596 matches
-
un spațiu de viață, subiectiv, descris printr-o varietate de componente: Statut socio-economic: are o influență covârșitoare asupra activității și asupra mentalității din cadrul raporturilor profesionale, desemnând poziția cadrului didactic în societate. Influențe externe: • sociale: percepția opiniei publice în raport cu profesiunea didactică, expectanțele societății față de misiunea cadrelor didactice; • politice: atitudinea față de politica educațională existentă sau chiar opiniile de politică generală; • familiale: relațiile cu părinții, solidaritatea colectivului de părinți. • factori ergonomici: baza materială școlară și dotarea cu resurse practice de studiu; de asemenea, mai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
persoana cadrului didactic, sensibilizând intervenția afectivității, această imagine, devenit bun intern personalizat, se transformă în mobil de acțiune, care poate influența considerabil activitatea și comportamentul omului de la catedră. Se deduce clar conotația negativă a acestei CPP, în special la nivelul expectanțelor educatorului, față de inegalitatea de șansă „acordată” din start elevilor. Observația sugerată de această aserțiune constă în intervenția reglatorie a CPP la nivelul conduitei cadrului didactic prin orientarea stilului educațional. De asemenea, funcțiunea predictivă permite o predicție asupra comportamentului viitor al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale În școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de Încredere În forțele proprii, diminuarea nivelului motivațional, dezorientare, absența intereselor și a expectanțelor pozitive În activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați În permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări În plan social-acțional și relațional (În raport cu posibilitățile reale), pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
școlară a acestei categorii de copii depinde și de atitudinea profesorilor din școlile obișnuite față de specificul nevoilor acestor elevi, care le solicită un efort substanțial, de gradul de Înțelegere manifestată față de ei, precum și de atitudinea părinților, nivelul de implicare și expectanțele lor În ceea ce privește rezultatele școlare ale copiilor lor. 8.4. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități fizice/locomotoare tc "8.4. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități fizice/locomotoare " Este o componentă a Învățământului integrat Întâlnită și până acum În unele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
direct simptomatologia; ei sunt necesari declanșării tabloului clinic, dar adesea nu sunt și suficienți. Unul dintre factorii declanșatori cei mai importanți în psihopatologie se referă la discrepanța cognitivă dintre motivația pacientului (de exemplu, scopuri/dorințe exprimate în așteptări/hopes și expectanțe/expectancies etc.) și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că discrepanța este cu atât mai severă cu cât motivația noastră este mai imperativă, extrema fiind formularea scopurilor/dorințelor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a avea scopuri/dorințe. Ele sunt exprimate în prelucrări informaționale de tip așteptări ideale (hopes) (de exemplu, „Mi-aș dori să reușesc primul la acest examen, cu nota maximă, dar este puțin probabil să se întâmple”) și/sau de tip expectanță (expectancies) (de exemplu, „Îmi doresc să reușesc la aceste examen, dar nu cred să fie așa”). Ele marchează diferența dintre „eul real” (expectanțe/expectancies) și „eul ideal” (așteptări/hopes). Din păcate însă, realitatea nu ne satisface mereu aceste scopuri/dorințe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la acest examen, cu nota maximă, dar este puțin probabil să se întâmple”) și/sau de tip expectanță (expectancies) (de exemplu, „Îmi doresc să reușesc la aceste examen, dar nu cred să fie așa”). Ele marchează diferența dintre „eul real” (expectanțe/expectancies) și „eul ideal” (așteptări/hopes). Din păcate însă, realitatea nu ne satisface mereu aceste scopuri/dorințe. Discrepanța dintre ceea ce ne dorim (mai ales la nivelul eului real!) și ceea ce se întâmplă este una dintre cauzele fundamentale implicate în psihopatologie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sunt asociate și cu evenimente activatoare specifice, ele formează structuri cognitive evaluative locale, în forma gândurilor automate. Așa cum am mai spus, structurile cognitive raționale sau iraționale sunt predicții în forma așteptărilor/hopes (cum sperăm/vrem să fie) și/sau a expectanțelor/expectancies (cum ne așteptăm să fie); după cum vom vedea în secțiunea dedicată consecințelor afectiv-emoționale/subiective, această distincție poate să fie una importantă. Prin urmare, alternativa la formularea absolutistă (trebuie cu necesitate) nu este nepăsarea (indiferența), ci formularea intensă a unor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sau greșite. Totodată, având în vedere că oamenii sunt înclinați să caute mereu gratificarea imediată și împlinirea rapidă a dorințelor lor, unul dintre obiectivele intervenției noastre este ca pacienții să învețe să își urmărească cu realism scopurile, fără a emite expectanțe iluzorii asupra condițiilor de viață. Sintetizând (vezi figura 3.1), structurile cognitive evaluative generale (cognițiile evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare - catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranța la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală), în interacțiune
