398 matches
-
au pierdut în formațiunile neolatine. Factorul de organizare lexicală a acestor formațiuni este condiționat de semantica lui ex- în raport cu termenul - bază latin, prin care sunt actualizate valori precum: (1) apartenența: ro. excoriere (cf. fr. excoriation; es. escoriaciόn; en. excoriation; lat. exarh. corius s.n.) - julitură, eroziune a pielii; (2) direcția: ro. exitus (lat. exeo, exire, exivi, exitum) - a ieși în afară, a trece dintr-o stare în alta; ro. extindere (cf. fr. extension; lat. ex-tendo, ere, tendi, tensum)- a desface, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Vlahiei și Ruso Vlahiei. Trebuie adăugat că mitropolia de la Suceava a înființat episcopii românești pe teritoriile din Ardeal și Maramureș aflate sub controlul Moldovei (așa cum a fost Episcopia Vadului). De asemenea, mitropoliților de la București li s-a conferit titlul de exarhi ai Plaiurilor, adică de reprezentanți ai Patriarhiei Constantinopolului în Transilvania. Influența celor două mitropolii s-a suprapus cu aproximație, în logica unor conexiuni geografice, peste divizarea lingvistică a Transilvaniei între graiul ardelenesc din nord, mai apropiat de cel moldovenesc, și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din vestul țării care sunt uniți, majoritatea populației bieloruse este ortodoxă. Biserica Bielorusiei nu este autocefală, ci se află sub ascultarea canonică a Patriarhiei Moscovei, adică a Bisericii ruse. De aceea, șeful Bisericii bieloruse nu este Patriarh, ci Mitropolit și Exarh al Patriarhiei ruse. În august 2005 am fost invitat la Palatul Mitropolitan la aniversarea a 70 de ani de viață a Mitropolitului Vladimir, cu care am avut apoi și o convorbire privată. Este rus de viță nobilă, de undeva de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
legile spirituale ale vechilului Răsărit, pofta pântecului constituie o slăbiciune care, dacă este ațâțată, prilejuiește apariția altor vicii mai grozave, zădărnicind cu totul efortul urcușului duhovnicesc. Iată cum evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe care le produce cârciuma din interiorul mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat ca și cum ar fi dezbrăcat, iar când văd
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Imperiului, năvălesc în Italia de Nord și într-o parte a peninsulei, bizantinilor nemairămînîndu-le, din cuceririle iustiniene, decît Veneția, Istria, Ravenna, Roma, Neapole și Calabria. Mauricius (582-602), copleșit de conflictele în fața perșilor, încredințează apărarea și administrarea Africii și Italiei unor exarhi, un fel de viceîmpărați investiți cu toate puterile civile și militare, și opune longobarzilor pe francii din Austrasia. El va face, astfel, primul pas în procesul care va duce, în cele din urmă, la instalarea francilor în peninsulă. Dacă grecii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sub presiunea atacurilor cuceritorilor arabi, ei vor reuși încă să se mai agațe de ultimele lor poziții italiene, și aceasta pînă la mijlocul secolului al VIII-lea. Nu fără mari greutăți, însă, căci atacurilor longobarzilor li se adaugă rezistența opusă puterii exarhului din Ravenna de către populațiile italiene, care suferă că trebuie să se supună unor străini și suportă greu elenizarea impusă de Iustinian și urmașii săi. Ca atare, urmează frecvente revolte de care vor profita regii longobarzi, pentru a cîștiga teren în interiorul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să se supună unor străini și suportă greu elenizarea impusă de Iustinian și urmașii săi. Ca atare, urmează frecvente revolte de care vor profita regii longobarzi, pentru a cîștiga teren în interiorul peninsulei, în timp ce bizantinii se mențin la periferia maritimă. Anumiți exarhi ambițioși se vor folosi de aceste nemulțumiri și de sentimentul patriotic al populațiilor pentru a flutura stindardul revoltei și pentru a se proclama ei înșiși împărați. În cele din urmă, după căderea Bolognei în 728 și a Ravennei în 751
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
orientale ale Imperiului, opozițiile se exacerbează în confruntarea cu politica fiscală și religioasă a împăraților. În 602, izbucnește o gravă criză, care va aduce la putere un ofițer al armatei de la Dunăre, pe jumătate barbar, Focas (602-610), apoi pe fiul exarhului Cartaginei, Heraclius. În cîțiva ani, acesta redresează situația foarte precară a diferitelor fronturi amenințate de barbari, împotriva perșilor care ocupaseră Antiohia, Ierusalimul și Alexandria, el va începe o campanie victorioasă, care-i obligă pe adversarii săi să-i restituie toate
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
