1,101 matches
-
e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune nouă, un spațiu de vis eminescian (Dacia din Memento mori) și de închipuire blagiană. Pământ, pentru Blaga, ce „vindecă setea de mântuire”, „spațiul mioritic” este pentru B. un tărâm euthanasic, în care extincția e o dulce topire, în adieri de miresme și zumzet de albine. Dar nu numai aici, ci în întreaga operă a poetei, motivul fundamental e somnul. Somnul ca succedaneu al morții sau, spus invers, moartea ca somn. „Somn” și „moarte
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
patriei plutitor” - preluat din Horațiu. Spiritul religios și sentimentalismul preromantic se întâlnesc în meditația asupra morții din poezia sepulcrală a lui A., în care conștiința deșertăciunilor lumii este îndreptată spre sensul faptelor și virtuților ce se transmit urmașilor, iar neliniștea extincției este atenuată de pietatea creștină: La moartea părintelui meu, Mormântul, Holera în Moldova. Alteori, adoptă modele celebre - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat (după Th. Gray, prin intermediarul francez al lui M.-J. Chénier), cu o apostrofă originală împotriva nobilimii
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
strună plesnită a Lirei cosmice, sfârșitul unui cântec în armonia celestă. Poeta preferă grădinii natura sălbatică, buruienile, florile de câmp, aromele amare, amețitoare, otrăvitoare. Izvoarele și gârlele plâng doine necunoscute, în ele se amestecă dorul de rătăcire cu cel al extincției. Abandonată curgerii apei, barca îmbie la dispariție, într-un extaz de aceeași factură cu acela resimțit de Aschenbach, eroul lui Th. Mann din Moartea la Veneția. Convențională metaforă a vieții, marea este și marele vehicol al rătăcirii fără hotare. În
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
voce tare această Întrebare tabu. Marlena o liniștise, dar Întrebarea rămăsese suspendată În aerul plin de fum. Stăteau cu toții fără să spună nimic, conștienți că o nouă boală exotică sau lipsa proviziilor i-ar putea aduce cu adevărat În pragul extincției. Oare chiar vor muri? Fiecare Își imagina cum va fi primită știrea morții sale. Wyatt Își amintea că mama lui, care avea cancer la sân, Îl rugase să nu mai meargă În astfel de excursii extreme. —Nu-ți riști numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
relațiile noastre diplomatice... O specie cu numeroși membri își continuă mersul la fel de bine cu sau fără unul dintre indivizii ce o compun... Conștientizarea acestui lucru, în cazul speciei lor, a dus la "apariția" Nimicului, Neantului. Pentru a evita nu atît extincția, cît subminarea poziției unor membri cu stare, au inventat pentru neavenitul Nimic un substitut "genial" pe calapodul gîndirii lor antice: sufletul nemuritor. Își bat joc de viața pe care o au și cerșesc cu nerușinare o alta! Nu reprezintă altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
ofere manuscrise la edituri. Imbecilul nu zice că pisica latră, ci vorbește de pisică atunci când alții vorbesc de câine. Vâră bețe-n roatele regulilor de conversație, iar când le vâră bine, e sublim. Cred că-i o specie pe cale de extincție, e un purtător de virtuți eminamente burgheze. Îi trebuie un salon Verdurin, sau chiar casa Guermantes. Voi, studenții, mai citiți chestiile astea?” „Eu, da.” „Imbeciul e Joachim Murat, care-și trece În revistă ofițerii și vede unul, plin de decorații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
predispus să ierți? Cine s-ar încumeta, oare, ca să mărturisească asta? Frecții! reflectează Fratele, acoperindu-și cu palma, ochii obosiți. Fiindcă, din punctul nostru de vedere, omenesc, nu anduranța, nu durata, nu viața excesiv de lungă, pot să conteze. Contează chiar extincția, contează disoluția, exitus-ul, gongul recviemului de la final, contează ortu' popii! Pentru noi, abonații perpetui la Ea, conceptul Morții este infinit mai interesant, decât Moartea însăși. Nu lamentația, nu fuga și nici evitarea sfârșitului, ci tocmai acceptarea și înțelegerea lui
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ispitei de a se sinucide, foarte puțini vor mai avea destulă vitalitate ca să poată spera în om și în posibilitatea unei umanități superioare speciei homo sapiens. Descoperite și descifrate atunci, mărturisirile acestea ar putea contrabalansa deznădejdea și voința universală de extincție. Prin simplul fapt că exemplifică posibilitățile mentale ale unei umanități care va lua naștere într-un viitor îndepărtat, asemenea documente demonstrează, pentru că o anticipează, realitatea omului postistoric. Această ipoteză presupune conservarea întregului material depus astăzi în safe. Nu-mi dau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ale morților, când dolofanul de mine recepta pantagruelic divine hălci de colivă înecată-n cacao și bomboane cu miere sau alune, despre inocentele iubiri pubere, firoscos plimbate printre morminte, inocenta familiaritate cu moartea, hipnoza monumentelor funerare, tainica voluptate ce lega extincția de jubilație ș.a.m.d. Știu, în același timp, că, de prin 1992-93, când scriam în LA & I, sau, un deceniu mai târziu, în Ziarul de duminică (v. și vol. București, carte de bucăți) despre jaful halucinant la care era
