358 matches
-
porumb și din animale: miei, iezi, stupi. Conscrierea din 1779 atestă o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un fânaț care producea 24 stânjeni de fân în valoare de 240 florini anual. Conscrierile urbariale ale secolului al XVIII-lea stabilesc categoria pământurilor, în funcție de fertilitatea sau sterilitatea solului, în 4 clase. Conscrierea din 1720 amintește că și în 1711 pământul din
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
lungul secolelor au înfruntat multe obstacole. Istoricul Károly Hodor, în anul 1837, consemnează următoarele: „Șoimuș este un sat mic, parte a domeniului din Șieul Mare, în posesia grofului Kemény și a părtașilor săi. Are pământ bun pentru cereale și pentru fânaț, dar nu are suficientă pădure și nici apă. Locuitorii sunt români, în localitate au preot și biserică de lemn. Are 127 de suflete și 28 de case.“ În perioada anilor 1865-1870 s-a făcut drumul care leagă Șieul de Budacul
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
un călugăr, Lazăr și dascălul Banu. Pădurea mănăstirii a fost pustiită de neuniți (care nu erau greco-catolici, deci uniți cu Roma). În 1774 mănăstirea nu mai avea nici un călugăr. Averea mănăstirii la acea dată era: arător de 9 găleți, un fânaț de 16 care de fân, o pădure și 20 de stupi. "Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial". Obeliscul memorial a fost amplasat inițial în anul 1937 în satul Fânațele Silivașului, iar după restaurare, a fost mutat în comuna Silivașu de
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Averea mănăstirii la acea dată era: arător de 9 găleți, un fânaț de 16 care de fân, o pădure și 20 de stupi. "Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial". Obeliscul memorial a fost amplasat inițial în anul 1937 în satul Fânațele Silivașului, iar după restaurare, a fost mutat în comuna Silivașu de Câmpie, unde se află și în prezent. Monumentul, de formă prismatică, este postat pe un soclu piramidal, fiind realizat din piatră și împrejmuit cu un gard din lemn în
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni pădure, 476 stânjeni teren neproductiv, în total 666 iugăre 107 stânjeni. Dar lovitura de grație a primit-o, ulterior, de la o bancă. În plină criză economică a avut proasta inspirație să
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
pe 10 iugăre 826 stânjeni, pădure de 63 iugăre 673 stânjeni și un iugăr 1390 stânjeni teren neproductiv. Cea de-a doua moșie se compunea din 7 iugăre 1306 stânjeni intravilan, 210 iugăre 1456 stânjeni arabil, 39 iugăre 1151 stânjeni fânaț, 10 iugăre 98 stânjeni vie și 21 iugăre 570 stânjeni pădure. Horváth Márton a murit în 1919, lăsând în urma sa cinci urmași. Imediat după decesul lui Horváth Márton, în 1 noiembrie 1919 și 17 aprilie 1920, o parte din moșia
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
556 greco-catolici, 7 romano-catolici, 21 reformați și 5 izraeliți. 1894: 547 locuitori; În anul 1895, conform recensământului agricol efectuat în acel an, hotarul satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul Văleni, dintr-un bătrân a treia parte, cu loc de prisacă și pomătu, și cu casă în vatra satului, cu loc de fânaț, din câmpu și din pădure, ... care parte au vândut-o lui Scărlet și fratelui sau ... drept 5 cai buni." În domnia lui Nicolae Mavrocordat, Antiohie Jora redevine mare logofăt, astfel îl atestăm la 6 noiembrie 1712, semnând o întăritură . În
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Se învecinează cu următoarele localități . La N-NV Slătioara , la E-SE Stulpicani, S-SV Ostra, V Chiril. Distanțele rutiere față de principalele orașe apropiate sunt următoarele Este dată forma de relief montan, versantul nord vestic fiind dominat de pășuni și fânațe, spre deosebire de de versantul sud estic dominat preponderent de păduri de conifere. Demn de remarcat este abundenta faunei și florei locale, caracteristice regiunilor europene continentale cu climat alpin și subalpin. Numeroase plante și animale își găsesc refugiul și se dezvoltă în
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
sau Tolova Mică). A fost dăruită de fiii lui Dragoș-Vodă (incorect, fiind vorba de Drăgoi, fiul Vasutcăi, strănepot marelui pan Drăgoi, n.n., de monahul Teodosie și de sora sa Eudochia mănăstirii Voroneț. ...Comuna posedă 959 hect. pământ arabil, 155 hect. fânațuri, 45 hect. grădini, 450 hect. islaz, 3 ari vii, 209 hect. pădure, 11 ari heleștee. Se găsesc 135 cai, 886 vite cornute, 731 oi, 709 porci, 116 stupi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoiești se ridică la de
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
