2,360 matches
-
confunda furtiv cu futil. Dar ce nu confunda Genosse? Cum chiulea mereu, îi împrumutam cursurile. Într-unul îl prescurtasem pe Chateaubriand, Chat. L-a căutat pe Chat la fișierele bibliotecii, nu l-a găsit, dar a vorbit despre Chat ca "exponent al romantismului". Pîn' la urmă, și-a luat licența cu Atributul "tare" în poezia militantă, diriguit de stilisticianul Al. Andru și s-a deprins să fie rinocer comunist. N-a fost străin de indicația de-a se vopsi frunzele uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
obligația de a plăti impozite, avea să trăiască în acea zi de toamnă cea mai teribilă experiență a vieții lui de boschetar și de ființă lipsită nu numai de viitor, dar și de grija zilei de mâine, într-un cuvânt exponentul libertății absolute. Începu să aibă premoniții. Ce țuică mi-ai dat, mânca-ți-aș? De ce, Cargobot? Ți s-a sculat? Bă, văd mai mișto! Cred că am furat-o! Dă-mi puțină apă. Nu-i da, face mâna a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
punct de referință într-o istorie sinuoasă a cremațiunii pe plan global. Pentru aceste motive, Șerboianu face parte dintr-o categorie restrânsă a unor teologi sau reprezentanți ai unor Biserici creștine, care, într-o vreme când, aproape într-o unitate, exponenții acestora respingeau cremațiunea, acest grup a susținut-o, împotriva curentului general. Pot fi enumerați aici de pildă, francezul Michel Riquet, căruia i se atribuie o contribuție semnificativă la schimbarea atitudinii Bisericii Romano-Catolice asupra cremațiunii 4 sau diverși reprezentanți ai Bisericii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în România, realizată prin mijloace mult mai directe și eficace de propagandă. Prin urmare, apariția în paginile revistei a contribuțiilor arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu era una necesară, deoarece oferea un punct de sprijin provenind din interiorul retoricii ortodoxe, chiar dacă exponentul său era, la acel ceas, marginalizat complet, prin excluderea sa din rândurile clerului ortodox. Din punct de vedere teologic, Șerboianu își asuma iarăși o misiune dificilă prin studiul său asupra cremațiunii. În fapt, el trebuia să ofere argumente convingătoare și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
its second issue in January 1935. Hence, the former archimandrite's presence in the journal was a necessary step for the Romanian cremationist movement of those times, because it provided a foothold from within the Orthodox rhetoric, even if its exponent was, at that hour, completely marginalized and excluded from the Orthodox clergy. From a theological perspective, Șerboianu embarked upon a difficult task in writing his study on cremation: he had to offer compelling and unsophisticated arguments on the lack of
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și corectitudine), iar femeile spre o etică a grijii (bazată pe recunoașterea importanței contextelor particulare și asumarea relațiilor)20. De aici, se poate considera că bărbații tind să-și impună autoritatea prin apelul la legi și norme, făcându-se cumva exponenții acestora, iar femeile ar realiza mai mult o condiționare de factură afectivă, purtând de grijă și fiind sensibile la menținerea unor relații armonioase. Etica drepturilor se bazează pe egalitate și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității este fondată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un act de mare forță vitală este resemnificat cultural drept mijloc de inferiorizare, oprimare, de ținere în subordine a femeilor de către bărbați ca tați, frați, bunici 90. Acest fapt se petrece uneori și în cazul familiei monoparentale (cumva paradoxal, deoarece exponentul ordinii patriarhale nu este prezent direct, nemijlocit, dar poate fi prezent în mod simbolic). Absența propriu-zisă a tatălui din mediul familial nu este deplină, ca și cum nu ar exista efectiv; apare totuși o prezență de așteptare, se creează o frustrare tacită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din punct de vedere politic cît și economic. Majoritatea acestor modele formalizează decizia unui singur centru, toți ceilalți agenți fiind considerați ca docili sau pasivi ("Oameni ai lui Pavlov" după expresia lui J. Marchal). Potrivit lui R. Musgrave, unul din principalii exponenți ai econo-miilor publice modeme, acțiunea economică a Statului vizează: 1) Stabilizarea, cu scopul de a asigura o rată ridicată a ocupării și creșterii economice, ca și stabilitatea prețurilor. 2) Afectarea, cu scopul de a asigura o utilizare eficientă a resurselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
libertate ar putea încuraja și alte persoane să comită infracțiuni, având în vedere poziția inculpatului și natura faptelor de care este acuzat". Adrian Nastase: "menirea să-i descurajeze pe toți cei care ar fi tentați să intre în relații cu exponenți ai vieții politice sau să angajeze activități, dincolo de limitele legii, cu reprezentanții clasei politice, contribuind la realizarea de către aceștia a unor foloase necuvenite". FUNCȚIA Sorin Alexandrescu: lăsarea în libertate "ar putea încuraja și alte persoane să comită infracțiuni, având în
Motivele arestării lui Năstase și Alexandrescu, trase la indigo by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78668_a_79993]
-
realizarea de către aceștia a unor foloase necuvenite". FUNCȚIA Sorin Alexandrescu: lăsarea în libertate "ar putea încuraja și alte persoane să comită infracțiuni, având în vedere poziția inculpatului și natura faptelor de care este acuzat". Nastase: "unul dintre cei mai importanți exponenți ai clasei politice românești". PERICOL Sorin Alexandrescu: "săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită", "lăsarea să în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică". Adrian Nastase: "fără echivoc, un caz de corupție la cel mai înalt nivel".
