1,030 matches
-
dincolo de numele persoanelor (sau personajelor), dincolo de numeroasele aluzii mitologice În conversații, dincolo de elementele de recuzită care asigură interioarelor (de obicei, saloane) un aer rafinat vetust, este efebismul. Formă, dar și substanță, comportament erotic, dar și viziune, filosofie a iubirii ce exaltă corpul tânăr. O face Însă, de cele mai multe ori, cu o senzualitate „rece”. Acest corp pacificând contrarii, armonizând masculinul și femininul, este echivalentul operei de artă sublime, al frumuseții În stare pură. Un ideal de perfecțiune pe care Îl Întrupează grațioșii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și entuziasmul au fugit din sufletul lor; ei caută distracția și interesul În iubire; sunt reci și indiferinți pentru tot; nimic nu-i atinge și nu deșteaptă devotamentul și generozitatea lor; ideile mari și ambițiunea nobilă nu coprind și nu exaltează sufletul lor; studiul și dorința de a fi folositori țărei lor nu-i răpește din vârtejul unei vieți triste și neînsemnate; ei nu speră nimic, căci nu cred În nimic și nu trăiesc decât În prezent”1. Fie că sunt
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cuvintele lui Michelet și Încearcă să le transforme În faptă: „Fericiți sunteți voi, tinerilor români, ne zicea Michelet; În țara voastră totul e de făcut, fiecare din voi se poate distinge și chiar ilustra prin fapte patriotice și mărețe”. Își exaltă propria generație „plină de speranțe”, plină de patriotism și credință În Dumnezeu, „hrănită cu aspirațiuni Înalte”. Într-o altă scrisoare recunoaște că la Început „mulți tineri petreceau o viață de trândăvie și de disoluțiune”, chiar nume ilustre. Numai că, mobilizați
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
scrie sufocându-se cu superlativele Barbey d’Aurevilly. Nu e singurul. Lui Brummell Îi cade În mreje o lume Întreagă, Începând cu viitorul rege, prințul de Wales, și cu lordul poet, George Byron. Cine să fie individul pe care Îl exaltă nu doar cuvintele unui tardiv admirator francez, ci mai ales vorbele și gândurile contemporanilor? Un tânăr de familie bună (nu Însă aristocratică). E fiul secretarului particular al lordului North (ajuns prim-ministru pe timpul lui George al III-lea). Iar bunicul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Orsay avea sângele roșu al Franței. Era un sangvin nervos, cu un piept stil Francisc I, cu umeri largi și de o frumusețe simpatică. Avea o mână superbă și un fel de a o Întinde care cucerea sufletele și le exalta. Nu era acel shake hand semeț al dandysmului. D’Orsay plăcea tuturor, Într-un mod atât de natural și de pasionat, Încât Îi făcea până și pe bărbați să-i poarte medalionul, În timp ce dandy-i nu Îi făceau pe aceștia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dacă analizăm dandysmul ca formă de contestare. Sfidarea legii morale și divine care se transformă pentru dandy În program existențial Își găsește rădăcinile, după Camus, În etica romanticilor. Un proiect ce privilegiază individul orgolios, unic demiurg al propriei vieți, ce exaltă sfidarea În sine, refuzând orice „conținut pozitiv” și făcând apologia satanică a răului, chiar a crimei. Pentru acești Înaintași În revoltă ai dandy-lor, granițele dintre bine și rău se abolesc, confuzia valorilor acționează ca o fatalitate, iar acel străvechi miltonian
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de Meduză. Asta mărturisesc paginile lui Byron, Barbey, Baudelaire, Stendhal sau Proust. Așadar, cum? Luciferi definitiv căzuți? Sau, dimpotrivă, mesageri ai luminii divine? Spre marea noastră uimire, majoritatea celor care se avântă să scrie despre damnarea sau mântuirea dandy-lor le exaltă natura solară, Îngerească. Între cuvintele prin care Încercam la Începutul cărții să definim lapidar dandysmul, câteva se adună În jurul unui sens mai puțin previzibil până aici: „angelism”, „asceză”, „martiriu”, „mistică”, „ordin monahal”, „religie”. Baudelaire e cel care supralicitează: Iată dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a unui suflet dandy. Ceea ce nu mai rimează deloc cu apologia angelismului - fie și ca metaforă - În acest caz. Mai există Însă o altă poartă de intrare spre tema naturii desăvârșite a dandy-ului: androginatul spiritului său. Primul care se exaltă În fața acestei duble firi a dandy-lor e, deloc Întâmplător, Barbey d'Aurevilly. Pentru el, dandy-i sunt de-a dreptul niște „androgini ai istoriei”, cu un „sex intelectual indecis”, În cazul căruia „grația devine forță, iar forța se regăsește În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îndârjite a acestui popor cu o Înrădăcinare de neîmblânzit, a absenței acelor mari scriitori care electrizează imaginația și o transmit cu toate Îndrăznelile 1 și, În fine, a influenței pe care a exercitat-o asupra Înaltei societăți o regină ce exalta amorul conjugal, așa cum Elisabeta simula virginitatea. Ce surse mai bune pentru ipocrizie și spleen? Metodismul, care trecuse de la moravuri la politică, se Întorcea acum la politica În moravuri. Un poet, un bărbat rasat, cu acel curaj Înnăscut de a avea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
