123,612 matches
-
cu Istoria? Din câte-mi dau seama, poți face bine pentru țară de la absolut orice nivel social. Poți fi un bun sculer-matrițer, poți fi un bun profesor ori măturător. De ce e nevoie s-ajungi șef pentru a putea să-ți exprimi („plenar”, cum ziceau activiștii) atașamentul față de țară? Situația e grotescă, pentru că rareori am văzut o mai bună materie primă de slugoi decât la șleahta de indivizi hipertrofiați ce-și închipuie că au în mâini destinul țării. Parcurgeți puțin biografia lui
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
care, firește, trebuie să se țină cont la lectură - nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă. Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei, spațiul tradițional al catolicismului. Iar punctele de vedere exprimate de acești gînditori catolici sînt, de cele mai multe ori, foarte nuanțate, încărcate de bun-simț. Se tot face caz despre o eventuală legătură existentă între doctrina socială a Bisericii Catolice și diversele tipuri de capitalism. Un gînditor catolic și jurnalist, GianPaolo Salvini
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
pardon de expresie, a unei juvenile ejaculări precoce decît actorii unui ceremonial așezat, condus matur și cu un înalt simț de răspundere. Nedeprinși cu munca ordonată și cu agenda în funcțiune, n-avem încotro, trebuie să fim geniali și să exprimăm printr-un singur strigăt, e adevărat, uneori asurzitor, toate oftaturile reprimate ale unor batalioane de combatanți anonimi. Și așa, din aproape în aproape, frageda și năbădăioasa noastră cultură se înalță semeață ca o piramidă și se manifestă după cel mai
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
și filologice, de identificări constituit în formulări de strictețe matematică, în același timp sinteză vie, de o paradoxală coerență. Textul studiului introductiv se impune printre altele, prin reevaluări și confruntări orientate spre convergența cu contemporaneitatea. Mișcarea Cătălinei Velculescu printre manuscrise exprimă o confortabilă mișcare între simplu și compus, cum ajunge, de exemplu, să detecteze despre pravila lui Matei Basarab - în cazul identificării anumitor întrebări și răspunsuri, dar și a identificării copistului valah din secolul al XVIII-lea cu preotul Ioan Bărbătescu
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
ocupație rusească. Să răsfoiască un ghid turistic al Pragăi destinat americanilor, în care sînt trecute drept obiective turistice închisorile politice de maximă siguranță, sau sediile secrete de anchete ale Securității cehoslovace; albume cu desene și compuneri ale elevilor care-și exprimau idei rezultate din educația „omului nou”. Ar trebui să vadă cărți ale unor cunoscuți autori interziși, scoase în samizdat în una, două, trei ediții, prevăzute toate, conștiincios cu absurda formulă „orice reproducere se pedepsește conform legilor în vigoare”. În fine
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
comparate cu rolul Greciei, Romei și al creștinismului ele sunt insignifiante. Theodor Heuss, primul președinte al Germaniei Occidentale, a spus pe drept cuvânt că Europa este așezată pe trei coline: Acropolea, Capitoliul, Golgota. Constituția europeană în mod firesc trebuie să exprime această realitate pentru a da forță spirituală și consistență unității politice a vechiului continent.
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
unii la alții/ Făr’ a ști, ca printr-un văl/ Coborît lin din înalții/ Nouri cruzi în formă de/ Coapse pentru dragoste...” (Ochii care nu se văd). Dar și aci întîlnim, în majoritatea cazurilor, stratagemele timorării. Erosul preferă a se exprima prin galeșe indirectități, prin aluzii ai căror agenți devin obiectele de bucătărie: „O, melancolia/ Acelor zile:/ Palidul scaun Vasile/ Iubea pe masa Maria!// Și-n ce bulion/ Își îneca infidela/ Strecurătoare Angela/ Amorul ei pentru ligheanul Napoleon!// Iar sticla Dumitru
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
substanța căreia copilăria ludică și libovul exacerbat ne măsoară cu ochi gravi, aproximînd figura unei ființe ce ezită, din sfială, a se mărturisi, proiectată însă pe transcenderea acestei ezitări în spațiul artei. Ne bucurăm de actuala acreditare a opiniei noastre, exprimate înaintea altora, că Emil Brumaru e unul din marii noștri poeți contemporani.
