401 matches
-
servit cândva bunei desfășurări a unei vieți mănăstirești, au fost lăsate la voia întâmplării. Ruinată și aproape distrusă arăta Mănăstirea la 27 august 1999, când conducerea ei a fost încredințată părintelui Arhimandrit Siluan Șalaru, actualul stareț al Mănăstirii Curchi și Exarh al Mănăstirilor din Moldova. Mai mult decât atât, la acel moment, în biserica „Tuturor Sfinților”, din cimitirul mănăstirii, era amenajată o morgă, de pe timpul când aici se afla spitalul psihiatric, iar în interiorul bisericii încă mai erau cadavre umane. Manastirea-Curchi 3Dorința
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
din nord, la începutul anului 570, toată regiunea cuprinsă între Alpi și Po era cucerită. Stabilindu-și centrul la Pavia, își continuă expansiunea spre sud. Nu reușesc însă să pună stăpânire nici pe Roma, sediul papalității, nici pe Ravenna, reședința exarhului bizantin, reprezentant al împăratului de la Constantinopol, nici pe sudul Italiei sau pe Sicilia, rămase sub control bizantin. De aceea, stăpânirea lombardă nu a putut niciodată să asigure unificarea întregii Italii, iar conflictele cu papii de la Roma, în încercarea de a
Longobarzi () [Corola-website/Science/302421_a_303750]
-
numele Paulutius. Urmașul său, regele Ratchis (744-749) este înlăturat și trimis la mănăstirea Monte Cassino de propriul frate, Aistulf care a domnit între anii 749-756. Acesta reușește să înlăture definitiv dominația bizantină din Ravenna, desființând exarhatul și alungând pe ultimul exarh Eutychus în anul 751. În 774, Carol cel Mare, viitorul împărat, îl învinge pe ultimul lor rege, punând capăt istoriei lombarde. Mici formațiuni statale lombarde, precum ducatele de Benevento și Spoleto, și-au continuat existența în centrul și sudul Italiei
Longobarzi () [Corola-website/Science/302421_a_303750]
-
originară, cuhnea, zidurile incintei și bastioanele au fost refăcute, iar palatul lui Duca Vodă a fost consolidat. În restaurarea complexului monahal un merit deosebit l-a avut arhimandritul Mitrofan Băltuță (1927-1995), stareț timp de 25 ani al mănăstirii (1971-1995) și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1981-1995). În perioada stăreției sale, s-au efectuat lucrări de reînnoire ale bisericii (s-a refăcut acoperișul cu tablă de zinc, s-a pardosit interiorul cu marmură, s-a înnoit mobilierul, veșmintele, vasele de cult
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Iota în anul 1816. Inscripțiile de pe acest clopot au fost reproduse mai sus. De asemenea, în apropiere de zidul vestic al mănăstirii, se află mormântul arhimandritului Mitrofan Băltuță (1 iulie 1927 - 16 iunie 1995), stareț al Mănăstirii Cetățuia (1971-1995) și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1981-1995), sub ocârmuirea căruia s-a realizat restaurarea complexului monahal.
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Este hirotesit arhimandrit în anul 1946. Între anii a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Iași. La Iași, activează în calitate de preot slujitor (1945), apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor. La începutul anului 1947 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a retras rangul de arhimandrit, din cauza poziției sale procomuniste. Decizia Sfântului Sinod este publicată în periodicul oficial al Patriarhiei Române, revista "Biserica Ortodoxă Română
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
La însoțit pe cardinalul Ratzinger în întâlnirile cu episcopii latinoamericani (Guadalajara 1996) și pe cei din America de Nord și din Oceania (San Francisco 1999). Din mandatul Sfântului Scaun a fost în Republica Cehă ca să îi întâlnească pe preoții care aparțin de Exarhul bizantino-slav. În 1997 a contrasemnat nota oficială prin care era anunțată excomunicarea "latae sententiae" pentru teologul cingalese Tissa Balasuriya (excomunicare care va dispărea următorul an odată cu retractarea făcută de teologul amintit); În 2000, pe timpul Marelui Jubileu, a fost însărcinat de
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
Kallinikos Haniotis de Fthiotida (1995-2004), la data de 25 mai 2001 la Atena, PS Cozma a fost acceptat ca Mitropolit retras al Moldovei și Locum Tenens de București și al întregii Românii, deoarece era paralizat după un accident cerebral. Ca Exarh al României, a fost desemnat mitropolitul grec Christoforos Angelopoulos de Messogea și al Insulelor. Episcopul Cozma Lostun a trecut la cele veșnice la 17 februarie/2 martie 2002, fiind înmormântat lângă zidul bisericii de la Mănăstirea din Șaru Dornei.
