342 matches
-
însă numai bărbați, singurii cu drept de vot atunci. Cazuri de TBC au fost doar câteva, unul singur de pelagră, ceva mai multe de malarie, doar epidemiile creind probleme mai grave. Astfel în 1890 a bântuit o epidemie de tifos exantematic din cauza căreia au murit foarte mulți locuitori, fiind înregistrați atunci de zece ori mai mulți morți decât nașteri, morții fiind puși chiar câte doi-trei într-o groapă. Vărsatul de vânt a avut și el un număr de victime. În septembrie
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
lagăr de triere din Transnistria unde, peste două treimi dintre deportați au pierit. Evreii au fost duși în marș forțat la două lagăre de muncă iar martori oculari i-au povestit lui Celan că tatăl sau a murit de tifos exantematic în iarna anului 1942, iar mama sa a fost împușcată în cap, pentru că era epuizată și nu mai putea munci. În noaptea în care i-au fost ridicați părinții, Celan nu era acasă. Prietenii își amintesc imensa sa suferință și
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
era nicio șansă de scăpare. Toți au fost împinși pe un coridor de soldați, în grupuri de câte zece, și apoi împușcați. Un martor ocular, șofer de camion a descris masacrul: În decembrie 1941, au apărut câteva cazuri de tifos exantematic în lagărul de concentrare de la Bogdanovca din Transnistria, unde erau ținuți captivi 50 000 de oameni.. Administrația românească a districtului și comisarul român de district, la propunerea unui consilier german au decis să asasineze toți deținuții. Masacrul a început la
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
îndeplinit și funcția de președinte al Filialei Societății de Matematică și Fizică din fosta regiune Ploiești. Fusese coleg de liceu cu muzicianul Paul Constantinescu. Pe bunicii din partea tatălui, Ioan Tomescu nu a apucat să-i cunoască pentru că muriseră de tifos exantematic în 1918. Familia lor venise din Ardeal și se stabilise la Gornetul Cricov, în valea Cricovului Sărat. Bunicul patern fusese de meserie învățător, încarnând tipul intelectualului satelor din perioada interbelică, el însuși având o ascendență formată tot din învățători și
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
inițiatorii ARLUS-ului. La 6 martie 1945 a fost numit Ministrul Sănătății în guvernul dr. Petru Groza. În această calitate a creat 60 de circumscripții rurale noi, sanatorii, 100 de case de nașteri la țară, a dirijat campanii împotriva tifosului exantematic, a febrei tifoide, a febrei recurente. La 16 iulie 1946 încetează din viață. O placă memorială situată pe imobilul din Strada Speranței 13, București, Sectorul 2, reamintește că aici au locuit dr. Dumitru Bagdasar și dr. Florica Bagdasar.
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
și cursuri). Aportul științific al lui Mihai Ciucă acoperă o arie foarte vastă. Astfel, pornind de la studiile sale asupra malariei, a fost un pionier al tratamentului prin infectarea malarică al paraliziei generale progresive. Printre „dușmanii” săi s-au numărat tifosul exantematic, difteria, scarlatina, tuberculoza, diferite boli tropicale la a căror cunoaștere și combatere a participat hotărâtor. Numele profesorului Mihai Ciucă este legat de: A participat, în 1919, la Conferința de Pace de la Paris unde a susținut idealul Marii Uniri. Profesorul Ciucă
Mihai Ciucă () [Corola-website/Science/303660_a_304989]
-
cu crize grave, care se cereau urgent rezolvate: rețele sanitare decimate de război, lipsuri, sărăcie, foamete cumplită — în special în Moldova unde seceta și iarna aprigă făcuseră ravagii — și care la rândul lor au contribuit la devastatoarele epidemii de tifos exantematic în Moldova și de malarie în Dobrogea Dr. Paul Cortez, cunoscutul psihiatru, și epidemiologul Mihai Ciucă au lucrat direct cu ministrul Sănătății — Florica Bagdasar — în campaniile de combatere ale acestor epidemii În 1949 Florica Bagdasar a fost numită conferențiar universitar
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
creion, drame ale războiului imperialist. Ca și Tonitza care ne-a lăsat cele mai zguduitoare imagini ale suferințelor din timpul primului război mondial, folosind, alături de descrierea directă, procedeele satirei - Bednarik a creat atunci scene cu victime ale foametei și tifosului exantematic, cu invalizi ajunși în revoltătoarea situație de a vinde pe stăzile Iașilor mărgele (...) și prin contrast, aspecte din viața profitorilor războiului”.Petru Comarnescu Lucrări de Ignat Bednarik pot fi văzute în colecțiile și muzeele din România și din străinătate.