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
intelectuali, discută despre anumiți autori sau opere, acordă prioritate unor citate, revin mereu la aceleași teme și obsesii... Treptat, toate acestea le mulează pe chip o mască. Ea le imprimă o originalitate mai mult sau mai puțin pronunțată. Această mască exprimă, nu ascunde. Ea transformă pe orice ins dintr-o persoană într-un personaj”. Întreaga semnificație a romanului este ilustrată de opoziția dintre Marea Bibliotecă și Biblioteca lui Noe. Prima este un simbol al cenzurii comuniste care consideră că „oamenii trebuie
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-am tocit-o ascuțindu-mi ultimul crieon/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă” - Cîntec pe hîrtie), autorul Plantațiilor nu are totuși suficientă vitalitate pentru a-și susține partitura severă. Aceasta se exprimă relativ rar, într-o limpezime neagră, mărturie ce se-absoarbe pe sine: „dincolo patria mea tăcută începe;/ sporind întunericul peste toate/ rar tresaltă ajunse de furtuni/ căderi și urcări sub lacate./ În nerostită dimineață prin cenușe caldă de vulcani/ se
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
cu fața lucie spre ea - și neatent,/ împingeam la o parte gândurile pe care nu vroiam/ să o las să le vadă”. Ce poate avea a-i ascunde Mircea Ivănescu iubitei sale? Peste ani, în „mopete și indiferența”, poetul își exprimă invidia erotică: „dr cabalu stă la masă cu o zeiță. mopete/ în spatele lor se consumă într-o flacără sângerie/ ca și părul zeiței - și invidia lui, străvezie/ se coboară ca un clopot de sticlă peste ei. mici pete/ din invidia
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
cel care stă în fața noastră își mișcă larg/ brațul - și întinde pumnul spre noi, deodată zvâcnindu-l,/ ca o amenințare spre noi - și noi trebuie să facem la fel./ și din asta e făcută întreaga viață -“ Un joc gratuit, dar exprimat printr-o sfidare agresivă... Semnificațiile acestui poem (și al celor mai multe dintre celelalte) sunt extrem de bogate. Cel care întinde sfidător și brusc pumnul spre noi, cititorii, cu degete desfăcute - pretinzând să-i răspundem printr-un gest similar, și prezentându-i același
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
a gardienilor apărători ai ciumei roșii, știm foarte bine ce-nseamnă libertatea câștigată În Canada, spiritul democratic oferit drept cadru nouă tuturor. Numai așa Înțelegem integrarea ca pe un consensus omonium. Scriind și Înțelegând rosturile ființării textelor, În care ne exprimăm, putem să ne-ntrebăm fără Îngrijorare a câta putere În stat este cartea ? Ea Începe de la gând, forță lexicală, revistă, carte, difuzare. Numai Împreună ne vom vedea aura de personalitate și Împlinită bucuria pentru care am fost meniți. Spun toate
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
a unei Antologii a ACSR, cu texte În cele trei limbi. Avem destule modele În literatura Québecului. E bine să ne stimuleze metodic și creator. Revin la titlul acestui editorial și, personal, subliniez că se află În puterea noastră să exprimăm o Îndoială de tip cartezian - cogito, ergo sum . Sau mai simplu - văzând și făcând . Redacția
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
și veți găsi azi trăsături discutabile, realități de mult dispărute - și totuși, proverbele biblice au format generații întregi de evrei și creștini, au constituit sursă multor proverbe pretins autohtone. Paradigmă este biblică. Expresia, metaforă prin care un adevăr existențial se exprimă este intr-adevar locală. Asta nu înseamnă că exclud unicitatea locală a unor proverbe, expresia directă a mentalității sau experienței. Cine altul decît adevăratul artist poate pune în discuție valabilitatea înțelepciunii unui proverb, răsucind-o ironic? Rosalind din Cum vă
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
eșec. Foarte subtil mi s-a părut tratat în spectacol, de exemplu, raportul între feminin și masculin, între Pețitoarea profesionistă și Pețitorul amator, între grupurile de femei și cele de bărbați - cu apariții antologice - între ritmurile diferite de a se exprima, de a se mișca în costumele Mariei Miu, între tipurile de limbaj, de ritual, în suma gesturilor, a privirilor, a pretențiilor, în felul în care se așează și se ridică unii și ceilalți pe și de pe scaunele ce ajung să
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
ținute cu grijă departe de ochii noștri, în ce privește învățatul textului ca pe unul sacru (în sens religios, dar și poetic), el răspundea la două exigențe majore. Prima: caracterul absolut etern și nerevizuibil al textului. Acesta nu putea fi gîndit și exprimat decît într-un singur fel. A doua: prestigiul textului. Cine să îndrăznească a-l pune la îndoială, fie și literal? Dar tocmai aceste două elemente nu se regăsesc în mentalitatea plagiatorului. Pentru el, nu există nici umbră de respect pentru
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
Pavel Șușară Cîteva zeci de purcei de lapte, un număr semnificativ mai mare de suine adulte, așa, ca să ne exprimăm academic, grămezi de orătănii care au evadat de constrîngerile elementare ale oricărei aritmetici, orchestre sosite din însuși paradisul muzicii europene, adică de la Viena, o rochie de mireasă imaginată de stiliștii italieni și livrată contra sumei de 4000 euro (euroi, în
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități ale vieții politice și culturale chineze și un mare număr de româniști chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale scriitorilor români pentru cititorii chinezi și, respectiv, cititorii români să aibă mai mult acces la lectura operelor scriitorilor chinezi.
