508 matches
-
atenția asupra unor fapte care, În ciuda modestiei lor, sînt Încărcate de un potențial sacru. Stilul neutru despre care a fost vorba, numit de Vera Călin prezentare flegmatică, este pînă la urmă o respingere premeditată a vreunui cod retoric sau este exteriorizarea unei atitudini temperamentale față de lume? „A vorbi despre candoarea retorică a lui Defoe - polemistul - ar echivala cu o inițială ignorare a condiției ironistului, condiție ce obligă la disimulare și reticență studiată.” Și În cazul lui Defoe, și În cel al
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Expresia ironiei, se știe, este reținută, piezișă, sofisticată. Ironistul disimulează (exprimă altceva decît gîndește, spune Cicero), omite, ascunde." Ironistul doar afectează o prezentare realistă și neimplicată a lucrurilor, se preface că relatează la modul serios. Realismul este, pentru ironist o exteriorizare reținută premeditat, el spune mai puțin decît știe, gîndește și simte, iar ceea ce spune este deviat, derutant, iritant pentru cititor. În felul acesta, "receptorul discursului ironic este incitat spre căutarea conotațiilor, mai mult, spre descoperirea unei enigme, pe care ironistul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o conceptualizare nouă, iar în jurul ei se înfiletează structura argumentativă a textului. Refuzul de a asimila idei și accepțiuni prefabricate e specific teoretizărilor argheziene și exprimă, în esență, un sens imanent al negării. O poziționare de-a curmezișul curentului ca exteriorizare a unui datum structural, grație căruia aproprierea sensului creației este rezultatul unui fericit melanj între sensibilitatea poetică și luciditatea rațiunii. Dacă e să rămânem tot în perimetrul redefinirii argheziene, un aspect se cere subliniat: analogia șocantă cu rol de breșă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
indelebilă este aceea că "(...) relația dintre om, producătorul, și lumea socială, produsul lui, este și rămâne o relație dialectică. Adică, omul (nu izolat, desigur, ci aflat în colectivitatea lui) și lumea sa socială interacționează mutual. Produsul acționează asupra producătorului său. Exteriorizarea și obiectivarea sunt momente ale unui proces dialectic aflat în perpetuă derulare. Cel de al treilea moment al acestui proces (...) este interiorizarea (prin care lumea socială obiectivată este reproiectată, reflectată în conștiință, în cursul socializării)"324. Regăsim aici, în cazul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
alt personaj, da a manipula un obiect etc. sunt mijloace, pentru actor, de a da viață personajului său. Această activitate fizică nu trebuie să constituie un scop în sine. Spiritualizată de evoluția interioară, ea nu este decât mijlocul tehnic de exteriorizare a "retrăirii" cât mai corect posibil. În capitolele despre Munca de actor privitor la mișcare (gimnastică, dans, scrimă, acrobație etc.), Stanislavski insistă asupra senzațiilor pe care le încearcă un comediant sub forma unei "energii", care îi va permite să manipuleze
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Eminescu și eminescianismul (Elegie, Steaua). Esențial însă de reținut, este că parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene manifestări ale libertății creatoare, ale spiritului de frondă impulsionat de o conștiință estetică subordonată unui cert simț al valorilor autentice, nu doar simple exteriorizări ale unor invidii literare sau spații compensator-vindicative ale artistului nedreptățit în planul existenței concrete. 3.5.1. Înspre "labirintul de lentile" Ca model de poznașă desacralizare sau de temperare a pornirii disprețuitoare prin sublimare parodică, I. L. Caragiale deschide galeria scriitorilor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
surâsului, ale zâmbetului înțelegător, tolerant. Perspectivele metafizice pe care le deschide, conștiința nimicniciei și a fatalității condiției umane imprimă răsului declanșat de umor o notă aparte de tristețe resemnată. Impura veselie a umorului, germinând din solul intuitei nefericiri, primește o exteriorizare la fel de ambivalentă, condensabilă cel mai bine în oximoronica expresie românească a "râsu'plânsului"200, pusă în circulație și explorată magistral de Nichita Stănescu. Aceste considerații vizează în primul rând umorul propriu-zis, care poate fi numit și "alb" sau pe cel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ca "dialogul surzilor" din Cântăreața cheală. Această tehnică este totuși viabilă ca modalitate de generare a deriziunii, prin reflecția dedublată ironică, persiflatoare a propriei condiții grave. Aflat în burta chitului, Iona dialoghează cu sine camuflându-și disperarea prin obiectivare