597 matches
-
o singură membrană bazală, pe care se ancorează pe o față celulele endoteliale, iar pe cealaltă, pedicelele podocitelor. Are o grosime de până la 350 mm, iar ultrastructural prezintă 3 foițe: una centrală electronoopacă lamina densa și două electronotransparente lamina lucida externă (în contact cu pedicelele), respectiv lamina lucida internă (în contact cu endoteliul). Ca și alte membrane bazale, conține colagen de tip IV (nefibrilar), format în principal din lanțul a3 și a4, lanțurile a1, a2, a5, a6 fiind în cantități mult
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ulterioară a individului ca subiect social. Cunoașterea, inițierea normativă, formarea personalității, chiar funcțiile psihice individuale apar și se dezvoltă deci Într-un spațiu social și cultural, stimulate de contextul social din care fac parte subiecții sociali. Construcția internă urmează celei externe, este stimulată de exterior. Avem deci a face cu o „reconstrucție internă a activității externe”, zice VÎgotski. Din cele spuse până acum rezultă că rolul hotărâtor În dezvoltarea cognitivă și socială a individului este determinat de caracteristicile sociale și culturale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cum zice Piaget, dar obiectele fac parte din ambianță, au conotații sociale. Funcțiile psihice individuale apar și se dezvoltă deci Într-un spațiu social și cultural, stimulate de contextul social din care fac parte „obiectele”. Construcția internă urmează deci celei externe, fiind stimulată din exterior. Avem de-a face cu o „reconstrucție internă a activității externe”, după cum zice VÎgotski. Modelul lui VÎgotski a avut un efect hotărâtor Într-un spațiu științific privilegiat, la universitatea din Geneva Între elevii lui Piaget (Îl
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
electroni și fosforilarea oxidativă, funcții specifice mitocondriei după cum vom vedea într-o secțiune ulterioară. Astfel, se poate spune că activitatea metabolică (respirația mitocondrială) depinde de aria suprafeței membranei direct proporțional. De asemenea, permeabilitatea membranei interne mitocondriale este net inferioară celei externe; ea permite difuziunea liberă doar pentru apă, oxigen și dioxid de carbon, celelalte substanțe necesare metabolismului mitocondrial (majoritatea ionilor, metaboliți și diverși compuși cu masă moleculară mică) necesitând existența unor transportori proteici specifici. Această permeabilitate selectivă a membranei interne mitocondriale
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
Mecanismul cuplării oxidare-fosforilare în lanțul respirator mitocondrial este cel mai bine explicat de teoria chemiosmotică a lui Mitchell. Conform acestei teorii, transportul de electroni de-a lungul membranei interne mitocondriale generează un gradient de protoni între fața internă și cea externă a acesteia. Gradientul de protoni se numește și forță proton motrice și are două componente: una de pH (se creează consecutiv o diferență de pH - ΔpH) și una electrică (potențial de membrană, ΔΨ). Condiția obligatorie pentru valabilitatea teoriei este aceea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
de Johnny Walker, membrii unui Ku-Klux-Klan pesedist au tras o imensă cruce albă deasupra capului dlui Geoană. În felul acesta, s-a văzut clar de la Washington și Bruxelles că, deocamdată, nu există nici o șansă ca baronul Mischie să preia portofoliul externelor românești. Subliminalul de partid e la fel de surprinzător ca subconștientul individual. (Jurnalul Național, 18 iunie 2004) Omul fără voie Accesele de bun-simț ale dlui Adrian Năstase sunt din ce în ce mai rare. Și din ce în ce mai scurte. Crizele de aroganță megalomanică - din ce în ce mai dese. Și din ce în ce mai lungi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să împace exigențele NATO cu cerințele Israelului. Cum ar arăta o asemenea formulă, numai Iehova știe. Internă și externă Este vorba, evident, de politică. Mai exact, ce influențe, evidente și mai puțin evidente, are politica internă a României asupra celei externe în acest moment? Influențe există dintotdeauna; mai mult decât atât, politica externă a unei țări este o prelungire a politicii și stării sale interne. Mă refer, însă, la acest moment pentru că se pare că gherila care tulbură apele politicii interne
