5,557 matches
-
Radu Lecea - fuziunea dintre partidul lui Goga și gruparea lui A.C. Cuza. Goga a dat ascultare sugestiei și, în 1935, se creează, prin fuziune, Partidul Național Creștin, sub președenția lui Goga, Cuza fiind vicepreședinte. Era, se înțelege, un partid de extremă dreaptă, ultranaționalist și șovin xenofob. Cînd, în decembrie 1937, ca urmare a inconcludentelor alegeri, regele cheamă la guvernare Partidul Național Creștin (care nu recoltase, totuși, decît 9,15% din voturi), Goga devine premier. Prima măsură adoptată a fost suspendarea ziarelor
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
aceia care au initiat-o, care i-au definit obiectivele, care i-au asigurat conducerea"). Asta concorda perfect cu opiniile lui Lovinescu din Istoria civilizației române moderne (1924-1926) și explică de ce Maiorescu în 1897, apoi Iorga după 1900 și exponenții extremei drepte în interbelic, s-au rostit atît de vehement împotriva intelectualității pașoptiste. Iar pașoptiștii, buni cunoscători ai Europei de Apus (mai ales Franța), unii participanți la revoluția din februarie 1848 la Paris, voiau să racordeze treptat și selectiv țările române
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
rafinament, le-a interiorizat și, mai apoi, le-a dezvăluit cu o multă rigoare și cu o la fel de mare delicatețe, în propriul său cod. Iar dacă el se situează cel mai aproape de atelier, de presiunile și de voluptățile acestuia, la extremă cealaltă, a maximei apropieri de model, se găsește Vasile Ulian. Care a surprins, cu un amestec de romantism și de observație riguroasă, dimensiunea copleșitoare a unui peisaj în care frumusețea stihială și impulsul privirii melancolice stau confortabil împreună. La distanță
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
incriminata, în anii regimului comunist, ca un act de inconsecventa și de "trădare", nefiind, în realitate, decît un document al lucidității responsabile, adaptate la împrejurări. E adevărat că C.Rădulescu-Motru n-a ezitat a proslăvi unele vîrtuți ale regimurilor de extremă dreapta din Germania și Italia (mai tîrziu, în numeroasele sale pagini, încă în mansucris, de Revizuiri și Adăogiri, puse la contribuție, cu o lăudabila conștiinciozitate, de alcătuitorul ediției, Constantin Schifirnet, a afirmat însă, răscumpărător: "Comunismul rusesc este oarecum a doua
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
1981), îi succede suită de studii despre "relația cu celălalt", ilustrînd o semiotica a comunicării, dar și un angajament etic, întemeiat pe analiza unor momente istorice semnificative; dintre ele, - Cucerirea Americii (1982), Noi și ceilalți (1989), Moralele istoriei, Confruntarea cu extremele (1991), Omul dezrădăcinat (1996). Convorbirea transcrisa aici urmărește tocmai acest traseu al reflecției - de la poetica structuralista inițială către acele "morale ale istoriei" în descifrarea cărora omul "depayse" care este Tzvetan Todorov s-a angajat în ultimii ani cu o pasiune
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
cu treizeci de ani, care este filosofia politică, științele politice; - o dezbatere privind nu politică obișnuită, a partidelor, ci probleme de fond; iar în acest domeniu cărțile se vînd bine, exista o dezbatere care continuă. - Daca trecem, acum, la cealaltă extremă, a "dezangajării" literaturii, aș dori să vă opriți un moment asupra deconstructivismului, pe care il puneți în discuție și în Omul dezrădăcinat, în legătură cu situația din Statele Unite; mă gîndesc însă la un Jacques Derrida, care e totuși francez, care a dat
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
pe părinții mei, sau ceea ce aș fi făcut eu insumi dacă aș fi rămas să trăiesc în Bulgaria, - căci ar fi trebuit să mă supun și eu, la rîndul meu, - nu-mi fac nici o iluzie în privința asta. Dar, la cealaltă extremă, nu cred că toate acestea trebuie lăsate pe seama individului. Căci reacția spontană a individului este de a refula trecutul, de a spune că nu-l privește, că nici n-a existat. - E mai confortabil... - Se alege confortul în detrimentul adevărului, căci
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
oricui era de altă origine etnică decât cea maghiară, deci inclusiv împotriva evreilor. De altfel, chiar în perioada în care Nicolas Sarkozy își punea în aplicare politica lui reacționară de tip fascist, un europarlamentar ungur, membru al Partidului Jobbik, de extremă dreaptă din Ungaria, propunea, ca o soluție pentru problema țiganilor, adunarea acestora în lagăre, probabil, în vederea exterminării lor, așa cum ne amintim că au mai făcut autoritățile ungurești de foarte multe ori de-a lungul sec. XX. Pentru cei care, eventual
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
după decembrie 1989, pe drumul condiției sale naturale, să-și recapete pe deplin conștiința de sine. Nu putem a nu recunoaște o similitudine între criza produsă și accentuată la începutul anilor '40, prin imixtiunea în planul literelor a ideologiei de extremă dreaptă, și criza provocată de supremația, mult mai îndelungată și cu consecințe mult mai grave, a ideologiei comuniste, care a înrobit creația românească aproape 45 de ani. Nevoia unei clarificări de natură estetică și morală apărea atunci, după cum apare și
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