Motivele arestării lui Năstase și Alexandrescu, trase la indigo by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78668_a_79993]
-
ani pînă la abolirea monarhiei și trei pînă la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și, alături de el, vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile lor credințe artistice spre a și le păstra pe cele politice, acceptînd, însă, fără prea multe regrete, celălalt establisment, cel al ordinii și al dictaturii proletare. O altă
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
fără grijă, după cum precizează, la "o fază mai acută de scientificitate în momentul în care am contribuit la fondarea, instalarea, dezvoltarea semiologiei în Franța și a atașării ei la mișcarea structuralistă". Ținta atacului: autorul înțeles la modul tradițional, ca un exponent suprem al textului emis, ca un garant moral al acestuia, funcționînd "pe post de părinte și proprietar al operei sale". O asemenea accepție a relației autor-operă ar fi "una evident foarte ideologică, foarte ideologizată", răspunzînd "unei ideologii psihologice a filialității
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
sculptor, bijutier, animator, manager, autor de cărți bibliofile, călător cu mașina, la nevoie cu trenul, dar niciodată cu avionul, revoltat din timiditate și pasional din nevoia urgentă de a-și înfrînge melancoliile, Mircea Bochiș părea, pînă nu demult, și un exponent tardiv al Școlii de la Baia Mare. Pictura sa era refugiu din peisagistica socială brută într-un imaginar pe jumătate grav, pe jumatate ironic, sculptura era un refugiu sezonier în Olanda, pe care era cît pe ce să o colonizeze, apoi, tot
Fețele lui Bochiș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6851_a_8176]
-
a declarat el în 1947 -, trebuie să dăm atenție istoriei universaleť". Sau: "Reprezentant al intereselor politice și culturale ale burgheziei și moșierimii românești, Maiorescu declară patriotismul prohibit în literatură și artă! Pe cărarea bătătorită de Maiorescu au mers și ceilalți exponenți ai criticii literare reacționare. În această privință sunt semnificative caracteristicile pe care aceștia le dau poeților români. Astfel, pentru Vl.Străinul (sic!), Macedonski este un ŤD Annunzio fără Fiumeť, pentru Ș.Cioculescu însuși Eminescu nu este decît Ťun produs tardiv
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
de către stăpânii lor de moment", a mai notat Radu Zlati. Politicianul a spus că cei care au plecat din PNL se pot întoarce în partid. Îi aștept acasă pe aceia care vor dori să revină în Partidul Național Liberal, singurul exponent autentic al liberalismului în România", a conchis Radu Zlati.