continuatorul lui Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei În secolul al XV-lea, și al lui Mihai Viteazul, primul care a unit țară, În secolul al XVI-lea. În mod similar, Todor Jivkov Încerca s... reuneasc... În spatele s...u poporul bulgar exaltînd trecutul național. Cu ocazia Împlinirii a 1300 de ani de la crearea statului bulgar, În 1981, propagandă oficial... a Încercat s... conving... populația s... fie mîndr... „c... are o istorie mult mai veche decît majoritatea europenilor; str...lucitorul trecut istoric trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nu își ascute gheara / deși arcașii ceții prin mine își reped / săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara.” Toată lumea a notat cu voluptate frenezia senzorială, s-au inventariat „metaforele sângelui”, ale energiei înecate în vin și în senzații tari, s-a exaltat facultatea versificatorie, s-au făcut trimiterile de rigoare, de la Villon la Rimbaud și de la Esenin la Ioan Alexandru, după cum poezia noului venit a fost iute înseriată la tradiția Heliade-Rădulescu- Arghezi. Totul gâlgâia vitalist și provocator în Invocație nimănui, dar mai
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
volumelor antebelice Război (1937), Nu sunt cântăreț de stele (1940), dar motivele țărănești și accentele de revoltă apar adesea și în volumele de după război (Hrisovul meu, 1947). Treptat, trec în prim-plan temele vremii, C. dând curs abundent comenzii partinice. Exaltă agitatoric „zeii” autohtoni ai zilei („Născuți în vârtej de lupte, / Ana, Luca și Gheorghiu-Dej / și cu ei mii și mii, / milioane, / din uzine, din câmpii, / s-au ridicat, unul ca unul mai neînfricat”) sau glorifică „Armata Sovietică, / pe Marele Stalin
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
arte plastice libere de sentimentalism, de literatură și anecdotă, expresie a formelor și a culorilor pure în raport cu ele însele.” Principii futuristo-constructiviste sunt afirmate patetic și în celelalte reviste de avangardă. Cel mai dinamic animator al mai tuturor acestora, Ilarie Voronca, exaltă „viteza”, „esența expresiei primare”, „senzația crudă”, care „pătrunde ca o injecție”, expresia - „târnăcop”, expresia - „bumerang”, poezia ca „tren spărgând pupila în dilatare”, într-un cuvânt, orientarea constructivistă. „Constructivismul - scrie Voronca în revista „Punct” - e pentru plastică ceea ce e a patra
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
CRAINICUL, revistă literară apărută lunar la Târgu Jiu, din iunie 1931 până în februarie 1932; director este Ovidiu Cernea, apoi V. Cernăianu, iar redactor, Gh. I. Chițibura. Cuvântul înainte e semnat de Ovidiu Cernea. Publicația exaltă virtuțile localismului creator și ideea de „literatură sănătoasă”, apropiind, romantic, arta de dumnezeire, iar desăvârșirea ei de participarea la frământările veacului. Fără să fie antimodernistă, revista înregistrează „haosul tipăriturilor pe care nimeni nu le citește”, „arginții fluturați la taraba înșelăciunii
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
nemurește”). Este un lirism în descendența romantismului calm, îmblânzit de solara armonie și de cantabilitatea clasică, al adorării lucrurilor și trăirilor simple. „Marile vicii” ale poetului sunt muntele și marea, soarele și azurul, dar și iarba și grâul, toate acestea exaltate cu sentimentul panic al contopirii, probabil catalizat de Lucian Blaga. Despre marele poet, a scris o carte situată, ca factură, între reconstituirea biografică pozitivistă, comentariul critic simpatetic și eseul „poematic-filosofic”, considerat de B. încă necesar într-un moment (1970) de
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
a comuniștilor, B., în stihuiri răspândite prin presa vremii, lepădând obida și oțărârea, își îmbracă stanțele în veșmânt convențional, impudic de sărbătoresc, arătându-se voios până la cecitate de atâta „belșug de bine”. „Brigadierul”, „tractoristul” sunt eroii pe care acum îi exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii” îi reactivează vechile îndârjiri. SCRIERI: Demonii Mehedințiului, Turnu Severin, 1932; Daruri pentru copii, Turnu Severin, 1933; Romanța Severinului pe 1938, Turnu Severin, 1938; Din iureșul războiului sfânt, Turnu Severin, 1943. Repere bibliografice: V. Rusu, Poeți mehedințeni
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