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
până la Paris, vremea pare să fi devenit inamicul cel mai redutabil al lumii libere. Furtuni, ploi, îngheț se abat, fără oprire, asupra comunităților asediate. Este ca și cum, în pragul unui război atomic, omenirea ar fi confruntată cu perspectiva unei apocalipse meteorologice. Extincția omenirii încetează să mai fie o simplă ipoteză de știință-ficțiune. În viitorul alternativ pe care îl construiește Blake et Mortimer, sfârșitul este anunțat de această revoltă, wellsiană, a elementelor împotriva omului. Sincronă cu o linie narativă și cinematografică hrănită de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
monstruoasă a umanității înseși, sedusă de sânge și divertisment. Citadela de gheață de la pol este cea din care pornește expediția de salvare a Terrei. Alături de alți doi companioni, Rosales explorează limitele curajului său. Singuri în spațiul cosmic, apăsați de perspectiva extincției propriei lor case îndepărtate, oamenii reafirmă, prin opțiunea deliberată pe care o fac, solidaritatea suicidară care îi ridică deasupra instinctului egoist al supraviețuirii. Distrugerea planetei Kurno este actul de sacrificiu ce redă Pământului speranța sa. Ca și în Ciuma lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ocazia să spună nimic, ajungându-l din urmă pe agentul care o aștepta nerăbdător la intrarea dormitorului. Aris se clătină ca și cum i-ar fi dat un pumn În cap. O, nu, asta nu. În 1998 se Înscrisese În Asociația pentru Extincția Umană Voluntară. Într-o după-amiază, când se odihneau prea aproape unul de altul, pe canapelele pline de păr din mansardă, În timp ce Mabuse Îi lingea și-i sâcâia cu limba lui aspră, după un schimb serios de opinii asupra sistemelor majore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un asemenea volum de ură și de negare a dreptului la viață, iar voința care a voit stârpirea evreilor a fost confirmată și justificată de un vast asentiment colectiv, În sensul că lumea ar fi mai bună În urma pieirii și extincției lor. „Rismus” era cuvântul prin care profesorul Davarr definea cruzimea, ura, hotărârea de a debarasa omenirea de această populație inoportună prin azvârlirea ei În cuptoare și gropi comune. Nu‑i nevoie să mergem mai departe cu speculațiile. Dar oameni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cine ții dumneata pianul ăsta? Dumneata cînți? Răgușit de îngrijorare, bătrânul răspunse cu glasul său cel mai stins: - Cântă fata mea! G. Călinescu - Aha! va să zică, ai o fată! Mare? - Domnișoară, șopti pe ghimpi Costache, cu ochii la ușă. - Ce curioasă extincție a vocii ai dumneata! observă domnișoara de la fereastră, sărind în picioare. Se vede că fumezi prea mult. Ia deschide puțin gura. Prins prea repede cu comanda, bătrânul deschise gura, în care domnișoara privi. - De altfel, mi se pare, zise ea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
își schimbă luleaua, din mâna dreaptă în mâna stângă și rupse, din mușuroiul de bălegar de lângă mantinele trotuarului, o margaretă. Jumulind-o petală cu petală și străduindu- se, în acest fel ca, la dilemele sale, să primească răspunsul botanic asupra extincției sau imortalității sufletului omenesc. - E făptura umană spirit nemuritor?... Nu. Nu-i spirit nemuritor... E, săraca de dânsa, spirit nemuritor?... Nu-i spirit nemuritor... Să fi fost Eulampia, prima mea iubită, prietenă de-a mamei. Cu înfățișarea ei cadaverică și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a femeii, cu tot potențialul ei productiv și reproductiv, de către statxe "„stat".” (Elenaxe "„Gheonea,Elena" Gheonea și Valentin Gheonea, 2003, p. 143) Parte componentă a comunismului stalinist (în variantă naționalist-comunistă)38, prelungit prin politica lui Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae", mult după extincția stalinismxe "„stalinism"ului în țările comuniste, politica pronatalistă a făcut ca România să devină un caz special, inclusiv în politicile de gen. De aceea, desprinderea de patriarhatulxe "„patriarhat" de statxe "„stat" este mai grea decât în multe alte state postcomuniste
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de lungă durată, evoluția se referă la descendența (cu modificări) a diverselor linii de organisme din strămoși comuni. Futuyuma (1995) consideră că istoria evolutivă are două componente majore: 1) ramificarea liniilor de descendenți; 2) schimbările din interiorul fiecărei linii, inclusiv extincția. El argumentează că evidențele descinderii unor organisme din ancestori comuni se regăsesc în caracteristicile comune ale organismelor, inclusiv în anatomia acestora, în dezvoltarea lor embrionară și în ADN-ul lor. Teoria evoluționistă include afirmațiile despre procesele evolutive care se presupune
