939 matches
-
la Iancu Gore, personaje centrale din Douăsprezece mii de capete de vite, respectiv La țigănci, care se întoarc în timp, iau parte la niște evenimente, apoi, revenind la timpul concret, nu-și pot explica cele petrecute cu câteva minute înainte. Extatice, halucinații (cf. gr. ekstatikos „transportat, tulburat“) sunt halucinații vizuale care au un răsunet afectiv pozitiv asupra individului, provocându-i prin conținutul lor o stare de extaz, în marea majoritate a cazurilor cu conținut mitic. Aceste halucinații se constituie în subiect
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nu lumea nălucirilor și fantasmelor ce exprimă sfâșierile eului fără ca eul să-și poată exercita controlul asupra lor trebuie readusă în conștiință, ci conștiința trebuie să fie extrasă din sine și pusă în fața unei realități care o depășește, o copleșește extatic, în sfârșit, o face capabilă de o experiență deconcertantă, însă revelatorie".28 M. Eminescu nu este numai un contemplator, ci un "homo interogator", cum l-a numit George Muntean. Interogația lui (acel "Cine ești?" din Memento mori) acționează ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Giocondei. Nu-i voie de fotografiat, dar blițurile spintecă scurt de sub mîneci, de sub chimonouri, burnuzuri, foiala continentelor e înmărmuritoare, nu se-aude-o vorbă, doar respirația... Te afli într-un cîmp electric. Nu-ți dai seama ce se-ntîmplă. Contemplare? Fie ea și extatică? Nu. E un halucinant fetiș. 28 decembrie Pe un perete al atelierului peretele cu "relicve" -, o fotografie cu Piața Unirii la începutul secolului. Și încă una, cu strada Grigore Ghica V.V. din Dorohoi, părînd a fi dintr-un orășel francez
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tălpile. 5 mai L-am zărit de Înviere, la "40 de Sfinți", în mulțimea care blocase strada. Fusese, o viață, salariat al județenei de partid. Ostaș vechi, hîrșit în urdorile ideologice. Lumînarea de sub bărbie îi lumina dur fața, imprimîndu-i nu știu ce extatică atenție. Credea, oare, în ceea ce făcea acum? Crezuse, oare, în ceea ce făcuse dincolo, o viață? L-am pierdut în mulțime. Ceaușescu. Imediat după 1989, a-i pronunța, a-i scrie numele mi se părea o formă de blasfemie la propria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei nopți de vară! de data asta cu un fost demnitar asezonat, rămas același jovial corpolent, nas adulmecător, ochi de păsăroi la pîndă. Și cu... și cu... un pictor, "maestrul", apelativ producînd, de fiecare dată, celor doi moderatori aferenta humectare extatică. Subiectul? Dărîmarea statuilor. E bine, adică, de dărîmat statuile? Chiar dacă întruchipează personaje istorice, mde, odioase? E de prisos să ne îndoim că telegenicii moderatori nu obțin de la invitații din noaptea asta de vis ce vor. Întrebările lor (retorice) își găsesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mistria n-a mai trecut de multe vieți de om și escaladînd desele "podețe" tot nu dai de măreția promisă. Iată însă, în sfîrșit, momentul: Piața San Marco. Da, cînd ai pătruns în această agoră a agorelor pămîntului, poți îngîna extatic: Veneția! Aici e, într-adevăr, Veneția unică. Hipnotizat, cauți un loc unde miile de porumbei n-au năpădit încă, unde încălțații de descălțații continentelor nu se află pe moment, și te întinzi, pur și simplu, pe dalele multicentenare. De aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vineri seara. Cu o îndîrjire egală voluntarismului său zgomotos și vizibil, atît de bine cunoscut în urbea în care juca un rol. Nu unul oarecare. Așezarea în fotoliu era, și ea, un mic spectacol demonstrativ. Menit să atragă atenția. Rictusul extatic din timpul audiției augmenta impresia. Știam însă că totul nu va ține mult. Jucîndu-mă cîndva parșiv după ce-i ascultasem mărturisirea că el însuși cîntase într-o filarmonică, chiar dacă una cu totul provincială jucîndu-mă deci histrionic, îl rugasem să fredoneze ceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
the arrival/ of that hour,/ When hîș Humanity/ awake/ And cast hîș Spectre/ into the Lake." ("Fiecare este-n/ puterea Nălucii/ Pînă sosește-acel/ ceas/ Cînd Firea-i de Om/ deșteptata/ Aruncă Năluca/ în Iaz."). Postura personajului din imagine sugerează ritualul extatic de rugăciune cunoscut sub numele Shema Israel ("Asculta Israele"), folosit pentru a dobîndi acces la transcendență. Potrivit tratatului talmudic Haghiga, după un numar exact de zile în care a postit (s-a purificat), omul își așeza capul între genunchi, recitind
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-nsuflețit pînă ce tu la viață iar m-aduci cu al tau dulce cîntec" (Vala, ÎI, 316-323). Cîntecul lui Enitharmon este probabil muzică sferelor (Lovinescu arată că prin această muzică stelele fixe mișcă zodiile; cf. Jurnal alchimic, p. 108). Sensul extatic al morții descris aici poate fi întîlnit în mistica tibetana: dizolvarea în Dumnezeu-Lumină prin frînghia Dmu (sau Mu). Trăirea clipei este insuportabila datorită plinătății ei, care nu poate fi răbdata de limitele noastre, căci clipă e una cu Veșnicia (Jurnal
