442 matches
-
înalte personaje din viața publică, unele recognoscibile, fie prin atitudini, fie prin numele lor străvezii, cum ar fi Latrinian Găunescu, Gilda Tudor, Sander Demollari, Gellu Globescu, ,arămiul" Shalla Sayub și altele. Se constată astfel o ,punere alături" a unei realități evenimențiale și a unei ficțiuni - prim element al ceea ce aș numi ,juxtalism" (derivat personal de la ,juxtapunere"). Aceasta ar fi partea de senzație, iarăși de natură jurnalieră a cărții. Mai însemnată (în acest roman, care cred că este cea mai importantă scriere
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
mult decât unul de admirație (ultima, intrinsecă, implicită: a se vedea capitolul final, al cărui epilog se intitulează, filmic am zice, Roma, Roma), se vădește valabil pentru investigarea oricărei istorii. Indiferent de arcul temporal, de secvența delimitată formal, prin repere evenimențiale, a scrie istorie înseamnă, azi, a percepe - scuzați repetarea cuvântului - global fenomenul uman. Înseamnă, azi, a scrie o istorie care să totalizeze exterioritatea fenomenală, înglobând în același timp "pliurile", "volutele", "volumele", deci și profunzimea evenimentelor. A scrie, azi, istorie - indiferent
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
cu soim” e cartea unor exerciții de inteligență, a unor salturi în timp, dar și a ieșirii din timp în zona dominată de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
însă în continuare în mod inconștient un comportament religios. Nu există profan în stare pură. Se pune întrebarea dacă existența omului modern mai este încărcată de vreun sens sau are un destin tragic. El trăiește în istorie, dar în istoria evenimențială, fără încercarea de a o aboli. În esență, istoria înseamnă memorie și nu eveniment. Mircea Eliade arată că "pentru omul tradițional, omul modern nu oferă nici tipul unei ființe libere, nici al unui creator de istorie". Omul autentic religios se
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
difuză, se petrece totuși. Ea ni-l decriptează pe Opreanu ca pe un metafizician necanonic, luptător pe cont propriu cu demonii memoriei, adus la porțile revelației de principala sa vocație, luciditatea. Acțiunea romanului lui Vasile Igna , strict cantitativă în plan evenimențial, se dovedește încrâncenată în cel psihologic: Opreanu luptă pentru a dobândi o anumită percepție, o perspectivă mântuitoare a vieții, imbold ce structurează narațiunea în registrul unui fantastic psihologic. Viziunea este clară din punct de vedere imagistic, cinematografică, făcându-l pe
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
momente pescuite din rezervorul adesea încețoșat al amintirilor. Cum în toate acțiunea propriu-zisă este firavă, aproape nesemnificativă, fără climax, nici anticlimax, iar caracterele, adesea la limita patologicului, precumpănitor statice, ponderea revine atmosferei. Dar tocmai lipsa de relief a situațiilor, platitudinea evenimențială, întărite de tonul molcom, interogativ doar în surdină, creează impresia de perplexitate în fața destinelor prezentate și a existenței înseși. Personajele din primul text sînt adolescenți, din care se desprind mai ales Pucci și Bordignoni, unul mai greoi la minte și
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
împiedicat lichidarea sistematică și totală a culturii umaniste, mizând tot pe ideea că supraviețuirea unei țări amenințate istoric nu se face decât în spirit. Dar, pe de altă parte, tocmai în numele acestei idei, modelul acesta a întors spatele istoriei reale, "evenimențiale", socotită a fi "simplă meteorologie" (cînd plouă, când e senin, când e furtună) și ca atare nedemnă pentru o investire mai adâncă. Dialogul cu oamenii politici, cu reprezentanții puterii - acești "lachei ai istoriei" - îi apărea lui Noica drept un total
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de paranoia către care fusese Împinsă societatea românească de guvernarea comunistă -, Nicolae Ceaușescu a fost forțat de populație, În numai câteva zile, să abandoneze pripit vârful unei piramide politice Întemeiate pe teroare și grandomanie. Nu sunt un amator al coincidentelor evenimențiale stranii și nici unul al căutării destinelor simbolice cu orice preț. Totuși, În cazul morții lui Malin Tăcu - din 22 decembrie 1986 - nu-mi pot reprimă o pornire firească spre descifrarea unei semnificații istorice oculte. Printr-o formidabilă și totodată greu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dispus către Ministerul de Interne eliberarea pașapoartelor pe numele familiei Tăcu pentru patru persoane. În ziua de 6 iulie 1986 pașapoartele se aflau pe biroul ministrului DSS Aristotel Stamatoiu. Fiul meu Malin trăia. - Pe parcurs a fost regizată o fractură evenimențiala. - Familia de prieteni, Aurica și Costel Digeratu, cu pașapoarte pentru aceeași destinație, probabil sub șantaj, au declarat În scris „Dacă Alex. Tăcu va ajunge În Occident la prietenii lui, va critica aspru, cu ură, politica din România și va deveni
