669 matches
-
și la loturile noastre investigate la interval de un deceniu - putând să afirmăm că setul de cerințe în munca diplomatică a fost de fiecare dată „proiectat” într-o manieră ideală (calitativ și cantitativ). Aceste proiecții la nivelul self-ului sunt exteriorizate, în cazul nostru, prin așteptări pentru imaginea în exterior a României, tinzând să „coloreze” aprecierile individuale calitative. Dacă diplomația românească anticipa dificultățile ce vor apărea în procesul de aderare la NATO și la Uniunea Europeană, trebuie spus că din acceptarea acestui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
biologic al cuvântului „părinte”, ci de conștiința morală, sistemul de valori, etosul și norma socială interiorizate în urma interacțiunii cu ceilalți. Tipurile de Părinte: Părintele Normativ fie dirijează, evaluează, aplică principii morale (varianta pozitivă, ca Părintele Protector), fie critică, devalorizează, își exteriorizează neîncetat nemulțumirea față de acțiunile celorlalți (varianta negativă, ca Părintele Persecutor). Verbul caracteristic este a impune restricții. Părintele Grijuliu fie încurajează, mângâie, consiliază, oferă sprijin (varianta pozitivă, ca Părintele Sfătuitor), fie exagerează în ajutorul acordat, împiedicându-l pe celălalt să se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
demonstrat că emoțiile sunt modelate de cultură atât ca input (ce evenimente particulare declanșează anumite emoții la indivizii dintr-o anumită cultură; de exemplu, ce este perceput ca insultă sau ca pierdere), cât și ca output (dacă și cum se exteriorizează o anumită emoție într-un context dat). Pe fondul unor trăsături comune, diferențele culturale legate de emoție sunt variate și țin de conceptualizarea emoției, de maniera în care sunt trăite și exprimate, de antecedentele care le declanșează. De exemplu: în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
altă parte, limba configurează lumea și ghidează înțelegerea ei. Prin această intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ce gândește ea cu adevărat e bine că o persoană vrea ca ceilalți oameni să știe ceea ce simte ea cu adevărat Printre consecințele textuale ale acestui script se numără utilizarea frecventă a unor particule și interjecții prin care vorbitorii își exteriorizează sentimentele față de interlocutor, transmițându-i direct gândurile și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie!”), blagorodnîi („Om nobil!”, „Om superior
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mal de pelea (Puerto Rico), iivh’aa (Navajo) exprimă un episod disociativ, asemeni atacurilor psihotice, manifestat prin izbucniri violente și prin agresivitate; ataque de nervios este o stare afectivă întâlnită la populațiile latino-americane, manifestată ca pierdere a controlului emoțional și se exteriorizată prin strigăte incontrolabile, crize de plâns, agresivitate fizică și verbală; aviman este un cuvânt indian care desemnează o emoție complexă de tipul iubire-mândrie-furie; dhat (India), sukra prameha (Sri Lanka), shen-k’uei (China) exprimă o stare de anxietate și ipohondrie, oboseală și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
plină de grație și de varietate, în același timp de seriozitate. Fiecare piesă a costumului are altă tăietură, altă formă. Românca nu poartă rochii lungi și largi, ci catrința strânsă în brâu, de o lungime și o lărgime moderată, care exteriorizează sprinteneala ei spirituală și-i permite o mișcare ageră. Urcușul și coborâșul pe cărările dealurilor și ale munților impunea românului un veșmânt strâns pe corp, cu o fluturare nu prea largă, ca să nu se împiedice în el. Nimic în îmbrăcăminte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și ce altceva), prin completarea ideilor vorbitorului cu mărturii suplimentare ale interlocutorului în același sens, ca formă de sprijin comunicativ. În planul emoțiilor, cultura română se manifestă prin „vag emoțional”, în sensul că indivizii își analizează puțin emoțiile, și le exteriorizează superficial și imprecis, trăiesc emoții de nuanță (dor, supărare, bucurie), de obicei de scurtă durată și fluctuante. În schimb, joacă un rol crescut în cizelarea relațiilor interpersonale. Emoția de grup prevalează asupra emoției individuale. Românii tind să își exteriorizeze în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