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
în cazărmi să se culce” (Lumea fără stele). Nu mai puțin imaginea mării stăruitor evocate (ca și Tristan Corbière, Tonegaru era fiu de marinar) posedă valența unei semnificații epocale. Simbolismul marin se dilată pînă la cel al frămîntării stihiale ce exprimă libertatea, atrăgîndu-ne în domeniul său infinit ondulatoriu, purtător al magiei necunoscutului: „A rămas Marea cu limba înghețată pe dig/ cu morunii înăuntru ca într-o vitrină/ iar sufletul meu desfășurat spre larg/ e un bilet de închiriat din hîrtie velină
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
pe toți acești uriași ai sculpturii, am încercat tot timpul să-mi creez un stil propriu, să-mi găsesc un drum al meu, să nu rămân un simplu imitator, să mă distanțez de modele și de școli și să mă exprim în felul meu personal, conturându-mi așa-zisa personalitate a artistului. Să preiau din experiențele altora ceea ce mi se părea că este esențial în artă și că mi se potrivește. Și... să-mi creez curentul meu propriu. - V-ați întors
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
va reveni cu o apreciere critică, ceea ce îl mai reabilitează în ochii posterității. Conformismul scriitorului și teologului, să precizăm totuși, este în mare măsură de suprafață, aparține unui biet figurant. Nu sunt puține momentele când el își afirmă demnitatea și exprimă fără ocol adevărul despre noua orânduire importată cu sila din Răsărit. La un moment dat, i se propune să se ducă preot paroh la biserica română din Paris. Cu luciditate și bunăcredință, refuză să fie manipulat: „Putea-voi eu să
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
despre războiul din Irak; te poți resemna cu ideea că antiamericanismul e ultima ideologie a proștilor, reziduul ce rămîne pe fund cînd socialismul s-a dus, cum zicea, cred, Jean François Revel, și că și proștii au dreptul să-și exprime punctul de vedere în mass-media. Mă refer la prezențe de tipul România Mare. Cred că ar fi interesant să punctăm (...) problema limitelor libertății și a limitelor pluralismului” (pp. 289-290). Puși în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
autor la Universitatea de Vest, publicată între timp și premiată de AER la secțiunea de eseu la tîrgul de carte de anul acesta. „Năzuința mea - spune Marcel Tolcea - este de a demonstra că există un Eliade bifrons: unul ce se exprimă cu uneltele științei religiilor și un altul, hombre segreto, ezoteric, abstrus, cochetînd cu tradiționalismul, în orice caz mai apropiat de o paradigmă antimodernă, suprarațională, cu un abia reprimat caracter soteriologic.“ Așadar un Eliade ascuns și un text cu măști, ezitînd
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
mâncat, nici funcția nu-i miroase. Dna Puwak vrea să convingă Europa că habar n-a avut că fiul și soțul ei au făcut rost de fonduri comunitare în timp ce ea era ministru. Dar ca să salveze onoarea familiei, dna ministru își exprimă convingerea că și unul, și celălalt știau procedurile după care se acordă finanțări din banii U.E. Nu mai lipsește decît ca dna Puwak să declare că fiul și soțul ei n-au știut că ea a devenit ministru în timp ce ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]