23,181 matches
-
și teoreticianul italian Nicola Sani), despre muzica în universitate și sistemul de predare al idiomului contemporan. Interesant în articolul său este aplombul cu care pune probleme fundamentale cu aerul cel mai bonom. De pildă, Puckette are un dar special al exprimărilor directe, clare, pline de sevă, pe care le „împachetează” într-un stil haios. Vorbind despre necesitatea existenței regulilor în cadrul unui sistem compozițional complex, el ajunge la următoarea exprimare: „regulile sunt un sortiment esențial de gumă de mestecat pentru minte, fără de
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
aerul cel mai bonom. De pildă, Puckette are un dar special al exprimărilor directe, clare, pline de sevă, pe care le „împachetează” într-un stil haios. Vorbind despre necesitatea existenței regulilor în cadrul unui sistem compozițional complex, el ajunge la următoarea exprimare: „regulile sunt un sortiment esențial de gumă de mestecat pentru minte, fără de care compozitorul nu se poate mișca.” Sau, în altă parte: „Deși muzica noastră este atât de complexă, încât puțini oameni o pot asculta, totuși noi nu oferim cea
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
unor indivizi ce-au dezvoltat un raport cu existența bazat pe cecitate morală și ură nemiloasă pentru orice adversar, real sau plăsmuit. Vorbind despre generația „internaționalistă”, a „comuniștilor idealiști”, ce păreau să nu perceapă politicul decât într-o formulă de exprimare extremistă, adică ori socialismul lui Stalin, ori nazismul lui Hitler (ceea ce însemna a disprețui atâtea alte variante antifasciste fără nuanță totalitară, active în perioada interbelică), autorul insistă asupra rigidității oarbe și a violenței cu sistem la care înțelegeau să facă
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
său. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie primă, piese constitutive într-un enorm proces de sintetizare. Nu forma de exprimare contează aici, nici strategiile și nici limbajul propriu-zis, ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
de decizie se exercitase liber, fusese rezultatul unei deliberări individuale. Importantă era și precizarea că protagoniștii nu erau muritori de rând, ei dispuneau de aptitudini deosebite, erau creatori de frumos și au contribuit la sporirea tezaurului de gândire și de exprimare umană. Această valență, dar al zeilor, le garanta în evaluarea postumă un tratament privilegiat. Reiau prin urmare dilema relației dintre estetică și ideologie ca să arăt cum s-a soldat coliziunea în cazurile determinate de atașamentul față de conceptele de stânga. Deși
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
de câteva rațiuni prioritare. Prima ar fi caracterul cultural elitist al publicației, reprezentativ pentru înaltul nivel de aspirație estetică și filosofică al unui grup de intelectuali români, pur și simplu disperați, în anii ´50, de absența unor modalități firești de exprimare. Aceștia se aflau „suspendați” în lumea liberă (încă neintegrați), evadați din închisoarea unui regim comunist care nu avea atributele provizoratului și care i-ar fi anihilat. Mijloacele lor materiale erau modeste, dar condițiile politice, exterioare, le erau favorabile, adică puteau
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
liberă (încă neintegrați), evadați din închisoarea unui regim comunist care nu avea atributele provizoratului și care i-ar fi anihilat. Mijloacele lor materiale erau modeste, dar condițiile politice, exterioare, le erau favorabile, adică puteau să-și manifeste dreptul la liberă exprimare, ceea ce însemna enorm față de ce se întâmpla în România pe care o părăsiseră la timp, ca să se salveze. Cei doi redactori parizieni, Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, reușesc să obțină colaborări din apropiere sau de la mai mare distanță: Mircea Eliade
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
ale împăraților. Prezentându-se astfel, ei încearcă, în cele din urmă, să câștige favoarea audienței. Evidențierea modestiei amintește de mediocritas cu care Cicero își începea unele dintre discursuri. Și tot de la Cicero, panegiriștii derivă temele de actualitate, împreună cu modul de exprimare și cuvintele „tehnice” folosite de ei pentru a-și susține excusationes. Rezumat: Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Această ofensiva culturală
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
adaptăm la mintea lor slabă și facem ceea ce ni se pare nouă mai potrivit cu vârsta lor de copii, spre educarea și îndreptarea lor, tot astfel și Logosul sau Cuvântul lui Dumnezeu a purtat grija în scrierile sale, măsurând felul de exprimare cu puterea de înțelegere a ascultătorilor și după folosul lor sufletesc” (PSB 7, 290-291; PG 11, col. 1140-1141); 3, 39 (PSB 7, 197; PG 11, col. 969972); 6, 59 (PSB 7, 494; PG 11, 1388-1389); 6, 1-2 (PSB 7, 370-371
