără ostentație, prezent chiar și atunci cînd lipsește. Traseele lui fizice se compun din flanări noc- turne, evanescente și romantice iar silueta lui gracilă și ele- gantă lasă urme în aerul populat de umbrele celebre ale orașului. Practic, un contabil cu gustul inefabilului a con- semnat probabil alura seniorială a artistului într-un protocol destinat să anime iluzorii
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
a afirmat deja că se află printre cei mai de seamă continuatori de azi ai unei tradiții strălucite". Mircea Țoca, 1972 "... Val Gheorghiu, pătrunzînd dincolo de motivul real, se impune ca desenator de mare finețe, apt să pună alături trans- parențe evanescente și linii trasate cu autoritară forță". Radu lonescu, 1974 "Artist în căutarea sa, Val Gheorghiu, decantat de scoriile oricărui ilustrativism, de la o vreme folosește în sensul mod- ern lecția picturii murale bucovinene, din care preia ritmuri și caligrame abstracte, scheme
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
studiază elasticitatea corpurilor. Enunță legi privind variațiile de tensiune din solide, condensarea și dilatarea. În domeniul opticii, studiază propagarea luminii, reflexia și refracția și dispersia, reconsiderând lucrările anterioare ale lui Fresnel, Coriolis și regăsind rezultatele lui Brewster. Demonstrează existența "undelor evanescente", verificate experimental de către Jasmin. Pune în evidență fenomenul de difracție. În cadrul astronomiei, reconsiderând teoria perturbației elaborată anterior de către Lagrange, Laplace și Poisson, studiază problema stabilității sistemului solar. În 1845, memoriul lui Le Verrier asupra planetei Pallas este verificat de Cauchy
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
Cartea neliniștirii", Fernando Pessoa reușește cea mai spectaculoasă deprivatizare de sine. Heteronimele și-au făcut treptat apariția, ca o alienare ce s-a automultiplicat, ca o alteritate ce s-a voit practicată metodic pînă la pierderea oricărei identități. Întreagă, această evanescentă familie literară numără peste douăzeci de nume. Cei mai cunoscuți sunt: Alberto Caeiro, poetul bucolic, păgînul natural, considerat nu numai maestrul celorlalți, dar și al lui Pessoa ortonimul. Alberto Caeiro este deținătorul echilibrului perfect, poezia în stare frustă și ingenuu
Fernando Pessoa () [Corola-website/Science/309706_a_311035]
-
se dă graiul!)". Trecerea din "Cosmia" - aer presărat pe izvoare, / curcubeu invers curgând / în oglinzi cu fertile adâncuri..., spre "Zoria" - stare-n lumina mierii după vânătoare de seară, echivalează cu triumful luminii asupra umbrei. Poemele se dezvoltă din două registre evanescente: silvestru și acvatic. Sensul ultim al tuturor metamorfozelor este sublimarea în mirifica stare nupțială.». Ca spațiu, "Zoria" proiectează "eul" / "ens"-ul tocmai la „apogeu“, într-un solstițiu al ființării: Criticul literar, Ioan Buduca, tot într-o cronică literară la volumul
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
de o acută sensibilitate. Pictura ei este simultan atitudine reflexivă și substanță expresivă, sinteză mirabilă a purității percepției artistice și a exprimării unor idei și stări de mare intensitate. Efuziunile emoționale se temperează însă în acorduri grave, sublimate în culori evanescente, în griuri aurite și-n strălucire de sidef..."" În ziua de 12 iunie 2008, în prezența unui public avizat, iubitor de cultură, Elena Greculesi a facut o nouă donație Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” din Suceava. Cele trei lucrări donate se
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Ghelmez. Ca artist plastic, Gh. Mocanu cultivă peisajul și natura statică (în special flori), năzuind să reflecte căldura și lumina locurilor natale. Majoritatea pânzelor sale sunt uleiuri care traversează, de-a lungul parcursului artistic, o evoluție cromatică de la griuri delicate, evanescente, subtile, marcate de accente grafice rafinate, la tonuri exuberante, grave pe alocuri, exprimând bucuria de a trăi, de a privi, de a simți a artistului. Marea sa pasiune, care dă deopotrivă măsura sensibilității și a talentului său este însă acuarela
Gheorghe Mocanu () [Corola-website/Science/313240_a_314569]
-
suportă un număr mare de moduri. Analiza ghidului de undă arată că energia luminii în fibră nu este complet păstrată în miez. În schimb, mai ales la fibra monomodală, o fracțiune semnificativă de energie se transferă tecii sub formă de unde evanescente. Cel mai frecvent folosit tip de fibră monomodală are un diametru al miezului de 8-10 micrometri și este gândit pentru a fi utilizat la lungimi de undă vizibile apropiate de infraroșu. Structura modului depinde de lungimea de undă a luminii
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]