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
datorită unei istorii familiale „încărcate”, renunță la studiile universitare și își planifică viața în avans, pe segmente de câte cinci ani, intenționând să devină un „Michael Fox al HD”. Aflarea rezultatului negativ la testul genetic răstoarnă tot acest set de expectanțe și scopuri și duce la o adevărată criză: femeia nu mai vede care este „sensul vieții sale”. Soțul său este la fel de debusolat, întrucât planul său de a avea grijă de soție pe termen lung devine la fel de lipsit de sens. Cuplul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pacientului, să o încadrăm teoretic, ea devine mai comprehensibilă și își pierde o parte din forța „malefică”; să sugereze existența unor tehnici de intervenție eficiente în reducerea simptomatologiei. Prin aceste caracteristici, conceptualizarea clinică dobândește funcție placebo - dezvoltă speranța (așteptarea și expectanța) de însănătoșire -, cu efecte terapeutice. După cum se observă, conceptualizarea clinică nu trebuie să fie adevărată pentru a fi utilă; este important ca pacientul să o creadă adevărată. Pacientul are nevoie de o conceptualizare care să-i explice simptomele și să
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
standard. Dacă aveți între 50 și 60 de ani, adăugați încă 10 ani la cifra standard, deoarece ați demonstrat deja că sunteți destul de rezistent/ă. Dacă aveți peste 60 de ani și sunteți încă activ/ă, adăugați încă doi ani. Expectanță de viață standard Evaluați în ce măsură vă caracterizează fiecare dintre itemii de mai jos și adunați sau scădeți numărul corespunzător de ani din expectanța de viața standard. 1. Istoric familial Adăugați 5 ani dacă 2 sau mai mulți dintre bunicii dumneavoastră
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rezistent/ă. Dacă aveți peste 60 de ani și sunteți încă activ/ă, adăugați încă doi ani. Expectanță de viață standard Evaluați în ce măsură vă caracterizează fiecare dintre itemii de mai jos și adunați sau scădeți numărul corespunzător de ani din expectanța de viața standard. 1. Istoric familial Adăugați 5 ani dacă 2 sau mai mulți dintre bunicii dumneavoastră au trăit 80 de ani sau mai mult. Scădeți 4 ani dacă unul dintre părinți, bunici, soră sau frate a murit din cauza unui
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
satisfacere a acestor nevoi. De asemenea, se va avea În vedere setul de interese și aspirații ale copilului care Îi motivează orientarea selectivă și durabilă spre anumite activități, setul de atitudini care se manifestă În contextul relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Dacă privim problema din perspectiva psihologiei de grup, trebuie să urmărim stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi, stadiul coeziunii socioafective care influențează dinamica grupului, stadiul conștiinței de sine
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
la atașament și de a planifica acțiunile viitoare. În etapele următoare, reprezentarea atașamentului de copilul mic devine fundamentul dezvoltării personalității sale. Bazat pe modelele internalizate de reprezentare a atașamentului, copilul mic și, mai târziu, preșcolarul, școlarul, adolescentul și adultul dezvoltă expectanțe despre sine și alții ca fiind dorit sau nedorit, demn de îngrijiri și protecție din partea altora, disponibili sau indisponibili spre a i-o oferi. Modelul internalizat de reprezentare a atașamentului mamă-copil constituie doar o primă etapă, ființă umană orientându-se
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de plângeri are însă prea puțin de-a face cu reducerea stresului, reprezentând un mod de a fi. Jeluitorul nu caută niciodată soluții și nu dorește schimbarea situației. Perfecționiști, jeluitorii se retrag atunci când au impresia că lucrurile nu merg conform expectanțelor lor. Au impresia că nimic nu este la nivelul standardelor lor și renunță la căutarea soluțiilor, lamentându-se permanent. Ei sunt copleșiți de tot ce se întâmplă și caută compania celorlalți pentru a se descărca, nu pentru a i se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
demonstrat faptul că "în principiu, situațiile cooperative generează experiențe emoționale empatice, congruente, în vreme ce situațiile competitive presupun emoții anti- empatice, exclusive". Mai concret, într-o situație de cooperare, subiectul are tendința să zâmbească partenerului dacă acesta îi zâmbește, după cum, dacă are expectanțe de competiție, va afișa emoții anti-empatice, opuse celor exteriorizate de partener. Din păcate, în multe împrejurări din viața cotidiană în pofida avantajelor pe care le întrezărim -, relațiile de cooperare nu sunt practicate decât dacă disputa se poartă pentru distribuirea unor resurse