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și a (sic!) altora...”), 208 („sfârșitul unei lucrări recent compusă (sic!) pentru saturnalii”), 211 („a controla oamenii lacomii (sic!) și insultători”), 221 („templul din Roma a (sic!) lui Apollo Palatinul”), 231 („cu ajutorul lui Ammianus și a (sic!) lui Zosimus”) ș.a. exprimări necorespunzătoare, datorate neacordării cu expresiile latinești - vezi, de exemplu, p. 156 („ordonă cetăților restaurarea possessiones publicae”), 158 („folosirea de către Iulian a cursus publicus”), 162 („politica de aurum coronarium” pentru „politica privitoare la aurum coronarium”), 201 („a planului său de a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
k = că („k numa în tine am încredere”); pt. k = „pentru că”; dc = „dacă”; pers. = „persoană”, serv = „serviciu” („serv ușor”). Majoritatea sînt românești; apare totuși foarte frecvent un anglicism internațional: pls / plz = „please”: “pls zimi”. Alte abrevieri aparțin codului oral și exprimării curente (“neatza”), multe fiind trunchieri care au sau primesc terminația -i a unor hipocoristice de la numele proprii: scumpi „scumpule/ scumpo” (“serv ușor scumpi”), plicti „plictiseală” (“miroase a plicti”), supi „supărat” (“te-ai supi?”; “șunt supi”). În rest, regăsim trăsăturile excesive
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
ispitită a nu respecta minoritățile, cît și împotriva cîrmuirii care tinde a se constitui într-o castă privilegiată (în regimurile de tip comunist, nomenclatura). Libertățile fundamentale ale unei societăți democratice sînt libertatea de gîndire și religie, libertatea de asociere și exprimare a propriilor opinii, inclusiv cea a presei. Să ne oprim la libertatea de opinie ca la una specifică oamenilor scrisului, dar și ca o cheie de boltă a libertății în genere. Cîteva observații ale lui John Stuart Mill ni se
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
dincolo de toate aceste spaime, de meschinării, e în ea ceva altfel, o ardere, o trăire a candorii, misterul unui talent fără vîrstă. Este extrem de curajoasă tentativa actriței - însoțită pe acest parcurs de Cătălina Buzoianu, cred cea mai bună cunoscătoare a exprimărilor scenice ale sufletului feminin - de a juca formele de cabotinaj ale talentului. Cadrul scenic, mobilat cu manechine fantomă, face legătura cu fragmentele de film, dar și cu sentimentul de pustiu al personajului principal. Nu pe Marlene Dietrich vrea să o
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
1 8 2 2 °C . 11 Analiza senzorială cu scări de punctaj Principiul metodei Analizarea probelor în condițiile descrise și evaluarea fiecărei caracteristici senzoriale prin scăderea punctelor de penalizare din punctajul maxim corespunzător caracteristicii. Însumarea punctajelor medii ale tututror caracteristicilor, exprimarea rezultatului printr-o valoare cuprinsă între 0 și 20 puncte și evaluarea calității produsului pe baza acesteia. Înregistrarea și calculul rezultatelor Degustătorul evaluează fiecare caracteristică a probei(aspectul, culoarea, consistentă, gustul și mirosul), conform tabelului 2 și completează fișa individuală
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Ambalajul gol împreună cu capacul se spală de trei ori, cu un volum determinat de apă (V1) adusă la temperatura de 20°C. Apă de spălare se adaugă la proba din cilindru gradat. Se citește volumul total în cm³. Calculul și exprimarea rezultatelor Masă netă, exprimată în grame sau kilograme se calculează cu formulă : Masă netă (m2) = m - m1 (1) m - masă ambalajului pin, g sau kg; m1 - masă ambalajului gol împreună cu capacul, g sau kg. Volumul produsului exprimat în cm³, se
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
dulceței, se cântărește fiecare recipient din proba(m) pregătită și se încălzesc pe o baie de apă adusă la temperatura de 80-85°C timp de 25......30 min., în cazul conservelor gâtițe sau 60 min. în cazul dulceței. Calculul și exprimarea rezultatelor În toate cazurile se calculează masă netă (m2) cu formulă 1. Cantitatea totală de legume sau fructe raportată la masa netă nominală (me) exprimată în procente, se calculează cu formulele : a) C legume sau fructe = (m2 m3) / me x
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
scurgerea completă a lichidului, ambalajul gol se cântărește(m1). Componentele din ciur se separă cu atenție, cu ajutorul unei pensete, se trec într-o capsula de porțelan sau sticlă de ceas, tarata în prelabil (m5) și se cîntăresc (m6). Calculul și exprimarea rezultatelor a) masă unui component, exprimată în grame : mc= m6 - m5 b) Conținutul unui component raportat la masa netă nominală, exprimată în procente, se calculează cu formulă : 17 C = (m6m5) / me x 100 C - componentul, legume sau fructe conservate, g
