356 matches
-
din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și lucrătorului pământului” recunoaște dreptul de proprietar deplin al boierului, iar săteanul este considerat „chiriaș”. Pentru pământul primit prestează 22 zile de clacă și dă zeciuiala din cereale, iar pentru fânațuri una din cinci. Se recunoaște dreptul țăranului chiriaș de a se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar proprietarul avea dreptul s încredințeze moșia cui i-ar conveni mai bine și să alunge de pe moșie pe cine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domeniul agriculturii în perioada regulamentară, în „Carpica”, VI/1973, p. 116. 22 Henri H. Stahl, Satele devălmașe, Vol. III, Editura „Cartea românească”, 1998, p.365. șăranii „chiriași” primeau în folosință 1 pogon de islaz pentru fiecare vită și 3 pogoane fânaț și 3 pogoane pământ agricol. 23 Ibidem, p.367 și 370. 24 Arhivele Statului București, Acte și legiuiri, Seria I, Vol. II, București, 1907, p.890. 25 Karl Marx, însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
naturală din recolta anterioară, numit „samulastre”. Pentru a evita certurile, neînțelegerile între proprietari, s-a impusă dispunerea terenurilor din zare în zare, dinspre răsărit la apus, în cazul satelor Fruntești și Filipeni. Urmele vechilor delnițe (inițial delnița era locul de fânaț) se mai cunoscă și astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare dintre membrii obștii avea accesă la sursa de apă, atâta cât era, fiind traversată de terenul în posesie, în unele cazuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț, pentru douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc de fânaț, și cu tot venitul. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cultura cerealelor a luat un avânt neîntâlnit până atunci, datorat nu creșterii consumului de pâine sau exportului, ci introducerii „industriei alcoolului”, folosirea cerealelor pentru obținerea rachiului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la fața locului de Tribunalul din Botoșani în vederea publicării vânzării, situația moșiei era următoarea: moșia Ipotești, situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, județul Botoșani, în întindere de aproximativ 150 de fălci de pământ, din care 100 fălci arabil, iar restul fânaț și imaș; pe moșie se află o curte pentru locuință, compusă din 9 odăi, păreții parte din vălături, parte din cărămidă, acoperită cu șindrilă; pe jos podită, aflându-se în stare proastă; în ogradă o cuhnie, cu două odăi, pereții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moșia Ipotești situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, jud. Botoșani cumpărată de la Gheorghe Eminovici, compusă din 2 trupuri, având aproximativ ca la 300 fălci pământ în care intră tot cu aproximație 23 fălci pădure, 200 fălci pământ arabil, ear restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
totul cinematografic, de sus și de foarte departe. Spiritele moderne, prin excelență grăbite, abia de au timp să înțeleagă incursiunile eminesciene în țara florilor neatinse, unde Iarba-i moale, stuful mare/ Nu te vezi [din el] călare 145, în țara fânațului care n-a văzut niciodată coasa. Se poate ușor închipui cum, în libertatea singurătății, Mihai se lua la întrecere cu fratele său Ilie, înotând spre insula cea verde din mijlocul lacului, speriind sărmanele broaște numai de dragul de-a câștiga supreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu Burnar, o pășune de 300 de metri pătrați. În comuna Băișoara, Uioreanu deține 3/8 dintr-o pășune de 400 de metri pătrați, împreună cu Rodica Uioreanu, dobândită prin moștenire. Tot în declarația de avere, Uioreanu a trecut și un "fânaț" de 1.138 de metri pătrați, deținut în proporție de 7/8 împreună cu Rodica Uioreanu. Președintele CJ Cluj deține 3/8 dintr-un teren agricol intravilan din Cluj moștenit împreună cu mama sa, Rodica Uioreanu. Tot în Cluj, Uioreanu deține 3
AVEREA LUI UIOREANU. Ce spune declarația de avere a președintelui CJ Cluj by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/28451_a_29776]
-
satul de sub epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile înseamnă douăsprezece zile de muncă (corvada boierescului) și zeciuiala "din pâine, din fânaț, din prisăci cu stupi, din pomiți și din tot locul, pe obicei" (iată pentru ce protestau sătenii). Ce-i datora humuleșteanul mănăstirii la începutul secolului următor o precizează un document din 1820: cele douăsprezece zile de muncă pe an, 11
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
să le înghită, spre a se grăbi În lustrul cu care era-ncinsă, îndărăt, după draperii, În sala care a vapori de vals prinse iarăși a mirosi. 1917 *Aici: "Rakozi-marș" de Ferenz Liszt. Acasă Jar pe șapte coline.* Porumbei În fânațul putrezit. De pe soare Cade cealmaua-n faptul amiezii: E timpul prosopul a fi schimbat (Stă răzmuiat la fundul găleții) Și pe vreo cupolă să fie înfășurat. În urbe - vorbitoare membrane, Târâiș de răzoare și păpuși dolofane. Draperia trebuie cusută, te