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
nr. 5, Municipiul Roman - 611065, jud. Neamț Cuprinde județul Bacău și Protopopiatul Roman din județul Neamț. Episcop: Prea Sfințitul Eftimie (n.: 09.11.1914 - com. Hangu, jud. Neamț). S: 1949 - Licențiat în Teologie - București; 1949-1966 starețul Mănăstirii Bistrița, Neamț și exarhul mănăstirilor din Episcopia Romanului (1951-1960); 1966-1971 starețul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, Suceava; HA: 30.01.1972 ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului; 1978 - Episcop al Romanului. Episcop Vicar al Episcopiei Romanului: Prea Sfințitul Dr. Ioachim Băcăuanul (n.: 29.03.1954
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
vară și s-a pus acoperișul pe el. Cu prilejul Hramului ,Buna Vestire” din anul 2005 s-a oficiat prima slujbă în Altarul de vară. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de 14 preoți, în frunte cu Părintele exarh arhimandrit Andrei Barbu și Părintele protopop Niculiță Pascu, părintele prodecan Emil Jurcan, înconjurați de numeroși credincioși (780 de oameni). În perioada următoare s-au mai efectuat unele lucrări la turla Altarului de vară și s-a amenajat spațiul verde dintre
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
biserică, catapeteasma și pictura cu fondurile credincioșilor și instituție. Se sfinșește biserica, de Prea Sf. Sa D. Dr. Veniamin Nistor, fost episcop de Caransebeș. Vine la conducere, ieromonahul Nectarie Pintilie, de origine moldovean. Devine Protos. Ieronim Bali[n]ton și exarh, până la 13 Dec. 1957 și transferat la „Izvorul Miron”, Făget. Decembrie 13 ieromonahul Paisie Răileanu, de origine moldovean." După cum reiese din tabelul cronologic întocmit de Ieromonahul Paisie Răileanu pe 21 aprilie 1959, este semnalată trecerea conducerii mănăstirii sub un anume
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
fost alcătuit acest studiu. „După plecarea lui Pr. Durăin vine ieromonahul moldovean, Nectarie Pintilie, actualmente la parohia Partoș, care a stat o durată scurtă și se retrage de la conducere. Urmează Protos. Ieronim Bali[n]ton, care îndeplinește și misiunea de exarh, al Mrilor din Banat. Ca stareț a stat 7 ani, se remarcă de la acest stareț, că pe urma lui rămâne lucruri frumoase în domeniul artei și tehnicii. Ca martor ocular e tronul de la Maica Domnului, din peștera Bisericii, de o
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
o clopotniță. În perioada comunistă schitul a fost transformat în biserică de mir, în urma expulzării călugărilor, conform Decretului comunist abuziv nr. 410 din anul 1959. După căderea regimului comunist totalitar, Schitul Dumbrăvele a fost reînființat la inițiativa Arhimandritului Ciprian Zaharia, exarhul mănăstirilor din zona Neamț, în anul 1991, când a fost trecut sub oblăduirea Mănăstirii Bistrița, județul Neamț. În noiembrie 1993, ca urmare a unui scurtcircuit, biserica Schitului Dumbrăvele a ars până în temelii. În urma incendiului au scăpat ca prin minune doar
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
confecționarea obiectelor de cult necesare bisericilor din provincie, de la veșminte preoțești și vase liturgice, la clopote, candelabre și iconostase. Misiunea a mai organizat o farmacie și un ambulatoriu și 12 cantine sociale. Mitropolitul Basarabiei, Petru Păduraru, în calitatea sa de Exarh al Plaiurilor a decis reactivarea Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, la 25 noiembrie 2004. Actul de reactivare are următorul cuprins: ""Noi, PETRU, prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Președinte al Sinodului Mitropoliei
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
Petru Păduraru, în calitatea sa de Exarh al Plaiurilor a decis reactivarea Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, la 25 noiembrie 2004. Actul de reactivare are următorul cuprins: ""Noi, PETRU, prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Președinte al Sinodului Mitropoliei Basarabiei, în numele Sfintei și celei de o ființă și nedespărțitei Treimi: a Tatălui și a Fiului, și a Sfântului Duh, ținând cont de vechimea creștinismului ortodox la frații noștri români de dincolo de Nistru, care
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
1922-1929) și la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1929-1933), susținându-și examenul de licență cu teza "„Despre castitate”". După finalizarea studiilor universitare, la 20 aprilie 1934 este hirotonit ieromonah pe seama aceleiași catedrale, apoi hirotesit arhimandrit (25 aprilie 1934) și numit exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1934-1935). Publică numeroase articole în „Viața monahala“ și în revistă „Mitropolia Moldovei și Sucevei“. Preda o perioadă ca profesor de religie la Liceul de fete Notre Dame de Sion din Iași (1936-1937). În anul 1937
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