va fi complet distrusă în 1453, odată cu cucerirea orașului de către turci; prin bogăția și dimensiunea sa, însă, Sf. Sofia simbolizează puterea Imperiului și a creștinismului în Răsărit. Recucerirea militară a Italiei și instalarea la Ravenna a unei adevărate curți în jurul exarhului au fost însoțite de răspîn-direa în peninsulă a artei și civilizației bizantine. La Ravenna, devenită a doua capitală a Imperiului, influența Bizanțului se manifestă deja sub regii barbari și cu precădere în vremea lui Teodoric. Odată cu lustinian, însă, orașul este
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a lui Hristos, ci de o "voință" (în greacă thelema) unică: de unde noțiunea de monotelism care a fost atribuită acestei definiții impuse prin edict imperial în 638. Clerul african se va apropia, din acel moment, de Roma, pentru ca, în 646, exarhul de Cartagina să preia el însuși conducerea revoltei. Același lucru se petrece și în Italia, unde exarhul de Ravenna se revoltă și el pînă în 652 și unde, pentru a înfrînge rezistența pontificală, Constant II pune să fie răpit Papa
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fost atribuită acestei definiții impuse prin edict imperial în 638. Clerul african se va apropia, din acel moment, de Roma, pentru ca, în 646, exarhul de Cartagina să preia el însuși conducerea revoltei. Același lucru se petrece și în Italia, unde exarhul de Ravenna se revoltă și el pînă în 652 și unde, pentru a înfrînge rezistența pontificală, Constant II pune să fie răpit Papa Martin, judecat pentru înaltă trădare și exilat la Cherson. După care, în dorința de a elibera peninsula
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
martie 1945) a fost hirotonit ieromonah (25 martie 1945) și hirotesit arhimandrit, în 1946. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filologie din Iași (1945-1947). La Catedrala Mitropolitană din Iași a fost preot slujitor (1945), apoi mare eclesiarh al catedralei, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948), vicar al aceleiași Arhiepiscopii (1948-1950). La propunerea patriarhului Justinian Marina, la 28 februarie 1950, a fost ales Episcop-Vicar Patriarhal de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 5 martie 1950 a fost hirotonit arhiereu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
i-o ceruse ș-un Wisznowieczki, e nevoit s-o dea, după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci, lui Timuș. Căsătoria cu Timuș s-a făcut la 17 August 1652. DIVANUL DOMNESC 1. Arhiepiscopul și mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mincinosul mitropolit și vânzător de credință și noul Iuda, Atanasie». Acțiune a unei minorități, unirea cu Roma nu a întrerupt legăturile dintre românii transilvăneni și cei din Țara Românească și Moldova, dar le-a făcut mai anevoioase. În calitatea de exarh «al plaiurilor», mitropolitul Țării Românești avea sub jurisdicția sa pe credincioșii ortodocși din Transilvania, cărora le trimitea cărți de cult, tipărite în Țara Românească. După adeziunea lui Atanasie, autoritățile imperiale, pentru a consolida Unirea, au urmărit limitarea până la anulare a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se aflau școlile dar și lipsa cadrelor cu pregătirea necesară, adoptă măsuri urgente pentru normalizarea acestei situații. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, cu acordul țarului Alexandru I, numește în fruntea Arhiepiscopiei din Basarabia pe Gavriil Bănulescu Bodoni, fost exarh în Principatele Române, cunoscut lider religios, un om de mare cultură, care a jucat un rol însemnat în viața culturală și religioasă a Basarabiei. În anul 1813, Gavriil Bodoni a fost ridicat la rang de mitropolit și în această înaltă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
a avut un rol esențial prin care a încetinit tendința de rusificare a întregii societăți, fiind temelia și sprijinul permanent în păstrarea limbii și obiceiurilor străvechi. Până la 1812, biserica basarabeană s-a aflat sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, iar după numirea exarhului Gavriil Bănulescu Bodoni ca mitropolit al Basarabiei în anul 1813, biserica a păstrat o perioadă de timp canoanele vechi și limba română în slujbele ținute în biserici. În capitolul precedent, au fost arătate câteva date despre mitropolitul Gavriil Bodoni, care
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
ortodoxă erau înscriși sub denumirea de greci. Bulgarii, pentru a scăpa de această calificare și a-și putea baza propaganda de revendicări teritoriale viitoare în Macedonia, părăsiseră Biserica ortodoxă mamă de la Constantinopol în 1871, creînd biserica schismatică sub conducerea unui exarh și recunoscută de Biserica rusă, încît cei aflați încă sub dominația otomană erau trecuți ca bulgari în actele de stare civilă și în alte hîrtii administrative turcești: o poziție avantajoasă care slăbea mult poziția Patriarhiei grecești și a propagandei organizate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