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comportamentele celorlalți 26. Lipsa încrederii în ceilalți sau suspiciunea îi motivează pe oameni să acționeze și să se comporte într-o manieră competitivă și să-și protejeze interesele. Potrivit lui Julien Rotter (1971, apud Boncu, 2006, p. 95), încrederea este o expectanță generalizată potrivit cărei "subiectul se poate baza pe cuvântul, promisiunea sau declarația scrisă a altuia"; este expectanța că alții se vor comporta într-o manieră pozitivă, benefică sau, cel puțin, că nu-i vor provoca subiectului daune de niciun fel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se comporte într-o manieră competitivă și să-și protejeze interesele. Potrivit lui Julien Rotter (1971, apud Boncu, 2006, p. 95), încrederea este o expectanță generalizată potrivit cărei "subiectul se poate baza pe cuvântul, promisiunea sau declarația scrisă a altuia"; este expectanța că alții se vor comporta într-o manieră pozitivă, benefică sau, cel puțin, că nu-i vor provoca subiectului daune de niciun fel. Această expectanță izvorăște: a. Din percepția faptului că ceilalți sunt demni de încredere. Această percepție se compune
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
potrivit cărei "subiectul se poate baza pe cuvântul, promisiunea sau declarația scrisă a altuia"; este expectanța că alții se vor comporta într-o manieră pozitivă, benefică sau, cel puțin, că nu-i vor provoca subiectului daune de niciun fel. Această expectanță izvorăște: a. Din percepția faptului că ceilalți sunt demni de încredere. Această percepție se compune din: • percepția abilității/capacității lor; • percepția bunăvoinței și a integrității lor (celălalt are un set de principii și de valori pe care subiectul le găsește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pozitive pentru celălalt, sunt stabile în timp și transsituaționale. c. Din filosofia de viață a individului/subiectului. Conform lui Lawrence Wrightsman (1975, apud Boncu, 2006, p. 95), orice individ "dezvoltă o filosofie asupra naturii umane, în fapt un set de expectanțe cu privire la comportamentul celorlalți. Cea mai importantă dimensiune a acestei filosofii personale este încredere-neîncredere, dimensiune ce exprimă măsura în care individul crede că oamenii sunt în mod fundamental onești sau, dimporivă, imorali și iresponabili". L. Wrightsman a demonstrat faptul că "persoanele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la deprinderile pacientului pentru o anumită sarcină, dacă acesta chiar este capabil să facă acea sarcina sau e doar motivat. 11) Stabilirea unui etalon de comportamente urmărirea caracteristicilor unui comportament ce însoțesc o deviere. 12) Evitarea unor pattern-uri de expectanțe așteptările noastre influențează atât culegerea informațiilor cât și perceperea stării clientului. 13) Utilizarea unor strategii de infirmare a diagnosticului să căutăm informații care infirmă diagnosticul, nu care îl confirmă. 14) Evitarea erorii fundamentale de atribuire e necesar să luăm în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
periodice. Prin educarea somnului pacientul este învățat în legătură cu efectele ce le produce alcoolul, cofeina, nicotina, exercițiile, somnul asistat, informațiile nutriționiste și de asemenea sunt însușite cunoștințele legat de schimbările survenite odată cu înaintarea în vârstă. Ar fi indicat să se reducă expectanțele nerealiste cu privire la timpul de somn pentru că astfel pacienții ar fi mai liniștiți dacă ar știi că vârstnicii dorm în general mai puțin decât persoanele tinere. Eficiența în tratamentul insomniei prin formele cognitivă și comportamentală reprezintă un avantaj important, având în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și faptul că nu se mai identifică cu valorile sociale comune, probabil au plasat generația tânără într-o zonă de risc de a dezvolta depresie mai accentuată. O altă posibilă explicație o constituie faptul că cei din generația tânără au expectanțe mai mari de la ei înșiși în comparație cu cei din generațiile anterioare, așteptări care sunt însă prea mari pentru a putea fi realizate. În schimb, acest efect de cohortă în ceea ce privește ratele depresiei este în descreștere în relație cu vârsta la care oamenii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin asumarea responsabilității personale pentru evenimente, fapt asociat cu stima de sine scăzută și pierderea motivației; neajutorarea învățată pentru evenimente incontrolabile este atribuită altor oameni sau circumstanțe. b) Stabil versus instabil: caracterul stabil al atribuirilor duce la generalizarea și cronicizarea expectanței în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilității și la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]