și exteriorizare a angoasei: Am auzit o poveste cu unul înghițit de un chit. (Mirându-se) Ei, nu mai spune, serios? Pescuia, tot așa, și vine chitul cel mare și "haț", apoi "gâl, gâl", și gata. L-a-nghițit. (înspăimântat) Și-a mai ieșit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ea însăși, care se afirmă în întreaga diversitate a materialului obiectiv de reprezentare.163 Mitul nu e doar produsul proceselor intelectuale, ci și "emoție transformată în imagini", "obiectivare a vieții sociale a omului, nu a experienței individuale", nu doar o exteriorizare, ci o condensare cu o mare capacitate de influențare.164 Filozoful susține că în toate activitățile umane și în toate formele de civilizație întâlnim o "unitate în multitudine": în artă existând o unitate intuitivă, în știință un intelectuală, iar în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sfere spirituale se contaminează reciproc.239 Încă de la originea elină a termenului de mit, confuzia a planat asupra sa. Platon este primul care a decantat cele două semnificații primare ale cuvântului: în primul rând, mitul desemna "orice narație, fie de exteriorizare a gândirii prin voce, prin verbe și "nume"", sens în care era echivalent logosului, iar în al doilea rând, o "narație neadevărată sau imaginară", sens în care se opune logosului (această a doua accepțiune fiind cea care a prevalat istoric
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de a urma un drum cu perseverență și creativitate. A avea deja o lume interioară... Ideile răsar dintre pagini ca iarba din zăpadă... cine mai are răbdare să se lanseze în această activitate abstractă când aceste secole moderne oferă o exteriorizare a oricăror imagini și idei fără vreun prea mare efort din partea audienței?... Probabil cărțile vor rămâne fărâme de lumină ascunse dincolo de zăpada vremurilor, așteptând să-și arunce razele în afara paginilor până când cineva ar avea nevoie de ele... la un moment
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
vedeam că se apropia vreunul, Îl alungam cu pietre, ca să nu mai aibă loc Încăierarea. Plăcerea candidă a violenței trecuse; mai exact, eu Îmi asumasem această experiență și nu mă mai interesa. Am Înțeles că orice Încăierare fizică e o exteriorizare a fiarei ascunse În orice ființă și m-am cutremurat ca În fața unui abis. Violența aceasta răbufnește din când În când la suprafață, ca acel Întuneric opac ce acoperă lumina zilei, o eclipsă bruscă neavertizată de nimeni. (decembrie) Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
idei, altfel rămân insensibil la orice atracție. Aș vrea să acced la acel pattern de sentiment, În zona tiparelor erosului, să mă cufund În apa germinală“, i-am răspuns și, pe măsură ce vorbeam, simțeam distanța crescândă dintre eul meu autentic și exteriorizarea În discurs. Odată pornit, acesta mă trăgea spre casa retoricii, obligându-mă să mă Înscriu În dimensiunile consacrate ale comunicării convenționale. Nu pot fi autentic decât În act! Acum Înțeleg de ce Barbu Îi spunea lui Vianu: „Mă, eu sunt mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce-i de tot râsul în treaba asta? Că ești vânzător, fără să știi. Hans Saner nu i-ar fi răspuns niciodată prietenului său ca Charley în Moartea unui comis-voiajor. Poate că ar fi gândit oarecum asemănător, dar singura lui exteriorizare a fost acel „Ha!“ rămas neschimbat în scurgerea anilor, la care se adăuga un dat din cap și observația că azi nu mai e cazul să aștepți recunoștință de la nimeni. Iar tata se simți lăsat oarecum cu buza umflată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo Tzi. Simpatia fâț] de cei din jur se manifest] pe plan exterior, iar aceast] exteriorizare ajuns] la un nivel avansat se transform] în virtutea bun]voinței. Cel de-al doilea izvor este sentimentul rușinii, care motiveaz] dezvoltarea moralei (i). A treia surs] este sentimentul de respect și considerație fâț] de cei superiori, sentiment care motiveaz] conformitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forme, culori - computerul este un mijloc de construcție și de modelizare, devenind un adevărat laboartor de investigație - calculatorul devine un excelent mijloc de experimentare în mediul școlar - calculatorul integrat într-o rețea are rolul de mijloc de comunicare și de exteriorizare în mediul școlar - calculatorul joacă rolul de dispozitiv de programare, cu ajutorul lui fiind posibilă explorarea activă, calculatorul având ca o mare calitate inepuizabilitatea și atractivitatea continuă; posibilitatea feed-back-ului permanent și imediat. Printre dezavantajele utilizării TIC cele mai frecvent menționate chiar
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