"E o zi neagră în istoria liberalismului", spune Radu Zlati by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79058_a_80383]
-
Galaction, Zaharia Stancu, Fănuș Neagu "seria anarhică, inconfortabilă a âsudiștilor> noștri". Este de discutat punerea acestora laolaltă. Să notăm însă până atunci că după ce vorbește despre "sudiști", C. Ungureanu se întoarce, executând și o răsucire în timp, la "nordiști", la exponenții Școlii Ardelene și la manuscrisele netipărite încă ale unora dintre ei, la Andrei Șaguna, "personaj al răscrucilor". Ajunge apoi la Eminescu și la problemele centrului și marginii, ale dependenței de Imperiu și ale desfacerii de această dependență, astfel cum transpar
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
47 între cei care băgau pe alții la pușcărie, nu între cei care intrau, fără să nu fi făcut ceva de care, cu vremea, să nu-ți fie frică, fără să te temi." Ce vor Neculai Crăciun și Todor Grancea, exponenții noii puteri și ai noii Instituții pe care aceasta a creat-o? Să crească, mai întîi, pretutindeni, la Peta, Acățați, Sîntimbru, Timișoara și București, imaginea Rusiei bolșevice: "Peta nu era singurul loc unde din pămînt creștea Rusia. Mai văzuse și
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
literar, cel mai reliefat pînă-n prezent din prestația d-sale ce mai conține poezie și proză, ni-l propune cu însușiri demne de apreciere indiferent de situarea "marginală" de care are parte, nu o dată atîrnînd ca o greutate de piciorul exponenților săi. Inteligent, aerisit, e capabil de priviri generale, de regulă iuți, deoarece nu insistă prea mult pe vreunul din subiectele ce le abordează. Îl citim cu plăcere în scurtele texte, frecvent incisive, axate pe actualitate, de pe prima și de pe ultima
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
să acționeze numai și numai în funcție de convingerile sale, cea de-a doua ia în calcul și condițiile acțiunii, contextul, id est compromisurile, ambiguitatea, machiavelismul. Din lectura Jurnalului d-sale "infidel" vremurilor vitrege dar fidel sieși, Bujor Nedelcovici se relevă un exponent al eticii "de convingere" nu fără a întîmpina explicabila indispoziție, înciudare, ostilitate a celor ce împărtășesc etica "de responsabilitate" ori nici măcar atît.
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
totodată, abordarea morții lui Fortunato ca act sacrificial (eliminarea ideii și nu a persoanei), precum și aparentul paradox creștin - revanșa (acceptată, totuși, aici la nivel impersonal, divin, în numele "dragostei lui Dumnezeu" și nu al orgoliului individual). Astfel, Montresor devine doar un exponent al unei fenomenalități spirituale, un executant de misiuni trans-ipostasice, depersonalizat și egal în gesturi ca o mașinărie. După cincizeci de ani, aflat prezumtiv pe patul morții, el repersonalizează faptele și simte penitență. Întreaga lui narațiune pare să fie rezultatul acestei
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
mai mult asupra inanității unei astfel de teze retrograde, tîrîndu-se în spatele unor pretenții ale "tranziției radicale", ce ne silesc a crede că nomenclaturiștii și zelatorii comunismului s-au "metamorfozat" brusc, devenind oameni de afaceri, politicieni, demnitari onești, ba chiar și exponenți autentici ai evlaviei și ai tradiției etc. Cît de inocentă ar putea fi tentativa de inocentare a postcomunismului cel din păcate atît de real? Altcineva îl acompaniază pe autorul pe care l-am urmărit pînă aici: În mod ilar, la
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
ca Alexandra Rădvan, DanielaChirion, Ciprian Paleologu, Giliano Nardin, Florin Ciulache, Român Țolici, Ecaterina Vrana, Ioana Ursa și încă mulfi arfii, sau asociați în funcfie de afinitafi programatice, asemenea tinerilor pictori care alcătuiau, de pildă, cu ani În urmă, grapul Crinul, exponent noului curent, în pofida tuturor diferenfelor individuale, urmăresc un scop unic: restaurarea gratuitafii imaginii plastice și reinstalarealn convenfia obiectualității. Cu o exemplara consecventă, expunlndu-se deopotrivă suspiciunii de evaziune morală și de retardare estetică, ei încerca, aproape neobservafi, să impună un alt
Restaurarea imaginii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7605_a_8930]
-
lui gest fecundator. întocmai ca în reprezentarea simbolică a șarpelui care își înghite coada, brâncușianul Apostu este în același timp marele precursor al lui Brâncuși. Pînă și Ion Georgescu și Ionescu-Valbudea îi sunt urmași mai tineri. II. Cel mai longeviv exponent al sculpturii românești dintotdeauna și, pînă mai ieri, patriarh al sculpturii contemporane, Ion Irimescu a știut, într-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]
-
lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie. III. Dispărut în plină formă creatoare, Ovidiu Maitec, prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, este un om al materiei, un exponent al manualității și al eficienței nemijlocite. Maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]
-
senzația ciudată că artistul nu inventează, că imaginația sa refuză consemnele mobilizării și că totul se rezumă la o anumită ordine prestabilită. Artist al memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate, Maitec pare un executor testamentar și un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]