881 matches
-
unui suflet obez, care fremăta de dorință. De aceea, rarele favoruri pe care un lord Barrymore, G. Hanger și atâția alții le smulgeau prințului s-au revărsat asupra lui Brummell cu tot neprevăzutul capriciului și cu o furie a admirației exaltate. I-a fost prezentat prințului pe faimoasa terasă de la Windsor, În prezența unei lumi elegante, extrem de exigentă. Brummell a etalat În fața acestora tot ceea ce prințul de Wales putea prețui mai mult Între lucrurile omenești: o tinerețe debordantă, sporită de aplombul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
văzut ca împestrițare a realului, dar și ca reflex al unui insolit frapant. O nuanță de bizarerie există în volumul Nuvele (I, 1916), care amalgamează o sentimentalitate ținută în frâu cu îngândurări de intelectual ce cunoaște prețul iluziei. Femei pierdute, exaltați artiști boemi, rurali violenți până la crimă se perindă în aceste proze care cultivă contrastul și încearcă să speculeze conflictul dintre instincte și voința care nu este întotdeauna mai presus de impulsul irațional al patimii. O narațiune compozită, presărată cu sarcasme
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
profesoară, apoi redactor la Editura Cartea Moldovenească și la Radioul de Stat din Republica Moldova. Debutul timpuriu, din anii de școală, este urmat de două volume târzii, Zestre (1974) și Poveste neterminată (1988), în care sunt exploatate fericit sonurile melopeice și exaltate virtuțile tăcerii. Într-un spațiu în care lumina („sora mea de viață și de moarte”) este atotstăpânitoare, înțelegerea ruralității ca lume și lege alternează cu tentativa de a descifra și alte sensuri existențiale. SCRIERI: Zestre, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1974
BENEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285696_a_287025]
-
munciți câteodată de „dorul după altceva” (Surori). În nuvela de linie clasică Pe drezină, romanțioasa Iulia, cununată cu supraponderalul Napoleon Manolescu-Pletea, se aventurează într-o fugă „poetică”, pe drezină, cu șeful de gară Traian Popovici. Amețită de prea multe lecturi, exaltata își dorește să ajungă într-un mare oraș, unde să își consume amorul la care o împinge criza ei de bovarism. Când nu e o târguială vehementă pentru zestre (Nerăbdătorii), căsătoria e un blestem pentru cel mai slab dintre parteneri
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
extinde, pentru a îmbrățișa conștiența universală, spațiul infinit și energia fără limite a izvorului la care se întoarce. Spiritul devine una cu universul în loc să se dizolve în acesta și rămâne acolo pentru totdeauna, într-o stare de strălucitoare conștiență universală exaltată, în loc să se rostogolească orbește prin el, simțind frică, furie și alte rămășițe karmice ale vieții - doar pentru a se naște din nou, în același vechi carusel al reîncarnării. Foarte puțini practicieni reușesc să încheie acest stadiu de practică, dar cei
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
se autodescrie: „mi-am încrîncenat inima, mi-am întunecat mintea cu îndoieli, tinerețea, perla scumpă a vieții, mi-am pătat-o cu vicii, încrîncenare și crime - și m-am prăbușit precum un înger, alungat de gloata demonilor din cerul luminos“. Exaltatul (?!) Nikanor se asemuiește cu Prometeu, apoi, trecînd la „tu“, îl numește pe Pușkin „confrate întru viața îndoliată, tristă“ și, după toate aceste exerciții, îi solicită un ajutor de 550 de ruble 1. Oricum, nu s-ar zice că anonimul din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că realitatea e făcută din repetări neverosimile, pe care le vânează, ca pe un defect grav, autorii de romane), ne-am întâlnit din nou, a doua zi. Cu stânjeneala resimțită de doi camarazi, care, seara, și-au făcut confidențe grave, exaltate și sentimentale, s-au destăinuit până în străfundul foarte intim al sufletului lor și, dimineața, se regăsesc la lumina cotidiană și sceptică. Rătăceam în jurul pistei de dans, încă închisă, era abia ora șase seara. Voiam cu orice preț să fiu primul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
subdepresivă. 7. Labilii afectivi prezintă oscilații între stări afective opuse, sub influențe exterioare sau lăuntrice, Se învecinează cu psihopații ciclotimici. Sunt predispuși și ei la nevroze de tip ipohondric. Desigur că labilitatea lor „răstoarnă” multe succese terapeutice inițiale. 8. Firea exaltată oscilează între entuziasm și disperare, respectiv între euforie și descurajare. La dimensiuni psihopatice, pacientul este un ciclotimic de tip special, un „anxios-fericit”. La dimensiuni curente, este pacientul cu sensibilitate exaltată, excesiv ele îngrijorat de boală sau de senzații anestezice banale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
