592 matches
-
p. 388). Al doilea moment semnificativ îl reprezintă iulie 1947, când Foreign Affairs publică articolul The Sources of Soviet Conduct 1 semnat de George Kennan, fost diplomat al ambasadei Statelor Unite la Moscova, care susține că Uniunea Sovietică urmărește o politică expansionistă deliberată (confirmând temerile lui Churchill că sovieticii duceau o politică imperialistă) și recomandă politica de Ăîngrădire (containment) ca mijloc Aceasta, alături de politica extinsă de alianțe pe care se baza containment-ul, urmăreau să împiedice URSS să depășească sfera de influență și
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
omenesc este special făcut pentru a da naștere unor puncte nodale expresive. Volumul torsului servește ca bază de la care pornesc membrele mobile, trunchiul însuși având destule încheieturi pentru a contribui la dinamica nodală a figurii. Un trunchi articulat combină temele expansioniste cu cele restrictive. El poate oferi golul stomacului, protuberanțele abdominale și ale mușchilor. Compoziția lui Courbet Femeie în valuri (figura 98) se bazează pe contrapunctul dintre sânii proeminenți și brațele care înlănțuie capul. Această antiteză a destinderii și contracției, a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să țină piept pretențiilor de suzeranitate ale puterilor vecine, suzeranitatea fiind dreptul unui stat asupra altui stat, care are guvern propriu, dar nu are autonomie completă. „Orientarea spre o politică de sine stătătoare a Statelor Române se lovește de tendințele expansioniste ale marilor state feudale - Ungaria și Polonia care Încercau să-și asigure, ajungând adeseori În conflict Între ele, suzeranitatea asupra lor. Mijloacele la care recurg, alternează: tratativele diplomatice cu presiunile și intervenția militară. Tendințelor expansioniste ale celor două puteri li
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
Române se lovește de tendințele expansioniste ale marilor state feudale - Ungaria și Polonia care Încercau să-și asigure, ajungând adeseori În conflict Între ele, suzeranitatea asupra lor. Mijloacele la care recurg, alternează: tratativele diplomatice cu presiunile și intervenția militară. Tendințelor expansioniste ale celor două puteri li se asociază Imperiul Otoman care, prin cucerirea Peninsulei Balcanice, constituia o gravă primejdie pentru existența politică independentă a Țărilor Române.” Țările Române au Încercat să facă față acestor tendințe Încheind un sistem de alianțe. Nemaiputând
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
permanent impotriva războiului. Sub masca pacifismului, socialiștii europeni au condamnat imperialismul, cele două blocuri militare cu caracter agresiv și expansiunea teritorială. În realitate, socialiștii făceau politica Moscovei, care nu avea altă orientare decât aceeași ca a marilor puteri occidentale, adică expansionistă. Numai că, expansiunea sovietică era privită de mișcarea muncitorească internațională ca o cale de implementare a sovietizării. Socialiștii români au condamnat războiul mondial, războaiele balcanice, dar s-au înrolat ăîn detașamente militare bolșevice, pentru a ataca România și a răsturna
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
acțiunile militare de pe Frontul de Răsărit un mod de a se elibera teritoriile aflate sub dominație străină, în special, cele aflate în posesia Imperiului Austro -Ungar. Rusia, deși stăpânea Basarabia, nu era vizată de socialiști români, ca un potențial stat expansionist, ce preluase un teritoriu românesc. Legăturile social democrației românești cu socialiștii din Rusia sunt destul de complexe și datează încă de la sfârșitul sec al - XIX - lea, când în marea țară de la răsărits-a organizat, în 1898, Partidul Muncitoresc Social Democrat din Rusia
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
trebuiau să fie numiți după legile țării. Frontierele celor două Principate erau garantate și religia era respectată. în schimbul „protecției” primită din partea Porții, Țările Române plăteau un tribut. Capitulațiile au oferit temeiul juridic pentru revendicarea completei autonomii în cadrul Imperiului Otoman. Politica expansionistă a Austriei și a Rusiei reprezentau pentru Principatele Române un pericol mult mai mare decât suzeranitatea otomană. Printr-o serie de convenții și acte (Convenția de la Ainali Kavak - 779, Senedul din 783 ș. a.), Rusia, în tratativele cu Poarta, a determinat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
este rezultatul convergenței unor sisteme locale, multă vreme izolate unele de altele și astfel diferite din punct de vedere cultural. Mutațiile succesive, începute cu Revoluția Neolitică și avînd drept rezultat dezvoltarea unor organisme statale de dimensiuni mai mari, cu tendințe expansioniste, au favorizat contactul și schimburile dintre sistemele locale. Treptat, s-a produs apropierea unor moduri particulare de organizare și amenajare a spațiului, a unor modele culturale și a unor norme etice și morale. Această apropiere nu a exclus păstrarea specificului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