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
legate de modificările frecvențelor alelice într-o populație în perioada premergătoare legii Hardy-Weinberg. Astfel, înainte de certificarea științifică a ecuației echilibrului stabil Hardy-Weinberg, se credea că, în timpul evoluției unei populații, genele dominante ar trebui să înlocuiască treptat alelele recesive, până aproape de extincția acestora. Modelele matematice ale modificării frecvenței genelor elaborate pe baza ecuației Hardy-Weinberg, dublate de studii de genetică populațională, că evoluția unei populații nu implică neapărat doar creșterea frecvenței alelelor dominante, ci poate să implice și scăderea frecvenței acestora. 1. nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tuturor alelelor Dacă selecția naturală acționează contra tuturor genotipurilor unei gene (AA, Aa, aa), rezultatul expectat este că nici una dintre cele două alele nu va mai apare în generația următoare. Mai mult, în astfel de cazuri, populația va ajunge la extincție, dat fiind faptul că ambele alele oferă dezavantaje indivizilor care le poartă. Remarci finale privind mecanismele evoluției prin modificarea frecvenței alelice În toate tipurile de mecanisme ce stau la baza evoluției prin modificarea frecvențelor genice expuse mai sus, s-au
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
s ratchet). Moran (1996) a analizat fenomenul roatei dințate a lui Muller la mai multe specii cu reproducere asexuată, ajungând la concluzia că singura cale de eliminare a unei mutații dezadaptative într-o linie de indivizi cu reproducere asexuată este extincția liniei respective. Experimentele pe linii de microorganisme capabile de ambele tipuri de reproducere (vezi Moran, 1996), în care linii de indivizi au fost forțate să se reproducă doar asexuat de-a lungul mai multor generații, au dus la un declin
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de reproducere (vezi Moran, 1996), în care linii de indivizi au fost forțate să se reproducă doar asexuat de-a lungul mai multor generații, au dus la un declin accelerat al capacității de supraviețuire a descendenților acestora, ajungându-se la extincția liniilor respective. Analiza genetică a microorganismelor din generațiile rezultate în aceste experimente a dovedit acumularea treptată de alele mutante dezadaptative, multe dintre ele fiind letale (Moran, 1996). Astfel, roata dințată a lui Muller poate oferi o explicație pentru beneficiile pe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mulți urmași cu aceeași caracteristică (vederea în culori); cu timpul, aceștia deveneau majoritari, formând probabil o nouă specie care va avea vederea în culori. După cum se observă, evoluția nu este spre binele speciei, căci, în final, ea poate duce la extincția speciei și la apariția uneia noi. De asemenea, se observă că nu supraviețuirea (survival) este fundamentală pentru evoluție, ci reproducerea. Supraviețuirea este importantă doar indirect, în sensul că cei care trăiesc mai mult au șanse crescute să aibă mai mulți
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mediul actual - post EEA (de exemplu, vânătoarea versus zborul cu avionul), ele au elemente comune, fundamentale pentru existența speciei umane (de exemplu, reproducerea, asigurarea hranei, confortul etc.); dacă nu ar exista această similaritate, probabil că specia umană ar intra în extincție. Evident că astăzi noi suntem confruntați și cu cu probleme care nu au apărut în EEA. Rezolvarea acestor probleme este adesea considerată un efect al structurilor cognitive elaborate pentru a rezolva probleme adaptative. Altfel spus, psihologia evoluționistă consideră că mintea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
va manifesta la descendenții a doi părinți nefectați, numai în cazul în care gena este reintrodusă prin împerecherea cu indivizi neînrudiți afectați; caracterul se poate manifesta mai sever la homozigoți decât la heterozigoții afectați, ajungându-se, de cele mai multe ori, la extincția homozigoților înainte ca aceștia să aibă șansa de a se reproduce, deci de a-și asigura fitnessul direct. 5.2.2. Transmiterea autozomală recesivă Un caracter recesiv se va manifesta numai în condiții de homozigoție. Dacă maladia determinată de gena
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu teoriile învățării: majoritatea pierderilor în viață (pierderea unei relații amoroase, a locului de muncă etc.) pot constitui tot atâtea pierderi ale unor surse importante de întărire, la fel cum pierderea asocierii dintre stimulul condiționat cu cel necondiționat duce la extincția sau stingerea răspunsului comportamental. Schimbările din mediu pot determina schimbări ale surselor centrale de întărire și prin urmare necesitatea adaptării individului la noile surse de întărire, fapt dificil ori imposibil de realizat. Schimbarea înseamnă pierderea unei surse inițiale de întărire
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]