pisici cățărate pe acoperiș... Iar eu vorbeam despre turniruri și cavaleri (tocmai aflasem că războinicii de odinioară, când își scoteau coiful după o întrecere, aveau obrazul acoperit cu rugină: fier amestecat cu sudoare; nu știu de ce, dar amănuntul acela mă exalta chiar mai mult decât însuși turnirul...), da, îi vorbeam despre trăsăturile virile reliefate de dârele roșietice și despre tânărul viteaz care suna de trei ori în cornul lui cerând întăriri. Știam că Pașka, străbătând vara ca și iarna malurile Volgăi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un bărbat care, peste o clipă, avea să fie din nou răscolit de dulceața caldă a buzelor unei femei sub voalul scânteind de picături înghețate... Am păstrat câteva secunde pe chipul meu senzația aceea contradictorie. Vraja acelui trecut transfigurat mă exaltase și mă istovise totodată. Așezat pe balcon, respiram sacadat, cu privirea oarbă, pierdută în noaptea stepei. Deveneam, fără îndoială, un maniac al alchimiei timpului. Revenindu-mi cu greu, mi-am rostit din nou „sesam”-ul: „Și totuși, a existat în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unui tanc, să sar pe șenilele lui, apoi pe pământul moale și să merg cu un pas marcat de o plăcută oboseală spre femeia-promisiune. Viața aceea, o viață foarte sovietică, în fond, în care trăisem dintotdeauna ca marginal, m-a exaltat. Să mă dizolv în rutina ei blajină și colectivistă mi s-a părut brusc o soluție luminoasă. Să trăiesc ca toți ceilalți! Să conduc un tanc, apoi, demobilizat, să fac să curgă oțelul în mijlocul mașinăriilor dintr-o mare uzină de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nopților de adio... Nu am dormit. Charlotte s-a dus să pregătească ceaiul, iar eu mă plimbam prin apartamentul ei, care îmi părea ciudat de mic și foarte înduioșător prin fidelitatea obiectelor familiare. Aveam douăzeci și cinci de ani. Călătoria mea mă exalta. Știam deja că plecam pentru multă vreme. Sau, mai degrabă, că șederea în Europa avea să se prelungească dincolo de cele două săptămâni prevăzute. Mi se părea că plecarea mea avea să zguduie calmul imperiului nostru amorțit, că toți locuitorii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
această contemplare narcisistă de la orizontul comentariului. Dacă sîntem întotdeauna deficitari la vederea unui text (primul), vom fi totdeauna peste măsură de darnici cu cărturarii. Înclinația către origini există aici numai pentru a construi autoritatea comentatorilor, care au tot interesul să exalte autoritatea pierdută a textului. Dacă există tentații în altă parte, asta înseamnă că e necesară apariția unui mediator abil care să ne readucă pe calea cea bună, să redreseze aprecierea (ortodoxia) cu ajutorul unui conducător izolat de restul lumii, niciodată pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este vorba să-i clarificăm prevestirile. Daniel Mornet, în faimoasa lucrare care e o replică la Taine, nu ezita să anunțe "Studiul meu ajunge la această concluzie identică ideilor care au determinat Revoluția. Dacă această revoluție este îndrăgită, va fi exaltată inteligența celor care au pregătit-o. Dacă este detestată, se vor denunța greșelile și pagubele aduse de această inteligență. Cartea mea poate servi tuturor polemicilor. Ca și cum ai spune că nu folosește nici uneia."31 Mornet, împotriva lui Taine, subliniază pragmatismul, deschiderea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
postulat al salvării, o schemă de mîntuire transpusă în istoria profană (Omul Nou); o concepție expiatoare asupra suferinței (aspirație la martiriul exemplar, transsubstanțializare a sîngelui în sămînța salvării). O sensibilitate particulară pentru vestire, pentru toți profeții Marii Promisiuni. Un mesianism exaltat de mizerie și de toate deziluziile vieții reale. Tot ce trebuie pentru impregnare. Ideologie marxistă înseamnă capitalism ajuns la limită; poporul nu poate ajunge la putere mîine; avangarda vorbește și acționează pentru popor; Statele Unite, care sînt întruparea capitalismului, poartă războiul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aici rădăcina tuturor acestor ramificații doctrinale, de la Fourier la Marx, de la Owen la Mao, de la Babeuf la Blum. Descoperirea unui soclu mediologic comun. Un soclu, sau un ciclu, de înlocuit în ciclul Gutenberg ajuns la scadență. Liderii socialiști de astăzi exaltă care mai de care raporturile dintre socialism și ecologie. Au dreptate, dar nu pot ignora ecologia socialismului însuși. În lipsa acesteia își pierd pe drum "ismele" chiar fără să-și dea seama. O ABORDARE LITERALĂ Despre ce fel de socialism urmează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mobilizare. De la propagarea credinței din amvon la profesiunea de credință din curtea interioară, de la o propagandă religioasă la o propagandă politică. Prin intermediul registrelor, al codurilor, al rolurilor și regulamentelor etc., statul își inventariază oamenii și își contabilizează bogățiile. La început, exaltată de imperativele mîntuirii individuale, tipăritura ajunge pe foaie de impozitare. Ne-am obținut accesul la scris prin intermediul religiei, dar tipăritura ne va elibera de asta. Pentru a ne propulsa pe orbita politicului. Tranziția de la tipărituri la audiovizual corespunde trecerii de la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]