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
spate. Am, în continuare, proiecte politice importante. Dar ele au o altă dimensiune și se desfășoară pe un alt palier, diferit de ceea ce am făcut până acum. Aș zice chiar că, dacă privim la o scară ce depășește conjuncturalul și evenimențialul ce ne captivează atât de mult atenția cotidiană, ele sunt mult mai importante decât ceea ce ați văzut până acum. Sunt proiecte de construcție pe termen lung ce presupun un efort sistematic și o investiție în oameni și instituții cu efecte
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
BIBLIOGRAFIE / 183 ANEXE / 191 INTRODUCERE Mass-media este, simultan, artizana unui vis și obiectul unei deziluzii: visul că libertatea în toate formele sale se va manifesta absolut în acest mediu, deziluzia că obiectivitatea și relevanța s-au pierdut în subiectivism sau evenimențial. Această carte este expresia unui efort de clarificare, întemeiere și argumentare a ideii conform căreia, chiar și într-un spațiu social marcat de interese și de partizanate, încă se mai poate distinge între adevăr și fals, just și injust, adecvat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
discursiv Să distreze Deși interferențele cu celelalte tipuri de discurs sunt inevitabile, scopul specific este cel care asigură, în mare parte, identitatea discursului jurnalistic. El vizează prezentarea corectă a spațiului public prin "oferirea unei perspective asupra lumii sub aspectul ei evenimențial și explicarea acesteia"96. Așadar, în planul textualității, discursul jurnalistic se relevă ca fiind obiectiv, rațional, interesant pentru public și având o formă atractivă. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic apare într-o instituție media, pe un suport acceptat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
pot. Trebuie să plângi cu cel care plânge și să te bucuri cu cel care se bucură. Nu vreau să fiu cinic. Și nici nu vreau să vă atac. Presa are tendința să pună pe primul plan un soi de evenimențial care îi excită pe unii oameni. Viața e făcută în așa fel încât există tristețe, nefericire oriunde. Parisul atrage multă lume: turiști, oameni de știință pe la congrese, studenți și atrage... oamenii bolnavi, pentru spitalele de aici. Cunosc în fiecare săptămână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
apoi s-au integrat în societate. Asta nu înseamnă că am făcut mare brânză. Probabil că acolo lucrurile sunt complicate și foarte grave, și eu, unul, nu știu ca cineva să facă ceva. Dar eu vă spun ca un creștin: evenimențialul nu are valoare în sine: singura lui particularitate e că s-a arătat. Crăciunul, de pildă, noi îl sărbătorim cu mare fast, dar el n-a fost un eveniment. Iertați-mă, pentru mine evenimentul e de fiecare clipă. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Radu Gyr, Vasile Militaru, Virgil Maxim, Traian Braileanu, Pr. Evghenie Hulea. Revenind la discursul presei din perioada 1989-2001, pentru o cât mai eficientă analiză voi structura, în cele ce urmează, discursul în următoarele categorii: 1. discursul religios de prezentare (discurs evenimențial). Acest subcapitol va evidenția activitatea atât a jurnaliștilor, cât și a birourilor specializate ale eparhiilor, prin care sunt prezentate evenimentele religioase firești ale centrelor eparhiale. Este singurul discurs în care presa și Biserica au o singură direcție. Se încadrează în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
în instituția Bisericii. Termeni precum "Sinod", chiar titulatura Patriarhului, făceau parte dintr-un vocabular neaccesat până la acel moment. Nici măcar astăzi modul de organizare și funcționare al BOR nu este cunoscut decât propriilor structuri sau structurilor interesate. Acest articol, pe lângă discursul evenimențial, intercalează un discurs de justificare, de mărturisire, dar care, la momentul respectiv, aparținea subiectiv Patriarhului, nu ierarhiei, nu instituției în ansamblu. Este un discurs asumat, ca să folosim accepțiunea Danielei Rovența-Frumușani81. Pornind de la discursul de mărturisire (în sensul de spovedanie), Patriarhul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
consemnat de cei ce vor studia istoria BOR. Exemplele discursului de prezentare pot fi nenumărate, însă mă voi limita la cele care au relevanță pentru evoluția discursului religios în ansamblul lui. Dacă aș enumera sau aș cita articolele de natură evenimențială, cartea de față ar putea avea aspectul unei lucrări istorice, dorite și necesare de altfel, însă mă opresc la cele care, prin natura lor, dovedesc evoluția discursului religios în spațiul mass-media. Tot în cadrul discursului de prezentare se înscriu și cele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