le exteriorizează superficial și imprecis, trăiesc emoții de nuanță (dor, supărare, bucurie), de obicei de scurtă durată și fluctuante. În schimb, joacă un rol crescut în cizelarea relațiilor interpersonale. Emoția de grup prevalează asupra emoției individuale. Românii tind să își exteriorizeze în special emoțiile negative (nemulțumire, indignare, frustrare, dispreț), în timp ce emoțiile pozitive sunt exprimate mai superficial și mai succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și exprimării. Se nuanțează însă în funcție de emoția ce îl însoțește: frica, spaima, groaza sau furia, mânia, revolta, sau bucuria, surpriza, plăcerea. Totul depinde și de cine îl scoate. Dacă e vorba de cel ce visează, înseamnă că trebuie să își exteriorizeze o emoție refulată de mult timp. Dacă cel ce visează aude un strigăt, aceste simbolizează chemarea în ajutor a unui membru al anturajului său. În orice caz, strigătul sparge legea tăcerii și simbolizează încetarea refulării, libera exprimare. Unele terapii folosesc
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sunt sărace din punct de vedere informațional și care reclamă din partea conducătorului auto doar o aplicare, prin prisma utilității, a unei deprinderi formate anterior (situații de certitudinea. Indiferent de mecanismul care a stat la baza elaborării unui răspuns, acesta se exteriorizează și se materializează sub forma unui comportament, observabil. În urmă manifestării acestui comportament, autovehiculul se va deplasa cu o anumită viteza și pe o anumită traiectorie. Dar ce este comportamentul ? În psihologie, noțiunea de comportament este definită, în sens larg
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 64Ă. În primul rând, toate pornesc de la asumpția existenței unei culturi a emoțiilor (sau a unei culturi a simțăminteloră, care constă din ansamblul regulilor referitoare la ce trebuie să simtă și să exteriorizeze diferitele categorii de populație în anumite situații sociale concrete, precum și din ideologiile, logicile emoțiilor, ca și din cuvintele ce denumesc emoțiile. Apoi, teoriile culturale, în ansamblul lor, explică trăirile emoționale și exprimarea lor prin raportarea la scripturile culturale, prin ghidarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
teoriilor pe care le-am prezentat. În fine, teoriile culturale ale emoțiilor - chiar dacă nu toate - pun în lumina faptul că adesea oamenii resimt un stres cronic dată fiind discrepanta dintre ce simt și ce sunt obligați să simtă și să exteriorizeze. Personal, consider că analiza solicitărilor psihice ale noilor profesii (din sefera relațiilor publice, relațiilor cu clienții, adevertisingului etc.Ă din România postcomunistă prin prisma teoriilor culturale ale emoțiilor ar putea sugera unele modalități de prevenire a alienării în cazul muncii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
aude; batjocură; binedispune; binedispus; bucură; a bucurie; bucurii; bunelul; caterinca; căscat; a chicoti; chicoti; ciob de oală spartă; cîntă; conștiincios; copil micuț; copilărie; copilăros; copios; curat; da; degeaba; distractiv; distrat; de el; eliberare; emoții; entuziasma; eu; euforie; exprima sentimente; extaz; exterioriza; facebook; fals; falsitate; fată; față zîmbitoare; față; femeie beată; a fi fericit; frumoasă; fuge; gălăgios; gura deschisă; în gura mare; haha; haz; hlizește; inima; inimă; ipocrit; larg; lichid; mălăieț; mășcat; mereu; mîhnit; molipsitor; motiv; sub nas; natural; neamuri; neîncetat; nesimțire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
qua non a creației umane. Permanenta relaționare dinamică dintre exterioritatea obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere creației artistice 37. Astfel, "exteriorizând subiectivitatea, imaginea artistică favorizează o relație intersubiectivă" 38, convertind egocentrismul inițial al percepției la inter-comunicare gnoseologică. "Reprezentare mediană și mediatoare, care colaborează atât la cunoașterea realului, cât și la dizolvarea sa în real" 39, imaginea este, în același timp, "o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile, / Cu poalele supniței, / Cu vârfu cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"199 Motivul "copilului ales", prezent în scenariul ritualic din cadrul colindelor în care se înfățișează devenirea, transfigurarea exteriorizând zbuciumul interior al ființei umane aflată în așteptarea unei noi lumi, reclădite din perspectiva sacrului, este însoțit de motivele astrale care dezvăluie însemnele cosmice: "Doamnele, / În prundul mării, / Doamnele, / Născut-au, crescut-au, / Doi, trei păltiori, / Nalți și gălbiori, / Sus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și tare rău am făcut. / Num-am stat și m-am gândit / Și rău am îmbătrânit; / M-am uscat de n-am rămas / Și-s ca cioara pe obraz."295 Ipostaza cucului mesager este ilustrată de versul-replică, vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