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
Odessa și circa 7000 din Basarabia. Masacrul, cu numele de cod „Un dar pentru Stalin”, a fost ordonat de colonelul Modest Isopescu, pe 21 decembrie 1941, ziua de naștere a lui Stalin, pretextul folosit fiind apariția unei epidemii de tifos exantematic, ca rezultat al condițiilor de sanitație execrabile în care erau deținuți evreii deportați. Executanții au fost jandarmi și soldați români, polițiști civili ucraineni sub comanda lui Kazachievici, șeful de post din Golta, precum și un număr de civili germani locali ("Volksdeutsche
Lagărul de concentrare Bogdanovca () [Corola-website/Science/311425_a_312754]
-
născut la 15 septembrie 1876 la București, și Emanuel (Manoli), născut în 7 octombrie 1885 la Peleș. Wilhelm Kremnitz moare la 31 iulie 1897 la Peleș datorită unei crize cardiace în timp ce-l îngrijea pe prințul moștenitor Ferdinand bolnav de tifos exantematic. În semn de recunoștință a fost înmormântat pe domeniul regal, pe partea Bucegilor dinspre șoseaua Sinaia - Poiana Țapului, în apropiere de cascada Urlătoarea. Recent, mormântul a fost mutat în parcul localității. Deși viața în România îi era asigurată, având o
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
interesul pentru cercetările științifice pe care le întreprinde înainte de a deveni - în 1910 - doctor în medicină și chirurgie. În 1912 publică prima sa monografie științifică, ""Tulburările ritmului cordului"". În timpul primului război mondial conduce un spital destinat tratamentului bolnavilor cu tifos exantematic, maladie despre care publică, în 1919, la Paris, o monografie ce este de mai multe ori reeditată. În 1918 este numit profesor la Facultatea de Medicină din București, post în care va funcționa până la sfârșitul vieții. Savant de mare productivitate
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
industrializate, iar din anul 2004 prin „Convenția de la Stockholm” s-a interzis folosirea lui pe tot globul pentru agricultură, dar este în continuare folosit pentru combaterea insectelor care sunt vectori ai unor boli transmisibile, ca de exemplu malaria sau tifosul exantematic. Pentru prima oara DDT-ul a fost sintetizat în anul 1874 de chimistul austriac Othmar Zeidler. Efectul sau insecticid a fost observat în anul 1939 de elvețianul „Paul Hermann Müller” care va primi pentru această descoperire, în anul 1948, premiul
DDT () [Corola-website/Science/313543_a_314872]
-
Luptele fraticide au continuat până în 1920, cănd comuniștii au ajuns la putere. În acea perioadă școlile au fost închise, așa că Sergei a fost nevoit să-și continuie studiile acasă. În 1919, datorită lipsei de alimente s-a înbolnăvit de tifos exantematic. Koroliov a continuat să învețe în Odesa la Scoala profesională de Construcții (Stroiprofșcola), unde s-a calificat că tâmplar. Dar el era pasionat de aviație, poate datorită influenței pe care a avut-o asupra lui o demonstrație aeriană, pe care
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
la 9 IV 1945 în Munții Tatra în timp ce participa la evacuarea răniților din linia întâi. 27. Gheorghe Mărginean, născut în 1914, participă în toamna anului 1944 la luptele purtate împotriva trupelor hitleristo-horthyste în apropierea localității Mirăslău. Se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în spital la Aiud. 28. Ioan Mărginean, născut în anul 1922, moare în anul 1944 într-o unitate militară din Roșiorii de Vede în timp ce participa la întreținerea armamentului. 29. Traian Moiseș, născut în 1911 în Galda de Jos
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
autoritățile comuniste ale României care doreau o Biserică Catolică nesubordonată Scaunului Papal de la Vatican. Deși organele de securitate au încercat în aceeași zi să-l împiedice să părăsească satul Butea, autoritățile comuniste declarând comuna Butea ca fiind "contaminată de tifos exantematic" , pr. Petz a reușit să ajungă în aceeași seară la sediul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. Ulterior, el a călătorit la București, având o serie de întâlniri cu nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara (9-20 iunie 1950). Nereușind să obțină recunoașterea
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
debutează în anul 1947, când este chemat în centrala ministerului sănătății prin ordinul ministrului sănătății. Pe parcursul acestei perioade îi vor fi încredințate următoarele funcții: În aceste funcții, a inițiat, organizat și condus întreaga acțiune de combatere a epidemiilor de: tifos exantematic, malarie, febră recurentă și boli cu largă răspândire (pelagra, tuberculoza, gușa endemică). În același timp, a răspuns de asigurarea organizării asistenței medico-sanitare din subordinea sa. Ca Secretar General în Ministerul Sănătății, Inspector Sanitar de Stat, Director al Secției Sanitare si
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