că labilitatea lor „răstoarnă” multe succese terapeutice inițiale. 8. Firea exaltată oscilează între entuziasm și disperare, respectiv între euforie și descurajare. La dimensiuni psihopatice, pacientul este un ciclotimic de tip special, un „anxios-fericit”. La dimensiuni curente, este pacientul cu sensibilitate exaltată, excesiv ele îngrijorat de boală sau de senzații anestezice banale. 9. Firea anxioasă are ca substrat o hiperiritabilitate a sistemului nervos vegetativ; este frecventă la copii, adesea dominați de frică. La adulți, se manifestă printr-o grijă neobișnuită pentru propria
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
modalitatea de a filosofa care constă în a-ți bate joc de filosofie. Totuși, Montaigne a "inventat" filosofia franceză. Marele secol (XVII) a fost apolonic (ordine, lumină, sobrietate, calm, măsură, simplitate, transparență, dialectică) și dionisiac (muzică, beție cântec, dans, viață exaltată, înflăcărare, jubilație, natură) Cuvântul "dionisiac" exprimă o nevoie de unitate, o transcendere a persoanei, a cotidianului, a societății, a realității; revărsare dureros - pasionată în stări ambigue, plenare. Cuvântul "apolinic" exprimă nevoia unui mod desăvârșit de a fi pentru sine, setea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
tendința pseudoromantică a filozofiei lui Klages, care denunța „spiritul” ca pe un antagonist al „sufletului”. Repudierea „spiritului” și a „rațiunii” ca vinovate de uscăciune, sterilitate și insensibilitate e un vechi refren cântat de lenea minții în ipostaza ei de adulatoare exaltată a „vieții”: generația mea a apucat să vadă prea bine unde a dus această „biolatrie” și pretinsa ei grijă pentru suflet. Greșeala pătimașului Klages a fost de a considera opuse două noțiuni distincte, e adevărat, dar corelate și solidare: sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a lui Dumnezeu. - Vox populi, vox dei. (Se spune că „vocea mulțimii adevăr grăiește” deoarece opinia maselor apără valorile generale ale umanității În fața intereselor excesiv de egoiste ale unora.) „Limbajul poporului este sacru.” (Seneca) Lacrimile de ceapă nu ating inima. (Promisiunile exaltate sau lăcrimoase o pot cel mult impresiona, dar nu și convinge.) „Plânsul unui moștenitor e satisfacție sub mască.” (Publilius Syrus) Întâi ești judecat după cum te prezinți, apoi se vede ce calități ai. Când aparențele se impun, calitățile trebuie să lupte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de influențare magică pe care o dețin unii oameni și căreia nimic nu i se poate opune. La oamenii de geniu, această putere este sublimată, convertindu-se În acte creative de excepție; la ceilalți, demonicul ia aspectul unei energii brute, exaltate, debordante: „Mai grozav apare demonicul când se ivește Într-un om oarecare, copleșitor. În timpul vieții mele am putut să observ și mai de aproape, și mai de departe vreo câțiva. Nu sunt totdeauna cei mai străluciți oameni, nici prin spirit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
om. Însă înzestrarea lui H., „uvrier” și „artist”, se armonizează aici, ca și în alte scrieri istorice, biografii ori studii în care sunt evocați Ion Vodă cel Cumplit, Petru Rareș, Luca Stroici, Vlad Țepeș, Nicolae Milescu, Negru Vodă ș.a. Stilistica exaltată a lui N. Bălcescu e de regăsit în aceste pagini, în discuție fiind nu atât înrâurirea, modelul, cât mai cu seamă afinitatea temperamentală. Cu o viziune care trimite întotdeauna la romantism, H. consideră că istoria, filologia, etnopsihologia, folcloristica sunt discipline
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
va so-/ si noaptea dar în alt ano-/ timp, paralel cu acesta!/ Pe fila mea se lățește pa-/ ta de cerneală a orei târ-/zii, norul vremii e în de-/clin!...” Rod al dezamăgirilor postrevoluționare ale unui spirit idealist și exaltat care, după ce a înfruntat represiunea brutală a autorităților comuniste în zilele lui decembrie ’89 la Timișoara, s-a regăsit „singur între români”, România pierdută (1995) reia tradiția eseistică interbelică a grupului de scriitori și filosofi de la revista „Criterion” printr-o
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
amorul patriei”, de a propaga ideea propășirii naționale. În intenția lor era să trateze „arte, literatură, istorie, politică, morală”, tocmai pentru a se întemeia „o literatură națională, o industrie națională, arte naționale”. Redactorii J.r. își exprimă credința în fraze exaltate, cu accente patetice. Înrâuriți de ideile revoluției române de la 1848, ei au în vedere „solidaritatea cu cei apăsați” (articolul Muncitorul român al lui Odobescu, poezia Cântecul țăranilor de G. Crețeanu), „organizarea adevăratei democrații” (orientare omniprezentă în revistă), lupta pentru „independența
JUNIMEA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287684_a_289013]
-
instituții în care a activat și ca secretar literar și director de scenă. Când armata germană ocupă capitala, L. se refugiază la Iași, făcând aici, în ziarul „România” (1917-1918), cu a cărui administrare se vede însărcinat, o combativă, nu rareori exaltată publicistică. În 1911 se afla alături de C. Banu între cei care editează revista „Flacăra”, una dintre publicațiile de elită ale vremii, ilustrându-se ca un destoinic secretar de redacție; în urma unor neînțelegeri, în 1914 demisionează. În 1916 scoate „Ziarul meu