consuli le explică atunci că întregul sat este bulgăresc, dar că o parte cea mai numeroasă a rămas credincioasă ritului ortodox ce ținea de Patriarhia greacă de la Constantinopol, pe cînd cealaltă parte trecuse la religia schismatică, înființată în 1871 cu Exarhul bulgar, recunoscut de Rusia (tocmai pentru a obține în actele oficiale turcești mențiunea de "bulgar" în locul indicativului religios: "grec"). Astfel, după incursiunea "punitivă", în casele din Gradobor, bocitoarele hohotind conform obiceiului privegheau niște morți care se uciseseră sălbatic între ei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
car acoperit pe care flutura un steag purpuriu. În urma lor veneau șase căruțe acoperite. Am apărut tocmai când trecea carul cu pricina, și un vestitor, care călărea alături, a urlat la noi: - Faceți loc mărețului și preanobilului Gregorio, trimis al exarhului Isacco. Acesta e un drum public! Perdelele carului s-au dat puțin într-o parte, și astfel am putut vedea fața rotofeie a unui bărbat. - Blestemați să fie câinii râioși care ne bântuie pământurile, a izbucnit Gundo. Rotari nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să treacă la fel ca noi, și carul ăla are însemnele reprezentantului împăratului de la Bizanț în Italia. Noi respectăm acordurile, dar, mai devreme sau mai târziu, va trebui rezolvată afacerea asta de la Oderzo. - Cine știe ce-l mână pe un sol al exarhului să plece din Ravenna ca să ajungă într-un oraș din regatul longobard? Și cu o astfel de suită, ce mai... am intervenit eu. Imediat după trecerea ultimului soldat, am traversat în goană drumul, neliniștind caii de la ultima căruță, spre încântarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Faroald misterul ierbii arse, arătându-i urmările sării animale. Două zile mai târziu domeniul și-a recăpătat liniștea de dinainte. Dar nu și inima mea. Prea multe lucruri păreau pe neașteptate să se lege deodată de Oderzo: sarea, donatiștii, solul exarhului cu escorta înarmată. Dacă la Cividale situația era neschimbată, în regat momentul era unul al confuziei. Ideal pentru orice conspirație. Regina Teodolinda stătea tot mai puțin la Pavia. Prefera să stea la Monza, înconjurată de episcopi și de preoți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ceva. M-a ascultat atent, cu ochii întredeschiși, așteptând să termin. - Preoții ăștia își au sălașul la Oderzo, banii și sarea animală dovedesc acest lucru. Oderzo este o cangrenă bizantină în regatul nostru, dovadă că într-acolo se-ndrepta trimisul exarhului. Nu crezi că acolo se pune la cale o conspirație împotriva noastră? Parcă-mi citise în inimă. A încheiat astfel: - În seara asta stăm de vorbă cu Faroald. Era cam al optulea ceas, și abia terminaserăm de vorbit, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
l-a poftit, în sfârșit, să vorbească. Saxo a anunțat că ducii aveau să sosească a doua zi la domeniu și să adăste peste noapte, după care aveau să pornească la drum, pentru a se întâlni la Oderzo cu trimisul exarhului. Golul pe care-l simțeam în stomac a devenit și mai mare. În timpul mesei, stăteam lângă Amichi, unul dintre luptătorii sosiți de la Cividale. Acesta m-a lămurit că, la intervenția lui Cipriano, episcop catolic de la Grado, exarhul Isacco făgăduise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Oderzo cu trimisul exarhului. Golul pe care-l simțeam în stomac a devenit și mai mare. În timpul mesei, stăteam lângă Amichi, unul dintre luptătorii sosiți de la Cividale. Acesta m-a lămurit că, la intervenția lui Cipriano, episcop catolic de la Grado, exarhul Isacco făgăduise să înceteze orice act de dușmănie față de longobarzii din ducat. Pentru a pecetlui acest angajament, Isacco i-ar fi adoptat pe duci printr-un om de încredere al său, nobilul Gregorio. - Patriarhul arian de Aquileia ce crede despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
încredere al său, nobilul Gregorio. - Patriarhul arian de Aquileia ce crede despre toate astea? - Venerabilul Marciano a încercat să-l convingă cu sila pe Grasulf să nu fie de acord cu adopția. Grasulf, la rândul său, a trimis o scrisoarea exarhului, cerându-i cel puțin un act public de închinare față de duci. El a răspuns că dorința lui de pace era atât de mare, încât solul său o să radă personal barba lui Taso și a lui Kakko. Astfel stând lucrurile, Marciano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]