fără asumarea unor mari riscuri. Primul îl supune pe individ unui sistem de integrare, în timp ce secundul garantează creația ca un act de eliberare, de manifestare neîngrădită a personalității. Așezînd termenii într-o perspectivă diacronică, putem afirma că atît tendențiozitatea de extremă dreaptă cît și tendențiozitatea comunistă semnifică o recădere într-o fază primitivă a culturii, care pornea de la naționalismul romantic, "datorită căruia am început să scriem românește" și se nutrea cu predilecție din poezia populară, rod al unei culturi minore, de
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
întrebări firești, pe care puteai să ți le pui cu ocazia lansării bizare din seara de 5 septembrie a.c. a "crapului îmblănit" și care pe la începutul anilor '90 retrezea în tineret nostalgiile simpatizanților străvechi sau noi ai mișcării naționale de extremă dreaptă... Vă vorbește prin mine Radu, bătrînul analist politic ce vedea în C. Zelea Codreanu, lăsînd laoparte excesele ideologiei, un personaj istoric tragic, sugrumat cu o sîrmă de un plutonier într-un camion cu osîndiți, pe vremea lui Carol al
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
învățat (neavînd nevoie) să citească printre rînduri. Mi-am amintit de aceste lucruri îndeobște cunoscute (și de care am mai vorbit) cînd mi-a căzut în mînă un articol recent din Le Monde în care se comenta o publicație de extremă dreaptă austriacă. Se știe ce ecouri nefavorabile a stîrnit în țările comunității europene accesul la guvernare al partidului lui Jörg Heider. Naționalismul și antisemitismul fățiș al acestuia au neliniștit, și pe bună dreptate, opinia politică europeană. Heider s-a retras
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
dictatorial. Și asta pentru că puterile democratice occidentale, al căror exponent în țară era N. Titulescu ca ministru de Externe, încriminat, în jurnalul pe care îl comentez, pînă la izgonire din funcțiune, cu cele mai murdare invective, nu agreau partidele de extremă dreaptă, iar regele ținea încă seama de opinia lor, spre dezamăgirea deznădăjduită a lui Argetoianu. Pînă la alcătuirea guvernului de dictatură, Argetoianu aștepta măcar schimbarea guvernului Tătărescu și crearea unui guvern de destindere format din personalități (printre care, firește, se
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
civile românești pe cale de a se naște în urma năruirii dictaturii leninist-ceaușiste. Firește, destinul ulterior al fostului lider studențesc ar putea oferi anumite chei de interpretare: între altele, îmbrățișarea deschisă a neo-protocronismului, cultul mai mult sau mai puțin asumat al tradiției extremei drepte, apropierea de cercurile ideologice și politice ale unui radicalism anti-vestic care combina teme castro-guevariste cu nedisimulate propensiuni corporatist-autoritare. Mă gîndeam la aceste alianțe ciudate citind un articol recent din New York Times despre Partidul Național Democrat, formațiune clar extremistă (ca
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
Autorul este ziaristul Roger Cohen, corespondentul cotidianului american în Germania, autor al unei memorabile cărți despre tragedia din Bosnia. Ce face articolul lui Cohen în special interesant este observarea noii sinteze, post-Război Rece, undeva poate și post-ideologică, deci post-modernă, între extrema dreaptă și cea stîngă în practica acestui încă minuscul, dar vociferant partid. Liderii PND sînt de fapt adepții revoluției anticapitaliste, deci adversari ai establishment-ului așa cum funcționează acesta în Republica Federală: unul este Udo Voigt, fost căpitan în Bundeswehr, educat
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
așa cum funcționează acesta în Republica Federală: unul este Udo Voigt, fost căpitan în Bundeswehr, educat nu doar în Germania, dar și în școli militare din SUA. El este campionul ultranaționalismului și al respingerii a ceea ce a devenit una din obsesiile extremei drepte: ideea unui complot internațional menit să culpabilizeze Germania, să-i ponegrească trecutul și, firește, să ofere compensații victimelor trecutelor atrocități. Interesant e faptul că ideologul PND, Michael Nier, a fost membru activ în PSUG (deci partidul comunist est german
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
începutul acestui eseu, sînt destul de îngrijorătoare pentru oricine a studiat experiențele revoluționare, anti-liberale și antidemocratice ale secolului douăzeci. Iar atunci cînd PUNR și PNR își numesc un candidat care nu își camuflează nicicum simpatiile naționaliste (ca să nu spun direct de extrema dreaptă) lucrurile se complică. Nu cred că fascismul tradițional are șanse de resuscitare în Europa. Dar un discurs al intoleranței, opus ideologiei Luminilor și înainte de toate principiilor legate de universalitatea drepturilor omului și cetățeanului, poate deveni popular atunci cînd clasa
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
-ul, se complace în tranzacții lipsite de moralitate și acceptă, ori chiar participă la spolierea resurselor economice ale statului. Combinații între radicalismul de dreapta și cel de stînga, deci un peronism sui generis, sînt așadar posibile în numele faptului că ambele extreme detestă același inamic, mult execrata și calomniata democrație parlamentară.