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
răsúnă lîngă [...]." 253 (VIII, 205) perioade de extaz pulsînd: Latinescul furor are sensurile următoare: furie, nebunie, turbare; patimă; inspirație, delir; extaz, tranșă; există expresiile: furor loquendi (logolalie extaz al vorbirii, vorbire în extaz); furor poeticus (frenezie poetica); furor scribendi (dezlănțuire extatica a scrisului). Toate sînt legate de procesul de creație prin infuzie din planuri superioare, deșchideri extatice ale porților conștiințiale (ce duc înspre și vin dinspre Spirit). 254 (VIII, 208) integumentul: Cele două învelișuri ale ovulului. 255 (VIII, 213) ARNON: rîu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
turbare; patimă; inspirație, delir; extaz, tranșă; există expresiile: furor loquendi (logolalie extaz al vorbirii, vorbire în extaz); furor poeticus (frenezie poetica); furor scribendi (dezlănțuire extatica a scrisului). Toate sînt legate de procesul de creație prin infuzie din planuri superioare, deșchideri extatice ale porților conștiințiale (ce duc înspre și vin dinspre Spirit). 254 (VIII, 208) integumentul: Cele două învelișuri ale ovulului. 255 (VIII, 213) ARNON: rîu care delimită granița dintre Moab (la sud) și Sihon și Amon (la nord), curgînd spre vest
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
durerii îndurate stoic: „Spălat de lacrimi ca o piatră de pe-un mormânt, revin acum / în mine, pur ca după o moarte posibilă. Și-a prins să-mi placă / acest eu însumi fără pată, suav și curățat de fum.” Bucuria extatică a poetului care „bea din cer ca după / Simposionul greu, filosofal” consemnează gestul suprem de oprire a devenirii-degradare și de cucerire a existenței esențiale, adevărate. Universul însuși suferă o sedimentare a materiei ponderabile și efemere, lucrurile se smulg gravitației și
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
arcuit ocrotitor, și apele răsfrâng imaginea frustă a unui eden rustic, apropiat și prielnic omului, unde gesturile cele mai simple capătă o solemnitate ceremonioasă. Bucolică, fără a fi convențională, lirica evoluează firesc de la expresionismul formal, vizibil în stilizarea peisajului și extatica mișcării, la ortodoxismul imnic, celebrând „ploile și bobul”. Poezia lui A., elaborată, de o anume prospețime a metaforei, tinde să se înscrie printre metamorfozele moderne ale tradiției. SCRIERI: Neuitatele plaiuri natale, vol. I, pref. Constantin Blănaru, Suceava, 1992, vol. II
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
acuitate extraordinară a simțurilor, mai ales a celui olfactiv. Mobilitatea percepțiilor imprimă discursului un caracter difluent, accentuat de înclinația către inefabil și mister. Climatul este cel de morbidezza, întrucât trecerea inexorabilă, moartea nu determină la el revoltă luciferică ori invocație extatică, ci un frison epidermic, stări de evanescență și alienare, pentru a căror exprimare universul floral se oferă în chip firesc, un impuls venind însă și de la simboliștii francezi. Grădina lui A. este grădina primordială, paradisiacă, în care jubilației simțurilor (culminând
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
rădăcinilor sale „arhetipale”. Pentru unii autorii este vorba despre o formă de religie arhaică, premodernă (M. Murray, 1921, apud M. Eliade, 1997), pentru alții de vechi rituri de fertilitate (M. Eliade, 1992, 1997), iar pentru alții este vorba despre călătoria extatică, poate de tip șamanic, a celor vii către tărâmul morților (C. Ginzburg, 1996). Cercetările consacrate „vânătorii de vrăjitoare”, adică generalizării pe scară largă a acuzațiilor de vrăjitorie, au arătat că Între secolele al XV-lea și al XVII-lea, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Crotona”, „The British Order of Druids” sau grupurile legate de „Heateism” (odinismul, heaternismul, hrafnarismul) apar ca asociații de vrăjitori care practică rituri specifice: sistem de inițiere și progresie În stăpânirea tehnicilor magice, retragere În natură, consum de substanțe halucinogene, dansuri extatice, manipularea de obiecte magice etc. După R. Hutton (1999, p. 72), aceste asociații au caracter vrăjitoresc, deoarece ...scopul ritului nu este să onoreze sau să implore divinitatea, ci să coboare forțele divine În corpul omenesc. Aceasta este o parte importantă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu piciorul (G. Kligman, 2000, pp. 98-100). Acest ritual de vindecare este construit prin asamblarea unor gesturi de magie comună (prepararea unor poțiuni magice, purificarea prin apă, plasarea actelor În cadrul unui cerc magic) și a unei secvențe de tip „călătorie extatică”, adică de trecere, prin transă, din această lume În lumea „de dincolo”. Actorul