340 matches
-
promoției 1901. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului său, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacra pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variola ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei Române
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
În exerga, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistica a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-si pe planul științei medicale ilustra să ascendentă. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic din 1917-1918. A contribuit la înființarea Institutului de Igienă din Iași, a Sanatoriului TBC de la Bârnova, la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales membru al Academiei Române. A făcut parte din cercul de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cîte 114}. După studii la Facultatea de Medicină din București, lucrează în laboratorul de medicină experimentală al prof. Ion Cantacuzino. Este colaborator al maestrului sau, Ion Cantacuzino, alături de alte personalități, în acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiilor de holeră și tifos exantematic în timpul războaielor balcanice și al primului război mondial. După o practică de doi ani la Bruxelles, unde se impune între primii cercetători ai fenomenului de bacteriofagie, domeniu care îl va consacră pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variolă ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apariția unor fenomene cerești mari rare, cum ar fi eclipsele de Soare și de Lună, cometele, asteroizii și meteoriții, sunt semne și avertismente divine, prevestitoare de cataclisme și mari nenorociri: cutremure, războaie, secete, ploi abundente, călduri excesive, epidemii (ciumă, tifos exantematic) etc. Frica față de dezlănțuirea stihiilor de tot felul, neputința explicării cauzei și esenței lor, coincidența întâmplătoare a cutremurelor de pământ cu diferite fenomene cerești s-au reflectat în numeroase legende, superstiții și credințe, care persistă și în prezent în popor
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
brațe, bătrâni sprijinindu-se în cârje, înaintau cu greu prin noroiul începutului de iarnă, pentru a nu rămâne sub ocupația inamicului”. Condițiile precare de igienă, iarna extrem de aspră, lipsa alimentelor și a medicamentelor și declanșarea unei violente epidemii de tifos exantematic și febră recurentă au deteriorat considerabil condițiile de viață, provocând pierderi cifrate la peste 100.000 de oameni. Mărturiile lui Nicolae Iorga - aflat pe atunci în orașul Iași, capitala țării - oferă cititorului solide puncte de reper în încercarea de reconstituire
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Transmitere prin vectori DA |NU │ │ vectori/West Nile Transmitere iatrogena DA |NU ├──┤ Febră Q/butonoasa/ Transmitere sexuală DA |NU │ │ rickettsioze ├──┤(Ț) Holeră �� ├──┤(Ț) Malarie Datele sunt furnizate și completate de: ├──┤(Ț) Pesta ├──┤(Ț) Lepră Numele și prenumele medicului: ├──┤(Ț) Tifos exantematic/Brill ├──┤(Ț) Febrele virale Semnătură și parafa: │ │ hemoragice ├──┤(Ț) Febră galbenă Locul de muncă al medicului: ├──┤(Ț) Denga ├──┤(Ț) Variolă/varioloidul Bifați în cazul în care mai doriți fișe ├──┤(Ț) etiologie necunoscută ├──┤(Ț) eveniment neobișnuit/ Nr. ASP / (cod auto + nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188590_a_189919]
-
pline de toat? triste? ea stepei, c�ntece �n? l?�ndu? se �n aerul tot mai rece al toamnei, care avea s? se transforme cur�nd �n viscole, ultima noastr? ap? rare �mpotriva inerentei n? v?liri a du? manului�55. Iar tifosul exantematic se r? sp�ndea deja. Iorga a �ncercat s? interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, �lupt? torul�, �nsufle? it acum de �mplinirea visului na? ionalist, nu �n? elegea (sau nu putea �n? elege) c? soldatul rus �ncetase s? priceap? sensul r? zboiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi fost prietenă în acele vremuri tulburi și ei i-ar fi rămas arhiva și bună parte din colecția de artă. La 27 februarie 1917, se stinge brusc din viață la Iași. Asupra împrejurărilor morții au circulat diferite versiuni: tifos exantematic, omucidere, sinucidere... În orice caz, o adresă a Epitropiei Spitalului Sfântul Spiridon către Procuratură precizează că Primăria refuză a ne elibera autorizația de înmormântare, pe motiv că moartea nu este naturală. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
refugiului spre Moldova, populația orașului a sporit de la sub 100.000 de locuitori la peste 300.000 (după unele surse, la peste 400.000) de locuitori. Aglomerația și lipsurile de tot felul, iarna grea ce a urmat, epidemia de tifos exantematic au făcut mii de victime. Cu un efort remarcabil, s-a trecut la refacerea armatei, operă realizată cu participarea directă a Misiunii Militare franceze, conduse de generalul Berthelot, la restabilirea încrederii în victoria finală. „Am luat arma pentru drepturile neamului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fost confruntată cu numeroase greutăți, consecințe ale desfășurării operațiilor militare pe teritoriul său, ale refugiului în Moldova, ale exploatării economice organizate de ocupant în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, ale pierderilor umane provocate de război și de puternica epidemie de tifos exantematic ș.a. Producția agricolă scăzuse considerabil, România fiind nevoită, în 1919, să importe produse agroalimentare. Multe întreprinderi nu funcționau deloc sau utilizau o capacitatea de producție redusă. Căile de transport și de comunicație se aflau, mai ales în Basarabia, într-o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bîntuiau evreii din lagărul din Edineț, foarte bolnavi, scheletici, mai mult