746 matches
-
respirații pe minut, apropiindu-se de respirații abia la vârsta de ani. Perimetrul toracic marchează creșteri continue de la an la an, atât la băieți cât și la fete (mai intens la acestea din urmă). Elasticitatea toracelui (diferența dintre inspirație și expirație forțată) prezintă valori mai ridicate la fete. În aceste condiții se recomandă ca eforturile solicitate copiilor să fie dinamice, pe o durată scurtă de timp, asigurând între solicitări pauze relativ lungi. Contracțiile statice, exercițiile de forță cu îngreuieri, cele de
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
al efortului, o bună înțelegere și cunoaștere a funcției respirației. Este cunoscută tendința greșită a unor practicanți de jogging, în special a începătorilor, de a nu respira corect din punct de vedere biomecanic (ei folosind doar inspirația pe nas și expirația pe gură, fapt total ineficient, având ca rezultat oprirea alergării, la puțin timp de la începerea ei, datorită nivelului scăzut de oxigen introdus în plămâni. Acest nivel scăzut al oxigenului nu permite schimbul eficient de gaze la nivel tisular și implicit
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
tehnică respiratorie eficientă, adaptată permanent la necesitățile impuse de efortul aplicat. Din acest motiv, recomandăm celor, care practică alergarea de durată în regim aerob, să folosească și nasul și gura pentru a inspira și expira (respirația mixtă), cu accent pe expirație. Fig. nr. 29 și 30 - Efectuarea unei respirații corecte în alergare ajută plămânii să facă față efortului impus de specificul joggingului În practicarea joggingului, înainte de a trece la efectuarea programului propus pentru ziua respectivă, recomandăm pentru a bună adaptare a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
să facă față efortului impus de specificul joggingului În practicarea joggingului, înainte de a trece la efectuarea programului propus pentru ziua respectivă, recomandăm pentru a bună adaptare a funcției respiratorii, următoare structură de exerciții: mers vioi cu accent pe inspirație și expirație timp de 2-4 minute, urmat de alergare în tempo foarte ușor timp de 3-4 minute, cu concentrare asupra respirației - pauză 5 minute, în care continuă exerciții de respirație. Din propria experiență, putem susține faptul că această structură de exerciții este
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Prin exercițiile de respirație efectuate constant, atât în pauzele dintre reprizele de alergare, cât și în alergare: se poate mări capacitatea respiratorie a organismului; se poate îmbunătăți elasticitatea pulmonară; se crește capacitate de efort a mușchilor implicați în inspirație și expirație; se poate reduce frecvența de respirații pe minut (rezultând o economie metabolică consistentă), fapt ce determină un randament crescut al ședinței de jogging. 2.2. Respirația nazală - respirația orală - respirația mixtă Rezultatele cercetărilor efectuate de-a lungul anilor au evidențiat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
C., Moore, C., 1983, Rodgers, B., Douglas, S., 1998, O’Conner, B., & al. 2002 ș.a.). Acestei creșteri de căldură, organismul îi opune funcția de termoreglare (funcție prin care organismul își menține temperatura optimă, prin intermediul câtorva procese interne, cele mai cunoscute expirația, perspirația și transpirația). În timpul expirației, are loc eliberarea de dioxid de carbon dar și de vapori de apă, aceștia din urmă fiind o modalitate a organismului de a elimina căldura din interiorul plămânilor. Jogging de la A la Z II 55
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
B., Douglas, S., 1998, O’Conner, B., & al. 2002 ș.a.). Acestei creșteri de căldură, organismul îi opune funcția de termoreglare (funcție prin care organismul își menține temperatura optimă, prin intermediul câtorva procese interne, cele mai cunoscute expirația, perspirația și transpirația). În timpul expirației, are loc eliberarea de dioxid de carbon dar și de vapori de apă, aceștia din urmă fiind o modalitate a organismului de a elimina căldura din interiorul plămânilor. Jogging de la A la Z II 55 În timpul perspirației (transpirație ușoară, emisie
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