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
comedie, aceste din urmă scrieri vădesc, în schimb, mai mult aplomb și chiar o plasticitate sporită sub aspectul limbajului. Neizbutită este piesa, de sursă istorică, Radul Calomfirescu (1854). Romanul Radu Buzescu (1858) brodează pe canavaua unei intrigi amoroase, cu personaje exaltate și fantomatice, o suită de peripeții pe cât de senzaționale, pe atât de neverosimile, în maniera foiletoanelor franțuzești. SCRIERI: Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile, București, 1848; Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași, București, 1849; Logofătu
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
În timpul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, este depistat de poliția țaristă care însoțea trupele rusești, mai târziu fiind răpit și transportat în Rusia. Purtat dintr-o închisoare în alta, este încarcerat, în cele din urmă, în faimoasa fortăreață Petropavlovsk, motiv de exaltată mândrie pentru tânărul „nihilist”. Este deportat în localitatea Mezen, lângă Oceanul Înghețat de Nord, de unde evadează curând și, după un ocol uriaș, prin Norvegia, Anglia, Franța, Austria, în septembrie 1879 ajunge din nou în România. Peste mulți ani, episodul răpirii
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
În cei trei ani de apariție, deși F.R. se anunța drept „săptămânal”, nu au ieșit de sub tipar mai mult de douăzeci de numere, la mari intervale de timp. Revista nu are o direcție literară sau politică, redactorul oscilând între romantismul exaltat, chiar anarhic, și simpatia pentru narodnicismul rus și pentru mișcarea de eliberare națională din imperiul țarist. Diatribele îndreptate împotriva asupririi naționale alternează cu versuri de dragoste sau basme populare. Se republică Pohod na Sybir de V. Alecsandri și versuri de
FOAIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]
-
-i „ifosul”. Actorul se confundă cu autorul dramatic, ale cărui compuneri sunt de un retorism strident. Urmărind să redeștepte „amorul de patrie și virtutea”, dramele istorice și „naționale” ale lui M. sunt, de fapt, niște prolixe melodrame. Tonul e mereu exaltat, fie că se invocă apusele vremuri de mărire ori se deplânge soarta amară a țării, fie că se incriminează, în rechizitorii patetice, decăderea dinlăuntru, corupția politică, trădarea și alte nelegiuiri. În tirade vehemente, surescitate, pline de efuziuni subite sau de
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
răspunde îndelung, fără ca interlocutorul său să-l mai contrazică ulterior. Intervențiile adversarului sunt însă omogene ca formă și conținut: el e bine informat în privința creștinismului pe care îl prezintă într-o lumină extrem de negativă, considerându-l pe Isus un vizionar exaltat, iar pe discipolii săi, ca și pe Pavel, niște inventatori de minciuni. Deși capabil de sofisme, e totuși un spirit critic pătrunzător și viu. Știe să pună degetul pe contradicțiile dintre povestirile evanghelice, de exemplu cea privitoare la ultimele cuvinte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1856 îi apăruse în „Steaua Dunării” schița Idei greșite, semnată K...Ion***, în care erau reluate idei privitoare la existența așa-numitei „stări a treia” în Țările Române dintr-o broșură mai veche, Ce sunt meseriașii? G. nu e un exaltat, un frenetic, precum atâția din generația lui, ci un liberal moderat, înclinat spre reforme menite să consolideze o democrație burgheză. Cu o informație de-a dreptul enciclopedică, nutrește o mare încredere în știință, sub înrâurirea pozitivismului lui Auguste Comte, dar
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Mihail Cruceanu (Pastel de toamnă, Simțiri deșarte), Eugeniu Sperantia și Al T. Stamatiad. După „Adevărul” se reproduce notița Poetul Macedonski la Paris, conținând aprecieri ale unor critici francezi asupra romanului Thalassa. Articolul O treime de poeți atrage atenția, într-o manieră exaltată, asupra noutății poeziei lui Al. T. Stamatiad, Mihail Cruceanu și Eugeniu Sperantia. Sub semnătura Spectator, în trei numere consecutive se tipărește un studiu despre viața publică a criticului Titu Maiorescu, „simplă copie după natură luată de la cursul de Istoria filosofiei
LIGA CONSERVATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287804_a_289133]
-
, revistă cultural-literară apărută la Arad, lunar, între 1 octombrie 1938 și iunie 1939, sub direcția lui Fane George Pajiște. Laconic, dar exaltat, Cuvântul înainte, semnat cu numele publicației, anunță: „Ne încolonăm în șirul revistelor care poartă pe umerii tineri și viguroși aspirația cea mai frumoasă, cea mai înaltă, de a ridica neamul românesc spre culmile apogeului cultural, spre culmile civilizației.” Adoptând, în
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]