morți decît vii, despre care Își amintesc mai mulți supraviețuitori cu care am făcut interviuri, a văzut cum Înnebunește un om pe care Îl cunoști, farmacistul Garai, păduchi, tifos exantematic, frig, foamete („și iarăși ajung la un capitol foarte obișnuit și foarte des discutat aici: mîncarea”), restricții peste restricții, moartea bunicilor lăsați Într-un fel de azil, lipsa WC-urilor („În starea closetelor se cunoaște gradul de cultură” - dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și încă unul în Ferrara. S-au propus și încercat tratamente cu mercur, unguente cu Gaiacol. Eforturile medicale sunt dublate de măsuri legislative privind igiena persoanei și a mediului ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la renașterea medicinei iberice. Dar cum marile personalități creează animozități prin însăși prezența lor, e nevoit să plece și din Spania îndreptându-se spre Ierusalim ca medic și pelerin. Din cauza unui naufragiu moare în insula Zante, se pare de tifos exantematic, în anul 1564, lăsând în urmă o operă viabilă, o concepție unitară sistemică despre organismul uman, o metodă a cunoașterii prin demonstrații directe, analitică până la cele mai mici detalii, sprijinită pe observație și intuiție, pe muncă și clarviziune. Vesal e
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asalt Parisul (1719) și continentul (1774). Pesta cunoaște un apogeu la Londra (1720) și un altul la Marsilia (1721); febra galbenă neurogenă e studiată și descrisă de Hughes (1715); Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier de Sauvages descrie tifosul exantematic (1776); Cotugno studiază sciatica (1764); Heberden descrie angina pectorală (1763) iar scoțianul David Pitcairn studiază localizările cardiace ale reumatismului; Van Swieten realizează prima descriere a afaziei, Casal prezintă pelagra și consecințele ei (1780); Fardyle află date noi despre vechea hemofilie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
variolă, malarie, lepră mai ales cei din porturi. Leproșii sunt numiți mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785 la Craiova se interzice vânzarea obiectelor decedaților de ftizie. Ca ecou luminist occidental
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
exactitate rolul țânțarului în transmiterea frigurilor galbene, care vor face ravagii în Panama și Brazilia (1904). În primul deceniu al noului veac, Schaudin detectează treponema sifilisului (1906); Landsteiner și Popper descopăr virusul poliomielitei (1908); Ricketts descoperă agentul patogen al tifosului exantematic (1910); Einhorn realizează sonda gastrointestinală (1908). în 1906, iau ființă Asociația Franceză contra cancerului și în 1908, Oficiul Internațional de igienă publică, din Paris. Henri Poincaré publică La valeur de la science (1906) iar Alexis Carrel, publică La culture des tissus
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1873 - 1939), Clinician infecționist, organizatorul Clinicii de Boli Infecțioase din Iași, a contribuit la crearea unor instituții sanitar experimentale ca dispensarul antivenerian și plasa experimentală Tomești, participând activ la lupta antituberculoasă în Moldova și în combaterea malariei și a tifosului exantematic. La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul de igienă a fost condus în primă etapă de M. Ciucă, sub îndrumarea căruia activitatea de cercetare s-a efectuat asupra: difteriei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și mecanismul circular amfotop, enunțând o nouă concepție privind echilibrul funcțiilor întregului organism. Preocupat de transformarea antagonismelor în sinergisme, Danielopolu urmărește acțiunea medicamentelor și formulează teoria farmacodinamiei nespecifice (1954). Între alte cercetări, savantul s-a ocupat de gușa endemică, tifosul exantematic. El a înființat și Academia medicală vizând problematica patogenă a mediilor fizic și social. Din școala clinică a lui Danielopolu se disting C. C. Dimitriu, B. Theodorescu, I. Bruckner ș.a. N. Gh. Lupu (1884 - 1966), elev al lui D. Danielopolu și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Aproape o sută de mii. Am hotărât să-i duc la cazarma Marinei, dar acolo n-am ce le da de mâncare și nu încap decât 10.000, iar dacă se duc prin sate, mai contaminează și satele cu tifos exantematic. 10.000 să-i duc la Alexandrovska, iar restul pe malul Bugului sau să-i trecem chiar peste Bug. Dar germanii refuză să-i primească. Mareșal I. Antonescu: Această chestiune se tratează la Berlin. Germanii vor să-i ducă pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lor, au fugit peste Nistru urmând trupele rusești în retragere. Prin punctul Atache Hotin, în ziua de 7 August 1941, au fost aduși 570 evrei și 50 ucrainieni indezirabili. Printre evreii masați între Secureni-Atache-Soroca s'au ivit cazuri de tifos exantematic, sinucideri și nașteri premature. Hrană nu au, unii se plâng că nu au mâncat de 5-6 zile. Rugăm a se interveni locului în drept pentru soluționarea acestei chestiuni. Comandantul Legiunei Jandarmi Hotin Maior (ss.) Tr. Drăgulescu *) Adnotări: "9. AUGUST 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
echipe de deparazitare la: Moghilev-Tulcin Iampol-Cosăuți Rezina-Ribnița, pentru evreii ce au fost expediați din ghetouri. Cei rămași încă în ghetouri, să fie deparazitați pe loc, înainte de a fi expediați pe Bug. Aceasta, pentru a evita pericolul unei contagiuni de tifos exantematic, pe itinerariile de marș ale evreilor și în lagărele lor. Am intervenit la Misiunea Militară Germană a se pune în aplicare prescripțiunile art. 7 din Convențiunea Hauffe447-Tătăranu448 și a da dispozițiuni ca să putem trece peste Bug, evreii adunați din Basarabia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]