va trebui să cunoaștem structura și fiziologia aparatului fono-articulator. Acesta este compus din plămâni, laringe și cavitatea bucală și este coordonat de celulele specializate din scoarță prin nervii cranieni răspunzători de actul fonației. Iată descris succint mecanismul vorbirii umane: "În expirație, curentul de aer este condus din plămâni prin trahee către laringe. Aici, prin îndepărtarea / apropierea coardelor vocale, se produce vibrația curentului de aer, dând naștere sunetelor. Curentul sonor trece apoi mai departe prin cavitatea bucală sau cea nazală (ori prin
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sunt. Ploaia se întețește și se domolește ca un foc. Sângele mi se zbate în inimă. Am de oferit câte ceva. Sunt dintr-o țară unde frumusețea și sărăcia merg mână în mână. Sunt de unde mă întorc. Sunt din inspirația și expirația unei dureri nemărturisite, potrivită cu ploaia de afară, care mă ține în casă. Tu Tu ești departe acum, dar te simt în fiecare por. Se spune că asta ar putea fi dragoste. Drumul de la Kilcreggan până la Cove mi-a luat
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8673_a_9998]
-
pulmonară totală () reprezintă volumul de aer conținut în plămân la sfârșitul unui inspir maxim. Volumele și capacitățile care includ volumul rezidual (VR, CRF, CPT) nu pot fi determinate spirometric / spirografic, deoarece plămânul nu poate fi golit complet de aer în urma expirației maxime. Determinarea lor se face prin metoda diluției heliului în circuit închis (măsoară volumul de gaz ventilat). sau prin pletismografie corporală. (măsoară volumul total de gaz din plămân, inclusiv cel care se găsește la nivelul căilor aeriene închise). Debitele ventilatorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pulmonară totală () reprezintă volumul de aer conținut în plămân la sfârșitul unui inspir maxim. Volumele și capacitățile care includ volumul rezidual (VR, CRF, CPT) nu pot fi determinate spirometric / spirografic, deoarece plămânul nu poate fi golit complet de aer în urma expirației maxime. Determinarea lor se face prin metoda diluției heliului în circuit închis (măsoară volumul de gaz ventilat). sau prin pletismografie corporală. (măsoară volumul total de gaz din plămân, inclusiv cel care se găsește la nivelul căilor aeriene închise). Debitele ventilatorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pulmonară totală () reprezintă volumul de aer conținut în plămân la sfârșitul unui inspir maxim. Volumele și capacitățile care includ volumul rezidual (VR, CRF, CPT) nu pot fi determinate spirometric / spirografic, deoarece plămânul nu poate fi golit complet de aer în urma expirației maxime. Determinarea lor se face prin metoda diluției heliului în circuit închis (măsoară volumul de gaz ventilat). sau prin pletismografie corporală. (măsoară volumul total de gaz din plămân, inclusiv cel care se găsește la nivelul căilor aeriene închise). Debitele ventilatorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
etc. b) Exerciții pentru dezvoltarea organelor articulatorii concretizate în exerciții de respirație, realizabile cu deosebire prin lecturarea cu voce tare a versurilor, ceea ce implică reglarea respirației și respectarea pauzelor conform semnelor de punctuație. Astfel, rostirea se va realiza numai în timpul expirației, evitându-se rostirea în timpul inspirației, tendință proprie multor copii. Cel mai eficient mijloc de lărgire a registrului tonal îl constituie lectura resurselor cu conținut liric, epic, dramatic, deoarece implică folosirea nuanțată a pauzelor, tonalității, accentului logic și psihologic, debitului rostirii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de la pulmoni la țesuturi și invers, în cea mai mare parte sub forma unor compuși chimici labili care fizează și cedează ușor cele două gaze respiratorii. Ventilația pulmonară aduce prin inspirație aer cu concentrație mare de O2 și elimină prin expirație aer cu conținut mare de CO2. Inspirația este un proces activ în care se măresc cele trei diametre ale toracelui datorită contracției mușchilor inspiratori (intercostalilor externi și mai ales diafragmului). Mușchii inspiratori accesori (dințații, marii pectorali, sternocleidomastoidienii, trapezii, romboizii) produc
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