Banii pentru construcția noului lăcaș de cult au provenit din veniturile Mănăstirii Bărboi de pe urma moșiilor, viilor, caselor și dughenilor deținute de aceasta. De construcția acestei biserici s-a ocupat mitropolitul grec Grigorie Irinupoleos (1764-1846), egumenul Mănăstirii Golia, prin arhimandritul și exarhul Dionisie Vatopedinos. Mitropolitul Grigorie este zugrăvit pe peretele vestic al pronaosului, în dreapta intrării. Lucrările au fost coordonate de arhitectul grec Andrei Karidis și de colegii săi, meșterii greci Atanasie și Gheorghe din provincia Sisanion (Sisanion se află astăzi în municipalitatea
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Vatopedion, spre iertarea păcatelor lor. Această cheltueală s'a făcut prin multă muncă și sudoare a prea smeritului Mitropolit Irinopoleos și Vatopedion Grigorie, pentru mîntuirea sa sufletească, cu concursul și supravegherea fără odihnă în tot timpul zidirei a Arhimandritului și Exarhului, Dionisie Vatopedinos. S'a sfîrșit în anul mîntuirei 1844 în luna Ianuarie. S'a zidit prin arhitectul Andrei și tovarășii săi, Atanasie și Gheorghie, greci din eparhia Sisanion"". În decursul timpului, unii boieri au făcut mai multe donații mănăstirii. În
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
comunei. Structura etnică a satului Cania conform recensământului populației din 2004: La 19 octombrie 2000, în comuna Cania, județul Cahul, un sobor de preoți ai Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu IPS Petru Păduraru, Arhiepiscop de Chișinău, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, si PS Casian Crăciun, Episcop al Dunării de Jos, au sfințit piatră de temelie a viitoarei Biserici-Mausoleu din localitate. La ceremonia de sfințire a participat și Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un viu simbol al rezistenței ortodoxe anticomuniste. Zidirea sfanțului
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
Nou de la Suceava". IPS Pimen a îndeplinit câteva misiuni peste hotare: în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite și Canada (1977), la Reprezentanța Patriarhiei Române din Ierusalim (1978-1979), membru în câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi devine exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1979-1982). La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul". Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii "Sf. Ioan
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
luna august a anului 1381 Balc, împreună cu fratele său Drag, vor merge până la Constantinopol pentru a obține pentru mănăstirea ortodoxă din Peri statut episcopal. Patriarhul Antonie al Constatinopolului de la acea vreme va răsplăti osteneala lor, acordînd egumenului mănăstirii rangul de exarh patriarhal, cu autoritate peste Maramureș, Ugocea, zona Oașului și Medieșului din Sătmar, Sălaj, Ciceu și Almașul Bihorului. Este cea dintâi mențiune sigură a unei structuri bisericesti episcopale românești la nord de Dunare. Aici se vor traduce și primele texte bisericești
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
Ioan Paul al II-lea a scos toate cele 17 parohii românești catolice de rit bizantin (unite) de sub jurisdicția ierarhiei romano-catolice americane și a constituit un Exarhat Apostolic, dependent direct de "Sfânta Congregație Orientală" și l-a numit ca primul Exarh pe părintele Louis Vasile Pușcaș, cu titlul de "Episcop titular de Leuce". La 26 iunie 1983 părintele Pușcaș a fost hirotonit episcop titular de Leuce de către arhiepiscopul greco-catolic român Traian Crișan, secretar al Congregației pentru Canonizarea Sfinților din Curia Romană
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
Crișan, secretar al Congregației pentru Canonizarea Sfinților din Curia Romană, asistat de către PS Emil John Mihalik, episcop greco-catolic de Parma, statul și de PS Michael Joseph Dudick, episcop greco-catolic rutean de Passaic, statul . Episcopul Pușcaș a fost instalat ca primul Exarh al "Exarhatului Apostolic Românesc de Rit Bizantin din America" la 28 august 1983 în Biserica Saint George din Ohio, de către Arhiepiscopul Pio Laghi, Pro-Nunțiu Apostolic în Statele Unite ale Americii. La 26 martie 1987 papa Ioan Paul al II-lea a
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
Problemele continuă până când în 12 martie 1870, Poarta dă un decret care oferă bulgarilor șansa de a avea un exarhat independent. Ei formează un Sinod, în care îl aleg de mitropolit pe Iilarion, dar acesta fiind excomunicat, este ales ca exarh al Bisericii bulgare Antim, (adică o funcție superioară aceleia de mitropolit și inferioară aceleia de patriarh, funcție oferită de patriarhia de Constantinopol ), în anul 1872, care avea sediul la Constantinopole. Antim (1872-1877) a păstorit într-o perioadă destul de dificilă, deoarece
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
s-au putut instala episcopi bulgari, decât în 1890, datorită perioadei războaielor contra turcilor. Înființarea Exarhatului bulgar și lupta pentru independență bisericească a oferit bulgarilor un nou statut politic și religios. Nu după multe zile de la desemnarea lui Antim ca exarh al Bisericii Bulgare, mai exact în 25 mai 1872, patriarhul Antim al VI -lea, declară Biserica bulgară schismatică, ( adică o separă formal de comunitatea reigioasă, de care aparține, și anume de patriarhia ecumenică), pe motive că ar contraveni canoanelor. În
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]