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care Rusia a răspuns cu amenințarea denunțării Tratatului de Bază dintre cele două țări, adică, de fapt, cu nerecunoașterea granițelor actuale. În aceste condiții, puterea de la Kiev trebuie să-și revizuiască unele din liniile politicii sale, mai ales ale celei externe. Trebuie să țină cont mai mult de voința populației, care este profund divizată în ce privește aderarea la NATO, și să observe cu mai mare atenție noul raport de forțe care se prefigurează în zonă, mai ales de când Rusia a redevenit un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
partidul de la guvern nu erea liniște și unitate de vederi: Ion Brătianu era silit să procedeze neîncetat la remanierea cabinetului spre a zădărnici nemulțumirile care nășteau zilnic. Ultima remaniere la sfârșitul anului 1885 e următoarea: Ion Brătianu, Internele, M. Ferikide, Externele, Eugen Stătescu, Justiția, C. Nacu, Finanțele, Radu Mihai, Lucrările Publice, generalul Fălcoianu, Războiul, Anastase Stolojan, Agricultura, D. Sturdza, Instrucția. Pentru a descreți frunțile încrețite în luptele politice, pe scena Teatrului Național apare una din cele mai mari primadone ale epocii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ședința Camerei de la 27 februarie, Mihail Ferikide se urcă la tribună și citește următoarea combinație ministerială: Ion Brătianu, președinte și ad-interim la Război, C. Nacu, la Instrucție și Culte și ad-interim la Interne, N. Gane, Agricultură și Domenii, M. Ferikide, Externele, D. Sturdza, Finanțele, Tache Giani, Justiția, P.S. Aurelian, Lu crările Publice. Acest cabinet trebuia să trăiască 15 zile. Caracteristica acestui minister erea că atrăsese pe Tache Giani, un rosettist de marcă, ceea ce însemna că „opoziția unită“ fusese atinsă câtva în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
guvernul nici unuia din bărbații politici ai opozițiunii și nici măcar lui Petre Carp; Regele se adresează lui Theodor Rosetti, președinte la Curtea de Casație, care părăsește magistratura. Ministerul e format repede numai din junimiști.* Theodor Rosetti, președinte și Internele, Petre Carp, Externele, Titu Maiorescu, Cultele și Instrucția, Menelas Ghermani, Finanțele, prințul Alexandru știrbey, Lucrările Publice, generalul Barozzi, Războiul. Portofoliul Domeniilor nu este ocupat. În cercurile politice se vorbea că acest portofoliu era ținut vacant spre a fi oferit lui Nicolae Fleva. La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
afară, cât și pentru politica dinăuntru dorea un cabinet moderat și oarecum imparțial între partidele extreme. Noul cabinet este astfel compus: Theodor Rosetti, președinte fără portofoliu, Al. știrbey, Internele, Gheorghe Vernescu, Justiția, generalul Manu, Războiul, Alexandru Lahovary, Domeniile, P.P. Carp, Externele, Titu Maiorescu, Instrucția Publică, Menelas Gherman, Finanțele, Alexandru Marghiloman, Lucrările Publice. Noul minister este primit în Cameră fără entuziasm. Un deputat din Iași, anume Ceaur Aslan, arată că vechiul partid conservator a plecat steagul în fața Erei nouă. Petre Carp, întrebat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu era greu, căci Kogălniceanu nu ceda decât atât. (Id., ibid.) Urmează: Dar fruntașii acestei grupări primiră cele mai înalte demnități. Beizadea Mitică fu ales președinte al Senatului, Alexandru Orăscu - care era rector al Universității - vicepreședinte, Vasile Boerescu primi portofoliul Externelor, înlocuind pe Kogălniceanu. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 195 Pasaj eliminat: Dar Rosetti era om de idei. Influența fiilor săi, Mircea și Vintilă, dar mai ales influența lui Mircea fu hotărâtoare pentru ca să împingă pe Rosetti către ideile democrat-înaintate și să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