plămânii urmează expansiunea toracică și se destind. Drept consecință presiunea din căile respiratorii scade sub cea atmosferică și aerul pătrunde în plămâni. În inspirația forțată gradientul presional este mai mare și corespunzător pătrunde în plămâni o cantitate suplimentară de aer. Expirația este în mod obișnuit un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile de repaus prin elasticitatea sa, odată cu relaxarea musculaturii inspiratorii. Are loc micșorarea diametrelor cutiei toracice și retracția pulmonilor. Ca urmare presiunea intrapulmonară și cea din căile respiratorii devine superioară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
15 ani iar la adult este de 16/min la bărbat și 18/min la femeie. O inspirație normală introduce în plămâni aproximativ 500 cm3 aer, valoare ce poartă numele de volum curent (VC). Același volum este expulzat printr-o expirație obișnuită. Peste acest volum, o inspirație forțată mai poate introduce încă 1500 cm3 aer, volumul inspirator de rezervă (VIR). 1000-1500 cm3 de aer mai pot fi eliminați printr-o expirație forțată ce urmează unei expirații normale, constituind volumul expirator de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de volum curent (VC). Același volum este expulzat printr-o expirație obișnuită. Peste acest volum, o inspirație forțată mai poate introduce încă 1500 cm3 aer, volumul inspirator de rezervă (VIR). 1000-1500 cm3 de aer mai pot fi eliminați printr-o expirație forțată ce urmează unei expirații normale, constituind volumul expirator de rezervă (VER). Suma celor trei volume definește capacitatea vitală (CV), ce poate fi măsurată cu ajutorul spirometrului, printr-o expirație forțată efectuată după o inspirație maximală. Capacitatea vitală are valori medii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
volum este expulzat printr-o expirație obișnuită. Peste acest volum, o inspirație forțată mai poate introduce încă 1500 cm3 aer, volumul inspirator de rezervă (VIR). 1000-1500 cm3 de aer mai pot fi eliminați printr-o expirație forțată ce urmează unei expirații normale, constituind volumul expirator de rezervă (VER). Suma celor trei volume definește capacitatea vitală (CV), ce poate fi măsurată cu ajutorul spirometrului, printr-o expirație forțată efectuată după o inspirație maximală. Capacitatea vitală are valori medii de 4,8 l la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
VIR). 1000-1500 cm3 de aer mai pot fi eliminați printr-o expirație forțată ce urmează unei expirații normale, constituind volumul expirator de rezervă (VER). Suma celor trei volume definește capacitatea vitală (CV), ce poate fi măsurată cu ajutorul spirometrului, printr-o expirație forțată efectuată după o inspirație maximală. Capacitatea vitală are valori medii de 4,8 l la bărbat și 3,2 l la femeie. Este proporțională cu înălțimea și este mai mare la indivizii antrenați, scăzând odată cu vârsta și în afecțiuni
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
scăzând odată cu vârsta și în afecțiuni pulmonare. Debitul respirator/minut este produsul dintre frrecvența respiratorie pe minut și volumul curent și are valoarea medie de 8 litri/minut în condiții de repaus. Pulmonii nu se golesc complet nici după o expirație forțată, rămânând într-o ușoară distensie. Cantitatea de aer restantă (1500 cm3) poartă numele de volum rezidual (VR). În pulmoni există 200 cm3 de aer ce nu pot fi eliminați decât prin deschiderea cavității toracice și constituie volumul de aer
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mișcărilor respiratorii se modifică întotdeauna în același sens. Inspirația produce distensia plămânilor și implicit excitarea unor mecanoreceptori pulmonari subpleurali, peribronhiali, bronhiali și alveolari. De aici pleacă impulsuri pe cale vagală care ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
gâtul, toracele anterior, abdomenul, coapsa, gamba, piciorul, degetele de la picior ori segmentele traiectului dorso-lombar: vertexul, ceafa, spatele, lombele, fesele, coapsele, gambele, talonul (fața plantară a călcâiului). timpul I : în timpul inspirației se concentrează atenția pe un segment de traiect, când în expirație zona respectivă este relaxată, atunci ne concentrăm atenția și respectiv se relaxează, succesiv, pe toate segmentele traiectului, de la primul la ultimul, iar în sens cranio-caudal, cum se abordează pe rând toate cele trei traiecte menționate. IX.2. CONCENTRAREA ATENȚIEI PE
IX. Educaţia voinţei pentru vindecare. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]