Basarabia ca medic de circumscripție rurală, medic de spital rural și medic șef de județ (Bălți), decret semnat de Regele Carol II; Crucea ”Meritul Sanitar” clasa I (1946) pentru ”devotament și abnegație în opera de îngrijire a bolnavilor de tifos exantematic” ca medic șef al județului Olt, decret semnat de Regele Mihai; Ordinul ”Coroana României” în grad de Comandor (1947) pentru ”devotament și abnegație în opera de îngrijire a bolnavilor de tifos exantematic din Moldova, precum și pentru că a adus Departamentului nostru
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
în opera de îngrijire a bolnavilor de tifos exantematic” ca medic șef al județului Olt, decret semnat de Regele Mihai; Ordinul ”Coroana României” în grad de Comandor (1947) pentru ”devotament și abnegație în opera de îngrijire a bolnavilor de tifos exantematic din Moldova, precum și pentru că a adus Departamentului nostru (Min. Sănătății) importante contribuțiuni de ordin moral și material în greaua misiune de organizare sanitară a statului”, ca Secretar General al Ministerului Sănătății, decret semnat de Regele Mihai; Diploma jubiliară ”A cincizecea
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
Sanitare; Academia de Științe Medicale prin adresa nr. 265/21.09.1976 comunică ”aprecierea Academiei pentru modul în care ați îndeplinit sarcinile încredințate în primii ani postbelici după Războiul II Mondial, când țara era bântuită de epidemii masive de tifos exantematic, febră recurentă, febră tifoidă și boli cronice.” Ca o recunoaștere publică a priorităților în domeniul sănătății publice în România, într-un articol scris de Prof. l. Grom si publicat în ”Jurnalul de Medicină Preventivă” vol. 5, nr. 3/1997, pag
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
aproape orice domeniu, inclusiv lingvistică și istorie. Mama sa, Bronisława Bugoska, era instructoare și apoi directoare la un pension de fete. Tânăra Maria Sklodowska nu are parte de o copilărie prea fericită. În 1876, sora ei, Zofia, moare de tifos exantematic, iar mama, care suferea de tuberculoză (pe atunci nevindecabilă), se internează într-un sanatoriu și se stinge din viață în 1878, pe când Maria avea doar zece ani. Tatăl este înlăturat din funcție pentru atitudinea sa împotriva stăpânirii țariste, care devenise
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
n. 28 ianuarie 1878, Paris - d. 3 aprilie 1917, Iași) a fost un medic francez, membru al Misiunii Militare Franceze în România în timpul Primului Război Mondial, medic-șef al Spitalului de Boli Infecțioase din București, mort la datorie, îngrijind bolnavii de tifos exantematic din Moldova. Pierre Édouard s-a născut în 1878 la Paris. Tatăl său, Édouard Clunet (1845-1922) a fost una din figurile baroului parizian, avocat specializat în drept internațional care a fondat în 1874 revista "Journal du droit international", revistă care
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
de la Berry-au-Bac. Ulterior a făcut parte din Corpul expediționar francez și a participat la bătălia de la Gallipoli. Aici s-a îmbolnăvit de dengue; după vindecare s-a întors la Paris și a lucrat un timp la . Declanșarea epidemiei de tifos exantematic în rândurile armatei serbe refugiate în insula Corfu l-a determinat pe Jean Clunet să ceară trimiterea sa în Grecia. Împreună cu 1700 de soldați ai Regimentului 3 colonial, pe 23 februarie 1916 Clunet s-a îmbarcat la Toulon pe nava
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
în satul Sedd-ul-Bahr. În acest laborator, dirijat de medicul militar Sarrailhé și în care l-a avut coleg pe dr. Richet, fiul lui Charles Richet, Clunet a participat la lupta contra bolilor contagioase care făceau ravagii în rândul trupelor: tifos exantematic, icter, dizenterie. Contaminat el însuși de dizenterie, Clunet a continuat și-a continuat totuși activitatea de medic revenind în Franța doar după stingerea epidemiilor. În anii 1916-1917, doctorul Clunet a făcut parte din Misiunea Militară Franceză trimisă în România pentru
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
medic-șef al Spitalului de Boli Infecțioase din București. Împreună cu dr. Imbert, el a publicat articole în presa vremii, în care a dus o campanie de educare sanitară a populației în ceea ce privește câteva aspecte esențiale, cum ar fi contaminarea cu tifos exantematic și tratarea acestei boli . După refugierea Regelui, Guvernului și Parlamentului României la Iași părăsind Bucureștiul ocupat de armatele Puterilor Centrale, peste Moldova s-a abătut o epidemie de tifos exantematic, boală cauzată de mizerie și inaniție. Din cauza ei, mii de
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
în ceea ce privește câteva aspecte esențiale, cum ar fi contaminarea cu tifos exantematic și tratarea acestei boli . După refugierea Regelui, Guvernului și Parlamentului României la Iași părăsind Bucureștiul ocupat de armatele Puterilor Centrale, peste Moldova s-a abătut o epidemie de tifos exantematic, boală cauzată de mizerie și inaniție. Din cauza ei, mii de români au murit. În aceste condiții, în decembrie 1916, doctorul Clunet a înființat un spital de campanie la Vila „Greierul” din Bucium (satul Bucium se afla pe atunci la 9
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]