intre În posesia informației de bază pe care el, emițătorul, a transmis-o, ci dorește, În același timp, ca receptorul să-și dea seama că această informație i-a fost transmisă În mod intenționat lui - și nu altcuiva. În scopul exteriorizării acestor intenții, emițătorul produce două categorii de stimuli adresați receptorului: 1) un enunț verbal ce constituie, de regulă, vehiculul principal al informației și 2) un set de semne para și non verbale care Însoțesc stimulul lingvistic. Acești stimuli de natură
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
vecinătate: deformarea regiunii articulare respective, congestie, durere spontană și la tentativa de mobilizare activă și pasivă în articulația respectivă. Un semn important este exacerbarea durerii la palparea în axul degetului. Ulterior, mobilitatea articulației poate deveni anormală, mare, cu cracmente și exteriorizarea puroiului. Examenul radiologic evidențiază ștergerea capetelor osoase și modificări ale spațiului articular. Tratamentul constă în incizie dorsolaterală cu excizia țesuturilor necrozate, lavaj cu soluții antiseptice și plasarea unui cateter pentru instilarea postoperatorie de antibiotice. Imobilizarea în poziție funcțională este obligatorie
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
intelligence” (1995) a evidențiat importanța inteligenței emoționale în dirijarea relațiilor interpersonale, rezolvarea conflictelor, soluționarea problemelor din relațiile interpersonale, deschiderea spre comunicare, integrarea armonioasă în grup. Copiii pot să dezvolte potențialul emoțional prin: identificarea și diferențierea propriilor emoții; însușirea modalităților de exteriorizare firească a sentimentelor; potențarea empatiei; învățarea comunicării. Howard Gardner, autorul „Teoriei inteligențelor multiple”, pornește de la ideea că unii copii cu coeficient ridicat de inteligență nu au rezultate bune la școală. Sunt considerați „deștepți” numai cei care au punctaje mari la
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
capacitate. Este mai ales cazul abordării filosofice a problemei libertății și a noțiunilor de libertate psihologică și intelectuală. Distincția dintre eu aș putea și eu pot corespunde deosebirii dintre sfera exterioară și cea interioară a libertății. Atunci când suntem interesați de exteriorizarea libertății, adică de libera acțiune , libertatea ia forma permisiunii. Când, pe de altă parte , nu se pune problema libertății exterioare, atunci avem de-a face cu sensul de capacitate. Termeni ca independență, protecție și acțiune sunt utilizați în general pentru
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sau negativ privind prezența conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin exteriorizare a ene rgiei. Itemul 4 vizează măsura în care școlarii mici sunt izolați sau cât de sociabili sunt la școală, în clasă. Cadrele didactice au răspuns cât mai variat. Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre copiii din clasă
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
O altă competență necesară profesorului este competența organizatorică ce implică: organizarea, structurarea materialului pe care îl prezintă în fața elevilor, astfel încât să fie concis, clar, coerent; organizarea învățării elevilor pentru a-i ajuta să obțină performanțe. Competența afectivă a profesorului determină exteriorizarea anumitor stări afective în prezența elevilor: de bucurie, atunci când obțin performanțe; să participe la suferința lor atunci când nu reușesc să achiziționeze cunoașterea și să se arate disponibil să îi ajute ori de câte ori este necesar; să cunoască stările afective ale elevilor; să
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
creat de chaldeeni, interpenetrarea celor două componente a fost completă, în ambele sensuri. Forțele naturii, sub care își trăiau viața, au fost venerate direct ca zeități, personificate în astre, și reciproc, astrele eterne, cu mișcările lor regulate, nu erau doar exteriorizarea cea mai strălucită a puteri divine, ci divinitatea însăși (ideograma corespunzătoare noțiunii de zeu, este o stea, iar cea a unei stele, este același semn, repetat de trei ori). Pe atunci cerul era foarte aproape de om, iar omul vecin cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
buna chibzuire și măsurare a exprimării prin cuvinte.Stăpânirea de sine presupune deci controlul expresiei și al actelor de comunicare. Ea pune sub semnul interdicției cuvântul sau gestul aflate sub influența impulsurilor sau simțirii pătimașe, actele și manifestările nesăbuite, orice exteriorizare a unor proiecte de acțiune insuficient gândite sau motivate, actele pripite etc.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]