existat o zonă de pădure. Tradiția locală afirmă că satul s-a ridicat cu lemnul "„tăiat pe loc”". Dovezi în acest sens sunt alături de configurația frecventă a terenurilor cu sol tipic de pădure în continuă degradare și unele toponime precum fânațele: Poiana cea Mare, Poiana Bahnei sau Poiana Șesului etc. În privința existenței masive a pădurii pledează și plasarea în câmpul primei peceți din 1812 a unui brad sau molid. Între anii 1773-1775, este întocmită harta Būschel, izvor cartografic care pe amplasamentul
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
Administrativ, satele comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate. Suprafața administrativă a comunei este de cca 20000 ha, 2487 ha fiind teren agricol (952 ha - arabil; 916 - fânaț; 569 - pășune), iar restul constituindu-l pădurea. Activitatea industrială constă în exploatarea lemnului și prelucrarea acestuia în cele peste 12 fabrici și gatere, și alte ateliere. Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică, având în vedere cadrul natural
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
km. Satul Corneni este situat într-o mică depresiune, înconjurată din trei părți de dealuri, în forma unei potcoave cu deschidere spre vest, pe unde intră în sat și singurul drum accesibil pentru mașini. Corneniul se invecinează cu: -la est: Fânațe și Pintic, -la nord: Jichișul de Sus, -la vest: Șigău și Vale, -la sud: Aluniș. La 12 km spre vest se poate vedea dealul Bobâlna. Cele mai apropiate orașe, la care locuitorii din Corneni mergeau pe jos peste dealuri până prin
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
a fost ridicat și turnul. Este amintită la 1681 pe o inscripție de pe o carte slavonă aflată în proprietatea bisericii din Feleac. Era, pe timpul episcopuIui Grigore Maior, proprietatea neuniților. Averea mănăstirii constă dintr-un arător de 2 găleți și un fânaț de 1 car de fân.
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
bovin petru vânzare în târg și pentru tăriere, precum și porci, păsări, albine ș.a. În perioada comunistă era interzisă tăierea vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile. Nici un răzor nu rămânea necosit. Terenul pentru fânațe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară. Vara vitele se pășunau în comun pe pășunea comunală, ca și în prezent. Comerțul ambulant are o veche tradiție și a fost practicat cu succes de majoritatea sătenilor. Mănașturenii
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
mult timp zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei". Altitudinea zonei se situează între 294 m la Valea Roșieni și 490 m în Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
5m X 2, fundația este din piatră spartă. În zona Șesul de Sus-Chișter este un pod cu 15 piloni. Suprafața satului este de 1586 ha, dintre care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
știm că și acesta era iobag, avea în grija lui 3 băieți și o fată, toți necăsătoriți și era bigam . Legat de situația materială a preotului Vasile acesta avea patru case parohiale și pământ arabil de 36 de câble , respectiv fînaț de 10 care , situație deosebit de bună pentru acele vremuri. Acesta, în iulie 1761, cănd satul Aruncuta a fost vizitat de protopopul unit era încă nehotărât în a trece la uniți, în condițiile în care ceilalți doi preoți, Achim și Sandu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de Valea Fînațelor, la nord de masivul Prislop, iar la est de versanții vestici ai Munților Bihor, ce constituie nucleul Munților Apuseni (Carpații Occidentali) și totodată treaptă montană cea mai înaltă a acestora (altitudinea maximă: 1849 m - vîrful Curcubăta Mare). Din punct de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
clădiri se aflau patru case de patricieni clujeni. Pe locul lor s-a ridicat Palatul Rhédey în stil eclectic. În acea epocă strada Napoca de astăzi se numea ulița Fânului, întrucât din zona complexului Hasdeu până aproape de Mănăștur se întindeau Fânațele Clujului. Palatul Rhédey își leagă numele, prin sala de bal, și de istoria teatrului maghiar din Transilvania. O placă comemorativă amintește că in acest loc s-a permanentizat o primă instituție maghiară de teatru din Cluj, la 17 noiembrie 1792
Palatul Rhédey din Cluj () [Corola-website/Science/307278_a_308607]
-
în conscripția realizată în 1733 la ordinul comisiei instituite de împăratul Carol VI pentru cercetarea cauzei plângerilor clerului și locuitorilor români. În Leșu sunt menționați doi preoți, Ioan Gălan și George Mâț, cu averile lor personale și cu averea bisericească (fânațe de cinci care de fân). Conscripția din 1733 oferă date prețioase despre statutul preoților, care au fost înscriși ca uniți sau neuniți. Declarația pe care o semnează mitropolitul Atanasie la 7 aprilie 1701, după Nicolae Iorga “cel mai înjositor act
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]