acestei treceri este un agent magic specializat (călușarul care cade „doborât” și Înfruntă riscul de a nu se mai trezi), asistat de oficiantul ritual principal, vătaful, cel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magice; c) revenirea după călătoria inițiatică este prezentată ca o reînviere, o nouă naștere; d) cosmologia verticală: traseele călătoriei șamanice sunt orientate În sus, către lumea celestă a spiritelor; e) existența unor tehnici specifice: forme de privațiune, substanțe halucinogene, dansuri extatice; f) stăpânirea unor puteri ieșite din comun, de obicei, capacitatea de a zbura sau de a se transforma În diverse animale. Într-un studiu comparativ care a vizat 47 de culturi diferite, M.J. Winkelman (1990) identifică următoarele note constante: Vindecătorii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bolnav și silește cauza bolii să plece. Sau scoate răul, Îl aduce În mijlocul Încăperii și, fără să Își Întrerupă blestemele, Îl alungă, Îl scuipă din gură, Îl lovește cu piciorul, Îl alungă cu mâna, suflând peste el. Aici Începe călătoria extatică a șamanului, care trebuie să Însoțească În cer sufletul animalului sacrificat. Afară, lângă iurtă, sunt Înfipți trei copaci fără crengi: cel din mijloc este un mesteacăn, În care se pune un alcion mort. La răsărit de mesteacăn se așază un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu o frânghie subțire, din păr de cal. Șamanul Începe să facă mișcări care imită zborul păsărilor. Încetul cu Încetul se Înalță la cer. Drumul are nouă opriri, de fiecare dată șamanul făcând ofrande spiritului local. La Întoarcerea din călătoria extatică, șamanul cere să fie purificat cu foc (cărbuni aprinși) pe o parte a trupului (M. Eliade, 1997, p. 220). O trăsătură specifică a șamanismului o reprezintă riscul și suferința. Viața șamanului este una marcată, În primul rând, de o criză
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este acceptată public, el trebuie să se supună unei inițieri Îndelungate și dificile, bazată pe diverse probe: Oricare ar fi metoda de alegere, un șaman nu este recunoscut ca atare decât după ce a primit o dublă instruire: prima de ordin extatic și a doua de ordin tradițional (tehnici șamanice, nume și funcții ale diferitelor spirite, mitologie și genealogie a tribului, un limbaj secret). Această dublă sarcină, asumată de spirite și de bătrânii șamani, echivalează cu o inițiere (M. Eliade, 1997, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
preocupați mai mult de „eul” personal și de aportul experiențelor abisale În conturarea identității individuale. De aceea, ei pun accentul pe libertatea indivizilor, pe dreptul lor de a alege orice religie doresc și de a experiemnta oriunde și oricând stările extatice. Resursele neoșamanilor sunt astfel orientate spre Împlinirea personală, și nu spre servirea comunității. Caracteristici generale ale magieitc "Caracteristici generale ale magiei" Parcurgerea diferitelor familii de acte magice ne permite identificarea notelor definitorii prin care acest sistem se individualizează. Caracterul activ
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
radioactivi aflați Într-un container: ea nu trebuie să fie scoasă afară și generalizată. Trebuie să fie lăsată activă și amenințătoare. Când nu poate să scape din granițele fixate, ea este asemenea unui leu fără colți. Communitas este amenințătoare și extatică, dar numai dacă limitează Îndeajuns pentru a putea să ne ducă mai departe (1975, p. 64). În al doilea rând, resursele ei sunt utopice. După Victor Turner, riturile creează, prin instituirea intervalelor de liminalitate și În antiteză cu logica normativă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de evenimente populare festive, Încărcate de ireverență, joc și exces de mâncare, băutură, sex, totul culminând În două sau trei zile de procesiuni stradale masive ale unor indivizi sau grupuri de indivizi mascați, care cântă melodii zgomotoase și care dansează extatic pe această muzică. (A. Cohen, 1993, p. 3) Carnavalul este o perioadă de abundență festivă și de excese. Mâncarea este consumată În mari cantități, se bea foarte mult, iar anumite produse alimentare, precum cozonacii, marchează sărbătoarea. Alături de consumul nelimitat de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau sărăcia și sentimentul neputinței În fața exploatării coloniale din insulele Pacificului de Sud (cargo cult - „cultul Încărcăturilor”). Liderii spirituali ai acestor mișcări (Taio sau Wovoka pentru ghost dance, Tsek sau John Frumm pentru cargo cult) declarau că au trăit experiențe extatice, În urma cărora s-au Întâlnit cu spiritele strămoșilor și au primit revelația sfârșitului lumii, a soluțiilor de salvare a neamului lor și a mijloacelor rituale prin care acest proces poate fi controlat - prin transă În primul caz, prin practici magice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]