engleză aproape cere rezbelul contra Rusiei. Guvernul cere reginei să semneze decretul pentru convocarea rezervelor, ordine sunt date flotei engleze de a se concentra către Dardanele. Neaprobând convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Derby își dă demisia de la Departamentul Externelor; în locul său vine marchizul de Salisbury. La București, atitudinea Angliei produce entuziasm și manifestațiile contra rușilor devin mai tari. în urma atitudinii energice a Engliterei și a febrilelor sale pregătiri de război, Austria își schimbă atitudinea cea în doi peri și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Peste câteva zile, colonelul Dabija la Război. La Senat, vicepreședinți sunt aleși Dimitrie Ghica și Constantin Bosianu. Trecerea lui Beizadea Mitică în partidul liberal este un lucru făcut de fapt, în curând Vasile Boerescu va intra în guvern luând portofoliul Externelor. Ion Brătianu lucrează ca să dezorganizeze opoziția care începea să devie supărătoare, apoi îndepărtează pe unii fruntași cu personalitate. Astfel, Ion Ghica fusese trimis agent al României la Londra, iar Dimitrie Brătianu e numit, la sfârșitul lui 1878, ministru plenipotențiar la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ion Brătianu e însărcinat cu formarea cabinetului, cu condiția de a forma un cabinet de colaborare cu elemente de mai multe nuanțe. Cabinetul e astfel constituit: Ion Brătianu, președinte și Lucrări Publice, M. Kogălniceanu, Internele, Nicolae Krețulescu, Cultele, Vasile Boerescu, Externele, Anastase Stolojan, Justiția, Dimitrie Sturdza, Finanțele, colonelul Dimitrie Lecca, Rezbelul. Cu chipul acesta opoziția conservatoare este slăbită și dezorganizată. Centrul s-a deslipit definitiv de dreapta și a trecut în partidul liberal. în același timp Camerele sunt prorogate pentru o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
putea trăi fără el, Ion Brătianu își dă demisia, iar Regele, după refuzul lui C.A. Rosetti de a compune noul minister, dă însărcinarea lui Dumitru Brătianu. Cabinetul care va prezida serbările încoronării este astfel format: Dumitru Brătianu. președinte și Externele Eugeniu Stătescu, Internele General Slăniceanu, Rezbelul D. Sturdza. Finanțele Colonel Dabija, Lucrări Publice M. Ferikidi, Justiția V. A. Ureche, Instrucția. A biruit, dar, părerea omogeniștilor, în cabinet nu sunt decât puri liberali roșii. Fostul ministru B. Conta e numit consiler
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
generală. La 1866, adică cu 15 ani mai înainte, prințul Carol de Hohenzollern fusese primit de o locotenență domnească compusă din: generalul Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu și colonelul N. Haralambie, iar ministerul erea astfel compus: Ion Ghica, prim ministru și Externele Dimitrie Ghica, Internele Petre Mavrogheni, Finanțele C.A. Rosetti, Cultele și Instrucția D. Sturdza, Lucrări Publice Dimitrie Lecca, Războiul Ion Cantacuzino, Justiția. Acum la putere erau numai liberali nuanța zisă roșie, dar nici la 1866, nici la 1881, pentru serbările