omături se văd trecând/ Lăsând pe zăpadă două urme albastre/ Ca două urme de sănii." Nina Cassian semnalează fața nevăzută a lucrurilor, specificând, bunăoară, cum vremea, ca un diamant ascuțit, îi brăzdează obrazul și din nou spaima în fața bătrâneții se exteriorizează într-un țipăt: " Nu mai am douăzeci de ani!/ În strigătul acesta,/ Vocea mea leagă spațiile între ele./ Ca săritura unei pantere superbe/ Nu mai am douăzeci de ani!" "Să ne facem daruri" se numește unul din volume, adică să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și grandioasă, ea caută să se pătrundă de cele mai acute probleme ale omului, de marile mituri ale acestuia"2. "Fântâna somnambulă" debutează cu un crez de viață efervescentă, o viață a începuturilor ("Râu"). Viața astfel simbolizată presupune tumult sufletesc exteriorizat în crispări dureroase care se vor adânci în poemul "Cicatrice". Aici, suferința capătă dimensiunile calvarului; așa se și explică invocarea lui Isus, simbol al suferinței umane "Dumnezeule, sunt cel mai puțin vinovat,/ Stăm cu capetele aplecate și ne rugăm,/ în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
facă evidenă până la șoc drama comunicării din lumea din Trei Surori. Deși vorbește atât de mult, Verșinin nu spune nimic. Și nu numai pentru că, văzut îndeaproape, el e personaj înstrăinat, falsificat de clișeele literar-publicistice, dar și pentru că el nu poate exterioriza nimic din ceea ce trăiește. Asemenea tuturor eroilor cehovieni, Verșinin rămâne închis pentru totdeauna în singurătatea ființei sale. Modern, spectacolul semnat de Alexa Visarion este un exemplu strălucit de lectură în adâncime a unui text clasic. (Ion Cristoiu) Larisa Stase Mureșean
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
exterior avem în vedere transcendența Ideii hegeliene. La el, Ideea se obiectivează pentru a se cunoaște pe sine, se întrupează în istorie, însuflețește "viața" care trebuie "citită" prin grila spiritului absolut, și nu este o imanență a realității ce se exteriorizează sub forma diverselor manifestări ale spiritului individual, așa cum se întâmplă în cazul Dilthey. Putem spune și altfel: la Hegel forma ( Ideea) își caută materia (istoria și faptele ei), în timp ce la Dilthey materia își caută forma. De altminteri, referindu-se la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
doar caracterul judiciar al rezoluțiunii, astfel încât cocontractatul nu mai are garanția controlului judiciar, încetarea contractului fiind efectul direct al neexecutării și al voinței unilaterale a creditorului de a face efectivă această desființare. Manifestare de voință a acestuia trebuie să se exteriorizeze în fapte sau atitudini care să exprime clar intenția de a utiliza pactul comisoriu. Pactul comisoriu produce efecte dacă: • prevede, în mod expres, obligațiile a căror neexecutare atrage rezoluțiunea sau rezilierea de drept a contractului; • debitorul este pus în întârziere
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
esențială în elaborarea subiectului. Ceea ce gândim este o reflecție asupra acțiunii și experiențelor noastre. Noi nu cunoaștem prin gândire, decât navigând pe un teritoriu imaginar al reprezentărilor, al imaginației, al închipuirilor sau al formalismelor logico-matematice despre un subiect, care se exteriorizează și, prin faptul că se exteriorizează, își produce sensul. Textele au sens doar în raport cu exteriorul. Narațiunea și arta narativă se bazează pe povestiri, pe descrieri, pe argumente derivate dintr-un dat de situație, dintr-o întâmplare deosebită, dar cele două
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este o reflecție asupra acțiunii și experiențelor noastre. Noi nu cunoaștem prin gândire, decât navigând pe un teritoriu imaginar al reprezentărilor, al imaginației, al închipuirilor sau al formalismelor logico-matematice despre un subiect, care se exteriorizează și, prin faptul că se exteriorizează, își produce sensul. Textele au sens doar în raport cu exteriorul. Narațiunea și arta narativă se bazează pe povestiri, pe descrieri, pe argumente derivate dintr-un dat de situație, dintr-o întâmplare deosebită, dar cele două instanțe ale istoriei scrise sunt puse
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru că este o cunoaștere flexibilă, are ambele aspecte temporale: ireversibilul (nivelul factologic) și reversibilul (nivelul gândirii). Ideea de sens și cea de semnificație nu se pot susține decât pe un subiect istoric sau desprins din substanța istoriei; subiect care se exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile semnificante sunt la interferența dintre argumente, modul cum acestea sunt formulate (istoric sau non-istoric), povestiri, descrieri, analize. Cele două instanțe ale cunoașterii moderne sunt deopotrivă parte a unui discurs
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]