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care îl respiram în lărgimea Iticașului, a Răpițiștii sau a Fânațului, după apa fântânii din colțul dinspre șosea al curții, după soarele care îmi lumina fața în zorii fiecărei zile și-mi spunea „Bună dimineața!”. Ele, amintirile acelor timpuri, locuri și oameni, mă cheamă cu o putere magnetică pentru a le
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină.Îl amenința chiar pe bietul Soare, care obosea și el, că-l spune lui Dumnezeu că nu vrea să și facă datoria.Doar vitele aveau nevoie de fânaț, iar oamenii de grâne coapte.Soarele știa că moș Nicoară pe cât este de bun pe atât este de corect și de sever.Și nu se punea cu el. Cel mai mult moș Nicoară Îi iubea pe copii.Ei sunt curați
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
prevede tot una din zece. În fine proiectul de 'mproprietărire de la 1848, prezentat de proprietari, dă țăranilor oricât pământ ar dori și oriunde l-ar dori, în posesiune ereditară, dând una din cinci la arături și una din trei la fânațe (nefiind aci altă muncă decât coasa și strânsul ). Țăranii erau săraci atunci, dar nimenea nu era bogat. Meseriile erau și ele ocrotite. Cineva trebuia să-și fi învățat meșteșugul bine pentru a-l putea exercita. Libertatea de comerț nu exista
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J. 208, în satul Bursuc Deal; - Bălătău - fânaț mlăștinos, la hotarul dintre Heci și Probota; - Balan - partea stângă de la Podul la Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în partea de sud-vest a localității Heci (1391), înglobat din 1871 în satul Heci. Se întindea până la pădurea Bodești, care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se învecinează cu localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule suprafețe acoperite cu papură și stuf, din care oamenii satelor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
făceau obiectul exproprierii, conform Decretuluilege din decembrie 1918, erau moșiile generalului Constantin Prezan, a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu, a Epitropiei, ,,Sf. Spiridon”: moșia Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Epitropiei, ,,Sf. Spiridon”: moșia Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției Țibănești, 41 președinte Ioan Gheorghiu, membri: Ion Leahu, notar Gheorghe Florea, Vasile Maftei, Filip Mereuță. Loturi cuprinse între 1,50 și 4 ha
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
cocostârci, păsări pe care le vedeam întîia dată și care produseseră asupra mea o mare impresie și anume de ceva măreț și (iarăși) misterios. Țin minte că în toate impresiile mele de-atunci intra în cea mai mare parte misterul. Fânațul, unul dintre cele mai frumoase ce am văzut, cu iarba mai mare decât mine și cu nenumărate feluri de flori, era un ocean fără sfârșit - ori cu sfârșitul în necunoscut - care-mi dădea fiori pe care îi simt și acuma
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
decât mine și cu nenumărate feluri de flori, era un ocean fără sfârșit - ori cu sfârșitul în necunoscut - care-mi dădea fiori pe care îi simt și acuma, dacă-i rechem în suflet. Când umblam pe cărarea care ducea, prin fânaț, la moară, numai pe unele locuri capul îmi ieșea peste iarbă. Încolo mergeam ca un om printr-o pădure pe o cărare între două ziduri de copaci. Cărarea era întortocheată, și la o cotitură a ei am întîlnit odată un
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cotitură a ei am întîlnit odată un personaj din altă lume, înalt ca și mine, foarte grav și pășind măsurat - un cocostârc. Am stat un moment amândoi față în față, apoi el s-a ridicat și s-a dus pe deasupra fânațului. Ce-am simțit atunci e greu de spus. Eram de 5 ani și cocostârcul îmi părea ca o persoană foarte în vârstă, superioară mie și, bineînțeles, purtând cu ea un mister infinit. Dar cea mai mare impresie am avut-o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un fel de entuziasm, pentru căldura ei sufletească, pentru ochii ei frumoși, pentru că mă iubea și ea, pentru că-mi dădea lucruri bune. Când, după moartea mamei, a venit în vizită de la Brăila, la Poiana lui Iurașcu, eu o duceam prin fânaț, pe la moară, îi recomandam florile de câmp, care miroase etc. Când am trecut din clasa a IV-a primară în liceu, în vacanța de vară, m-am dus întîia oară la ea, la Putna Sacă, lângă Focșani. M-am dus
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
am răspuns, firește, că acum e rândul ei să aleagă. Rapsodia tumultoasă a lui Liszt îi acompania și ea, pătimaș, mișcările vii ale corpului. ...Ipocrizia e inutilă. Nu am temperatura normală. Dar sper că e un accident trecător. Efectul muzicii... Fânațul, seră imensă de flori sub clopotul cerului sprijinit pe orizont, așteaptă coasa. Sub atingerea fină a unei ușoare și eterne adieri, simțită numai de ele, florile se clatină încet, pe tulpinile lor subțiri și înalte, în străfulgerări de roș, de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]