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pentru 13 mai. cestiunea dunării Serbările încoronării trecând, vine la ordinea zilei cestiunea arzătoare a Dunării. Acum începe să se lămurească pentru care motive s a retras Ion Brătianu de la guvern și de ce a plecat și Vasile Boerescu de la departamentul Externelor. Austria erea singura putere care mai punea piedici ridicării României la rangul de regat; Austria făcea un șantaj, făgăduia că va consimți la cererea României, dar pretindea concesiuni în cestiunea Dunării. Spre a obține acest consimțământ, care erea esențial, Boerescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar aștepta, fără îndoială, soarta lui Dumitru Brătianu, răspunde regelui: „Sire, națiunea vrea pe Ion Brătianu!“ „Națiunea“ erea majoritatea din Cameră și Senat. Cabinetul e astfel format: Ion Brătianu, președinte, Finanțele și interimatul Rezbelului, C.A. Rosetti, Internele, Eugeniu Stătescu, Externele, colonelul Dabija, Lucrările Publice, M. Ferechide, Justiția, V. A. Urechie, Instrucția. Cu venirea lui Ion Brătianu, liniștea se restabilește în partidul liberal. Acum țara are un minister omogen, cum l-au cerut neîncetat Gheorghe Chițu și Nicolae Fleva, dar nici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu i l-a oferit niciodată. Retrăgându-se Rosetti din guvern, cabinetul este astfel reconstituit: I. Brătianu, președinte și Internele, G. Chițu, Justiția, George Lecca, Finanțele, generalul George Angelescu, Războiul, V.A. Ureche, Instrucția, colonel Dabija, Lucrări Publice, Eugeniu Stătescu, Externele. Intermezzo vesel: profesorul Crătunescu de la Facultatea de Drept din București are interesanta idee de a forma un nou partid, ascultați: „Partidul... virtuții“?! La acest partid au aderat frații Romus și Remul Opran, Poenaru-Bordea, C. Nacu și alți câțiva. Un ziar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în guvern a lui Petre Carp și a lui Maiorescu, soarta junimiștilor era pecetluită. Ministerul fu remaniat numai cu liberali, în sensul următor: Ion Brătianu, Internele, D. Sturdza, Instrucția, G. Lecca, Finanțele, generalul Fălcoianu, Războiul, Anastase Stolojan, Domeniile, Ion Câmpineanu, Externele, Constantin Nacu, Justiția, generalul Radu Mihai, Lucrările Publice. Generalul Slăniceanu, fostul șef al statului-major în timpul războiului, fostul ministru de Război căzut sub votul de blam al Senatului, după aceea anchetat spre a fi dat în judecată ca un necinstit administrator
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
petență, să aibă oameni mai buni, să existe studii de impact la absolut tot ce-și propun să facă. Acum suntem în UE și în câțiva ani ne vine rândul în președinția rota‑ tivă. O să fim președinții UE, noi, cu Externele astea de unde deja a emigrat toată lumea la Bruxelles, că e plină Comisia de românii noștri cei mai buni. X. Noi în lume, și lumea încotro ? Anii de antrax • Sfârșitul istoriei se amână sine die • Statutul femeii face diferența • Autodistrugerea nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și prim-adjunct al ministrului de Externe, de fapt, „omul tehnic” și adevăratul negociator al multor contracte și întâlniri internaționale, Corneliu Mănescu slujind de fațadă; pregătirea lui intelectuală nu-l ajuta prea mult în sarcina uriașă ce stătea pe umerii Externelor în acei ani în care, e drept, Maurer mai avea un cuvânt de spus. La masa de seară, unde trona tov. Mihai, prim-secretarul județului, se mai găsea un „tovărășel”, mic, rotunjor, cu manșetele veșnic motolite și cu zâmbetul afabil
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
1931-1932, 1933-1937), vastă operă istoriografică; 57. I.G. Duca, (1879-1933), om politic; licențiat în drept la Paris; din 1903 intră în magistratură, deputat, director la ziarului Viitorul; ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice (1914-1918); ministru al Agriculturii și Domeniilor (1918-1919), al Externelor (1922-1926), al Internelor (1927-1928); prim ministru (noiembrie-decembrie 1933); asasinat de legionari pe peronul gării Sinaia; 58. Alexandru Cantacuzino-Pașcanu, proprietar în județul Suceava din familia Cantacuzinilor, a donat o serie de terenuri și clădiri printre care și imobilul Muzeului Fălticenilor, azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]