cele 16 ore de transmisie în direct, fiind surprinse principalele momente ale vizitei Papei la București"92. Vizita papei este prezentată în presa românească în ansamblu, sub aspectul discursului de prezentare. Fiind însă un moment extrem de important atât sub aspect evenimențial, cât și sub aspect confesional, discursul a comportat aspecte speculative care pot avea, în timp, aspect de discurs inițial. Unul dintre acestea este cel referitor la unitatea celor două biserici, în acea perioadă uzitându-se expresia "un prim pas spre
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
60 o cercetare devenită clasică asupra știrilor pe care patru publicații prestigioase le-au publicat despre câteva crize politice internaționale (Galtung și Ruge, 1965). Cei doi autori ajung să lanseze o serie de ipoteze extrem de interesante privind corelația dintre datele evenimențiale și acceptarea lor ca știre. Țările mari sau persoanele importante au mult mai mari șanse de a face obiectul unor știri care, pe măsură ce evenimentele confirmă așteptările jurnaliștilor, dispun de un spațiu extensiv. Astfel de considerente pun sub semnul întrebării posibilitatea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
e nucleic și oglindește o soartă extinsă, a societății în ansamblul ei. Ceea ce se descoperă, dincolo de limpezimea epicului și provocările tematice ale textului, în volumul oferit acum de Paul Tumanian e tocmai înnăscutul talent de povestitor al autorului, harul pentru evenimențial, pentru broderia uneori barocă, alteori postmodernă a poveștii, care se alcătuiește pe măsură ce se destramă și se destramă pe măsură ce se alcătuiește. Asemenea propriei memorii care, străpunsă de gheara melancoliei, le aduce la lumină din noianul de fragmente disparate ce o recompun
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
așteptăm și contabilizăm simptomele. După cum știm cu toții, mai e o problemă legată de realitate. Televiziunea este adevărată! spun unii. Și în ce punct părăsește ea realitatea? Fiecare trebuie să aibă, fiecare își pretinde personalitatea lui vie, propria lui operetă, teatru evenimențial, fiecare trebuie să aibă ceva artă în viața lui... În viața noastră sălășluiește forma, conturul artistic, și vrem ca forma să ne fie dezvăluită, chiar dacă ne mișcăm în spațiul strâmt alcătuit din chei, portfard, cești de cafea, șifoniere, carnete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-se ca patos al acestei îmbrățișări, îi revine să îmbrace apriori și în mod necesar formele ontologice fundamentale ale Suferinței și Bucuriei, nu ca pe niște tonalități factice și supuse hazardului ce se succed după bunul plac al unei istorii evenimențiale, ci ca pe condițiile de neocolit ale posibilității sale celei mai interioare și astfel ale vieții înseși. Iată de ce Suferința și Bucuria nu sunt nicicând separate, ci una este condiția celeilalte, faptul de a se suferi pe sine furnizându-i
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
relieful timpului și, asemenea oricărui relief, nu au un sens anume, un Înțeles, o logică a succesiunii (sau nu avem noi capacitatea de a-i realiza rațiunile - e totuna). De aceea, orice tentativă de a anticipa viitorul - În speță matricea evenimențială În care vor evolua generațiile următoare - este inutilă și zadarnică. Timpul Însuși n-are conștiința propriei prefigurări, existența lui Începe de la desfășurarea sulului, din clipa În care dobândește o formă lizibilă. Nimeni nu poate citi textul unui pergament nedesfășurat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
joc al erudiției sterile, un fel de artă pentru artă, ci o descifrare a omului și a socialului pornind de la timp. Fernand Braudel nu vedea în istoria tradițională o istorie la dimensiunile omului, ci ale individului, un fel de istorie evenimențială à la François Simiand, adică o agitație de suprafață, o istorie cu oscilații scurte, rapide, nervoase, fără să nege însă individualul care trebuie depășit și angajat ca o reacție față de o istorie redusă arbitrar la eroul chintesențiat. Evenimentul, notează Braudel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
durează; de-abia i se vede flacăra; are durata scurtă a individului; „aș vrea să-l cantonez, să-l închid în durata scurtă”. Intereresantă, pentru ceea ce urmărim în articolul de față, este și observația lui Braudel, că istoria tradițională sau evenimențială este o etichetă care se confundă cu istoria politică, dar cu unele inexactități, deoarece istoria politică nu este funciar evenimențială, nici condamnată a fi; totuși, exceptând explicațiile de lungă durată, istoria ultimilor o sută de ani, aproape totdeauna politică, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]