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
mirosul produsului; aspectul interior al ambalajului (aderenta, pete, aspectul și integritatea ambalajului) Principiul metodei Analizarea probelor în condițiile descrise și evaluarea fiecărei caracteristici senzoriale prin scăderea punctelor de penalizare din punctajul maxim corespunzător caracteristicii. Însumarea punctajelor medii ale tututror caracteristicilor, exprimarea rezultatului printr-o valoare cuprinsă între 0 și 20 puncte și evaluarea calității produsului pe baza acesteia. Înregistrarea și calculul rezultatelor Degustătorul evaluează fiecare caracteristică a probei(aspectul, culoarea, consistentă, gustul și mirosul), conform tabelului 2 și completează fișa individuală
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
încît m-aș mira foarte mult să se fi găsit cineva care să o fi diagnosticat, toată, răspicat. Pe de o parte sînt bucăți de text care atestă clar un nivel evoluat de gîndire, de imaginare și indiscutabile capacități de exprimare a acestor abilități, de ex., "și-această oră lacomă imploră / cerșește dilatarea clipelor în oră / și înmiirea clipelor din clipă / ca rodul ei să fie și risipă", dar pe de altă parte - și asta se întîmplă mai des - cititorul se
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
84, s. 4-5. footnote> Ex. nr. 14: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Nectarie Ieroschimonahul - Brațele părintești, gl V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.247, s. 4. footnote> Motivul secund expus în Preludiu, caracterizat printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
de evoluție, și anume, una negativă, alta pozitivă. Voi evoca unele consecințele ale acestei dualități din unghiul praxisului muzical. Există o zonă a postmodernismului (post-avangardei cum o denumesc unii), ce posedă un caracter prioritar echivoc, neconvențional. El excede modalitățile de exprimare tradiționale și își propune să dinamiteze orice cutumă, orice mod mai mult sau mai puțin obișnuit de făurire. Apologeții acestei direcții sunt preponderent diletanți, oameni fără vreun contact real cu fenomenul acustic contemporan, fără cunoștințele aferente necesare. Sunt persoane, per
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
avea o opinie. În fine, totul pare acceptabil, permis, posibil. Se exclud ierarhiile, constrângerile, evaluările, apartenențele. Permisivitatea, relativismul tutelează, acaparează, determină. Din păcate, această abordare primează și proliferează în anumite medii, după anii ’80. Desigur, nu trebuie luat nimănui dreptul exprimării. Dar, din momentul în care asemenea demersuri ies din „ringul” personal și plonjează în spațiul public, avem o problemă. De ce? Păi, dacă mă joc la mine pe computer cu sunete prefabricate, cânt în baie și dansez, sau sculptez cu bucăți
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
bizantin, cât și Cvartetul de coarde nr.1 de Zeno Vancea (1934) partiturile au fost pierdute. Cvartetul de coarde nr.1 de Constantin Silvestri (1913-1969) se remarcă prin unele elemente novatoare, cum ar fi natura cromatică a limbajului și concizia exprimării. A fost distins cu Premiul Enescu. Distingem la Silvestri ușurința cu care proiectează imagini sonore de o inpecabilă finețe, imaginație și sensibilitate. În Cvartetul de coarde nr.2 op. 27 (1947) se apreciază acel cânt imaterial, suplețea inflexiunilor motivice în
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Am făcut acest lucru În ediția noastră sinoptică, dar reiau mai explicit, mai pe Înțeles, demonstrațiile „Încifrate” acolo În chip de note pentru a se Înțelege pe de o parte posibilitățile foarte largi pe care le are limba română pentru exprimare, și pe de altă parte modul cum noi Înșine Îngustăm, de-a lungul timpului, aceste posibilități, cum le epuizăm prin standardizare și reguli normative... Odaia lui Eminescu are, desigur, și lumânare ca sursă a luminii vezi Cugetările sărmanului Dionis unde
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Acest tip de improvizație este specific și originar din zona Orientului Apropiat și are caracteristicile unui solo instrumental cu un caracter virtuoz pronunțat. În muzica arabo andaluză, taqsim-ul a pătruns ca o extensie a improvizației istihbar, conferind instrumentiștilor posibilități de exprimare mult mai ample și mai evoluate. În cadrul taqsim-ului se pot explora posibilitățile tehnice și sonore extreme ale instrumentelor, se pot efectua inflexiuni la moduri - sau chiar tonalități - mai îndepărtate, libertatea improvizatorică oferită interpretului fiind mai mare. Mult mai amplă ca
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]