să menționăm că perestroika și glasnostiul gorbaciovist aduceau o rază de căldură peste consternarea poporului român. Se părea că clopotele europeismului contemporan anunțau o nouă eră în relațiile dintre state. Dar profețiile optimiste nu au pătruns și în mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul Tighina iese de sub suveranitatea Moldovei iar în anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mediul majoritar grec, slav, ilir, musulman, germanic, suferind în decursul timpului un proces pronunțat de deznaționalizare. Romanitatea sud dunăreană ca orice populație autohtonă fără porniri războinice a fost cucerită de valurile migratoare de la mijlocul primului mileniu sau de neamurile tradițional expansioniste. Încă de la formarea statelor moderne minoritatea românească a fost lipsită de instituții proprii reprezentative și obligată prin legi discriminatorii și măsuri represive să se contopească în masa majoritară. Abia în sec. al XIX-lea și pentru un scurt interval de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
stabilități iluzorii. Postura de observatori superficiali a reprezentanților C.S.C.E. și obediența românilor îi face pe minoritarii ruși și ucraineni să creadă că vor domina în continuare. La fel ca în timpul ideologiei „fratelui mai mare” și al „eliberatorilor”. Faptul că Rusia expansionistă i-a debarcat în diverse perioade, într-un spațiu din care au fost alungați milioane de indigeni, nu-i preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
O privire de sus, foarte sintetică, reține câteva aspecte esențiale. Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini adânci. Ele urcă mult în timp, în preistorie și protoistorie. Europa este percepută la acest nivel și în primul rând ca imperialistă și expansionistă. Ea vine peste noi. Cu intenții mereu sinistre și insolente. Vrea mereu să ne cucerească, să ne îngenuncheze. Să ne transforme într-o colonie. Lista acestor odioși imperialiști este foarte lungă și ea începe cu... romanii. Cu Traian și legiunile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din experiența cea mai directă, sau cât Cetatea totală de Constantin Dumitrescu, și ea foarte puțin cunoscută la noi, care explică acest fenomen. Doi observatori lucizi din zona noastră. Interesele acestei noi clase conducătoare românești sunt indisolubil legate de politica expansionistă de dominare a Rusiei. Moscova, centrul de interes negativ al Europei, rămâne steaua sa polară. Fiindcă o adevărată transformare socială în România (inclusiv în Moldova) ar duce la pierderea tuturor pozițiilor sale politice, economice și culturale dominante. De unde și tendințele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un alt foarte serios obstacol. Cine a citit jurnalul lui Take Ionescu știe că, încă înainte de primul război, România era considerată de Imperiul țarist, ca făcând parte din sfera sa de influență. Toate studiile istorice publicate la noi despre politica expansionistă a Rusiei, în bazinul Mării Negre, dovedesc același adevăr fundamental. Nu amintim, bineînțeles, de Testamentul lui petru cel Mare. În acest scop, se investeau sume extrem de importante în presă și în lumea politică românească. După 1918, serviciile specializate sovietice, cominterniste și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pătrundă nu numai în regiunea danubiană, ci și în inima Balcanilor. Dictatorul fascist al Italiei, Benito Mussolini, a conceput în această perioadă proiectul de organizare europeană sub egida celor patru mari puteri, la adăpostul cărora el spera să realizeze scopurile expansioniste ale Italiei fasciste. La Torino, Mussolini a ținut un discurs în care și-a expus părerile sale în legătură cu formarea Pactului celor patru : “Eu cred că dacă mâine, pe baza justiției și a recunoașterii drepturilor noastre imprescriptibile... s-ar crea premisele
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
figurau restituirea către Germania a fostelor ei colonii din Africa, precum și acordarea unor noi teritorii. În legătură cu aceste pretenții nevoalate, Hugenberg vorbea în memorandumul său de Rusia, de “marile întinderi din Europa răsăriteană”. În felul acesta au ieșit la iveală obiectivele expansioniste ale imperialismului germano-fascist, abia ajuns la putere. Litvinov, ministrul de externe al U.R.S.S., aflat la Londra, a luat poziție față de atitudinea Germaniei fasciste, apropiind U.R.S.S. de țările mici și mijlocii, care de asemenea, se simțeau amenințate de revanșismul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Germaniei promovată de regimul condus de A. Hitler reprezenta o dublă amenințare. Mai întâi, exista primejdia ca marile democrații occidentale să nu fie în măsură să desfășoare un amplu efort de înarmare ca mijloc de descurajare a intervențiilor revizioniste și expansioniste ale Germaniei pentru a se lăsa antrenate în formule de compromis de genul unui directorat care urma să reunească Franța, Marea Britanie, Germania și Italia în al doilea rând, situată într-o zonă considerată tradițională de Berlin, drept o regiune de