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
reprime afirmarea cauzei naționale a românilor (situație prelungită până în 1918). în secolul douăzeci, prima manifestare brutală a dorinței de a controla presa se manifestă în contextul instaurării dictaturii lui Carol al II-lea și, în continuare, în acela al ascensiunii extremei drepte. Adrian Marino menționează, pe bună dreptate, această formă de autoritarism ca pe o lovitură gravă dată libertății de exprimare, dar face greșeala de-a o situa într-un raport de continuitate cu teroarea ideologică din anii comunismului: "Lovitura de
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
Iorga, cu minuscula sa grupare politică și încă alții. Cît îi privește pe N. Paulescu, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, C.Z. Codreanu, P. Țuțea, în aceeași perioadă sau mai înainte, aceștia se situau în mod hotărît de partea extremei drepte. Și un al doilea fals. Ce caută aici Lucian Blaga, cînd el a respins încă din mai 1935 direcția ideologică ortodoxistă a lui Crainic, într-o memorabilă scrisoare către Tudor Vianu (Scrisori către Tudor Vianu, Ed. Minerva, 1992, p.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
anexare. Deosebirea aceasta de principii va izbucni, la tonalitatea știută, în timpul războiului, cînd gîndiriștii ortodoxiști îi reproșau lui Blaga tocmai abaterea de la ortodoxie și ortodoxism în opera sa filosofică. Așadar, încă o dată, ce caută Lucian Blaga printre personalitățile reprezentative ale extremei drepte? E, repet, o anexare abuzivă, pentru a conferi substanță acestei direcții filozofice, doctrinare și politice din spiritul public românesc. Același fals e și includerea lui Eminescu aici. Prin publicistica sa, sau numai prin o parte din ea, Eminescu a
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
din spiritul public românesc. Același fals e și includerea lui Eminescu aici. Prin publicistica sa, sau numai prin o parte din ea, Eminescu a fost negreșit un cugetător de dreapta, xenofob și șovin. Dar n-a fost o personalitate de extrema dreaptă, deși acestei orientări din spiritul public românesc și l-au anexat, cum, mai tîrziu, și l-au anexat și comuniștii. Eminescu n-a predicat dictatura și partidul unic iar gîndirea sa naționalistă nu dă temei pentru anexarea sa la
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
dreaptă, deși acestei orientări din spiritul public românesc și l-au anexat, cum, mai tîrziu, și l-au anexat și comuniștii. Eminescu n-a predicat dictatura și partidul unic iar gîndirea sa naționalistă nu dă temei pentru anexarea sa la extrema dreaptă. Consider că regretatul Ion Negoițescu a exagerat mult cînd l-a calificat pe poet un protolegionar pentru că xenofobia nu epuizează doctrina extremei drepte interbelice. Cît despre alegerea făcută de autorul nostru din opera lirică a lui Eminescu (Doina) aș
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
a predicat dictatura și partidul unic iar gîndirea sa naționalistă nu dă temei pentru anexarea sa la extrema dreaptă. Consider că regretatul Ion Negoițescu a exagerat mult cînd l-a calificat pe poet un protolegionar pentru că xenofobia nu epuizează doctrina extremei drepte interbelice. Cît despre alegerea făcută de autorul nostru din opera lirică a lui Eminescu (Doina) aș spune, mai întîi, că ea este o compoziție modestă, retorică, în vers popular care, cum a demonstrat N. Murărașu, nici n-a fost
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
un furibund antisemit, în bună companie cu A.C. Cuza. Dar despre această latură politică dl Răzvan Codrescu păstrează o suspectă tăcere. E bine să ne întrebăm încă o dată: este N. Paulescu, un gînditor și om politic de dreapta sau de extremă dreapta ? Schița de portret a lui Nichifor Crainic e, desigur, aici la locul ei. Deranjează însă mult, pentru cunoscători, înălțarea personalității lui Crainic la dimensiuni mult supraevaluate. Crainic s-ar așeza, după dl Răzvan Codrescu, "pe linia deschisă de Heliade
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]