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
numeroase situații). Apanajele puterii constantinopolitane își au așadar rostul lor atunci când sunt preluate de programele politice voievodale ale unor personaje istorice proclamate sau autoproclamate conducători cruciați. Acestei direcții politico-religioase fundamentale pentru secolele evului mediu românesc îi lipsește însă coordonata ecumenică expansionistă, care a caracterizat instituția basileică în etapele ei victorioase. În fond, era vorba de structuri instituționale, de soluții de politică internă și de opțiuni diplomatice, proprii, dar făurite în prezența Bizanțului sau chiar cu sprijinul său în acea epocă de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cultură materială, în afara celor de ordin juridic. Codurile puterii nu pot fi copiate oricum; cu cât sunt mai puternic articulate, cu atât comunitatea imitatoare este solicitată mai mult: Pentru ca o asemenea translație de ideologie politică (program de guvernare sau aspirații expansioniste) să se producă, este necesar, în primul rând, ca poporul receptor să aibă o capacitate de asimilare determinată de nevoile sale proprii și la care contribuie formele de dezvoltare economică asemănătoare, apoi ca atât statul care împrumută, ca și cel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Lenin are în vedere două mijloace majore de expansiune: revoluția socială și politică de tip bolșevic, pe de o parte; ocuparea de teritorii de către Armata Roșie* și punerea acestora sub controlul poliției politice*, pe de alta. Foarte curând, această logică expansionistă, în parte legată de cultura imperială țaristă, intră în conflict cu logica eliberării naționale a națiunilor ce compuneau până în 1917 imperiul rus. Din 1918, sub pretextul luptei de clasă și al războiului revoluționar, Lenin caută să-și supună aceste națiuni
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acestor succese, dobândite de unul dintre oamenii săi de casă, Ordjonikidze, și confruntat cu eșecul a diverse tentative de luptă armată* ale Internaționalei Comuniste* (IC) între 1920 și 1927 - Hamburg, Talin, Canton, Shanghai etc. -, Stalin* nu-și mai întemeiază proiectul expansionist pe revoltele sociale, ci pe „construirea socialismului într-o singură țară” și, deci, pe crearea unui puternic instrument militar modern și pe jocul alianțelor. Dacă este adevărat că eșuează în cazul războiului din Spania, la început de 1939, pactele germano-sovietice
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
după altele și, din 1924, Stalin inversează prioritățile: de acum, URSS trebuie să se consolideze, înainte de a căuta să-și exporte modelul; este timpul „construirii socialismului într-o singură țară”, orientare și mai accentuată odată cu ascensiunea nazismului. și totuși, tentațiile expansioniste nu au dispărut, ba chiar dimpotrivă. Stalin profită de semnarea pactelor germano-sovietice pentru a anexa Polonia răsăriteană, țările baltice, Karelia finlandeză și Basarabia, care îi rămân ca atare în 1945; obține de la aliați constituirea unui zid protector al statelor est-europene
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și imperialismul, poate să conducă la război. După cum spunea profesorul Viner: În general, clasele de mijloc au sprijinit pacifismul, internaționalismul, concilierea internațională și reglementarea disputelor, dezarmarea - în măsura în care ele au avut adepți. De obicei, aristocrații, agricultorii și deseori angajații urbani erau expansioniștii, imperialiștii, șoviniștii. În Parlamentul britanic, purtătorii de cuvânt ai „intereselor financiare, ai claselor de mijloc noi formate în nordul industrial și în „City-ul” londonez erau cei care calmau spiritele în timpul războaielor napoleoniene, al celui din Crimeea, în Războiul Burilor și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale puterii imperialiste înseși. Imperiul mondial Exemple istorice uimitoare de imperialism nelimitat sunt politicile lui Alexandru cel Mare, Roma, arabii în secolele al VII-lea și-al VIII-lea, Napoleon I și Hitler. Ceea ce au în comun este o frenezie expansionistă care nu cunoaște limite, se hrănește din propriul succes și, dacă nu ar fi oprită de o forță superioară, ar ajunge până la frontierele lumii politice cunoscute 16. Ea nu va fi satisfăcută atât timp cât va mai supraviețui undeva un obiect posibil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de putere pot sugera națiunii în expansiune că are de-a face cu oponenți slabi sau nehotărâți și că o schimbare a relațiilor de putere poate fi realizată fără mari eforturi sau riscuri. Astfel, pofta vine mâncând, iar o politică expansionistă de succes în cadrul statu-quoului se poate transforma peste noapte într-o politică imperialistă. Același lucru se poate spune și despre o politică eșuată. O națiune frustrată în obiectivele sale limitate, care nu par realizabile ținând cont de relațiile de putere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]