332 matches
-
să se integreze și să respecte poziția ce îi fusese atribuită. Ghiță însă nu se vrea slugă, ci prieten: Lică, tu trebuie să înțelegi că oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni neprețuiți. Pentru a-i deveni astfel egal, fârtat, el se opune lui Lică, care, asemenea unui stăpân cu autoritate indiscutabilă, nu acceptă "calificarea" cârciumarului. Reprezentativă este în acest sens scena din capitolul XII: Îți sunt tovarăș! grăi Ghiță hotărât și rece. Nu te primesc! răspunde Lică tot atât de hotărât
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Își urma cursul cu bune și rele, veneau apoi pruncii, iar anii și nevoile Încet Încet Își lăsau urma pe chipul celor căsătoriți. Ca semn al unei prietenii durabile, tinerii și tinerele de odinioară, se legau să fie surate sau fârtați, adică surori sau frați de cruce. Legământul trebuia să fie pe viață. Ritualul era simplu: flăcăii sau fetele care Își făceau un astfel de legământ, crestau pe mâna stângă semnul crucii cu o lamă de cuțit după care puneau mâinile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
povesti hoinarul cel poznaș) și se izbea în coapse așa asurzitor, de răsuna tăria, iar eu, cu tot curajul și toată vitejia, am luat-o la picior, afurisind în minte pe tartorul turbat că nu-l putui cunoaște pe celălalt fîrtat, blajin, modest, cucernic, vărgat din loc în loc, sfios la uitătură, deși cu ochi de foc, și bun cu șoricimea și el tot neam de soi... cu coada și urechile ca noi..." "Vai, fiule, vorbești despre Cotoi! Sub mutra sa senină
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
început să vină la lansetă șălăiași de 300-500 de gr. bucata, încât ne-am umplut juvelnicele. Eram fericiți, și datorită peștelui prins, dar mai cu seamă datorită vinului negru. Nu mâncasem nimic de ieri, dar nici foame nu ne era. Fârtații noștri stăteau cuminți cu mâinile la spate, și din când în când se întorceau de pe o parte pe alta, de frig. Cel cu gaura în fund mai gemea din când în când, implorând milă, dar eu mă făceam că nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
doareeeeee... Că la toți le-ai dat cu caru’, numai mie cu cântaru’... Cocoșul cârciumarului, ținut În grădină pentru că dă bine la imagine, se Înfoaie la zorii de ziuă și Își Îndreaptă - orgoliu cocoșesc - creasta, slobozind un cucurigu prelung. Mă, fârtați de băutură, declamă Gore, o fi viața grea În Românica noastră dragă, da’ noi le facem la toți În necaz. Bem și la necaz și la bucurie. Cred că și atunci când m-or duce ai mei la groapă am să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cred că între numele antic și numele moderne a existat un intermediar *Brzava din care au putut deriva întîi forma romînească Bîrzava, apoi formele din celelalte limbi (în maghiară î romînesc a putut deveni u, e sau o, ca în fîrtat > fortat, bîrsan > bersan, rumîn > rumuny; forma modernă maghiară Berzava a trecut în celelalte limbi). Faptul că în afara Bîrzavei bănățene există și alte Bîrzave (care pot fi derivate din sl. brŭzŭ, „repede“ + sufixul -ava) sugerează adaptarea vechii Berzovia, de la stadiul la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rezultatul fiind brutus (βραύς) „greu”; cf. sl. bratǐ comparabil cu rom. a lua (lat. levo), prezența lichidei l ca alternativă pentru r fiind confirmată de vgr. φυλή „fila, comună primitivă” (lat. tribus, rom. frăție, sl. bratstvo), de alb. vëlla „frate, fârtat, tovarăș”, iar suprimarea miezului lichid a generat forme ca fiu, fiică, făt etc. Militând pentru identificarea germanismelor în română, autorul învinuiește pe cercetătorii acestei chestiuni de superficialitate întrucât „acei care au căutat să afle elemente gote ori vechi germane în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mi-a părut o eternitate benzedrinică, iar când Green a apărut din birou cu zâmbetul pe buze, am tresărit puternic. — Secția din Newton Street, tura de noapte, începând de mâine, mă anunță el. Și încearcă să te porți frumos cu fârtații de culoare de acolo. Ai antecedente în privința drogaților și n-aș vrea să-i molipsești și pe ei. • • • Secția din Newton Street era la sud de centrul L.A.-ului. Avea 95% mahalale, 95% negri și 100% probleme. Întâlneai bande de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-ți vie să crezi, m-au alarmat. Planu, ce mai, d-a dreptu napaleonic iera că să-i facă arșice cu acidu prusic nu numa pă Caponsacchi și tot neamu lui adormit și neadormit, ci și p-o porție dă fârtați potop dă cinstiți: toți, Fonghi, magu bombelor dân pisoare, P. Zappi, duhovnicu la sechestrați, Mauro Morpurgo, zis Golgota, Aldo Aldobrandi, Harlechinu Morții, o să cadă unu după altu, fieștecare după puteri. A avut don César motivu lui să-mi zică, dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
aceia primitivi reușesc să-și ascundă de minune urmele trecerii lor. Așa am văzut eu într-un film cu Piele roșie ăla, Winnetou: se întorcea cu o măturică de ramuri și dădea în dreapta și în stânga peste dâra lăsată de ceilalți fârtați din neamul lor de hoți... Puteai, apoi, să te zgâiești mult și bine, că nu se mai observa nici atâtica. Pe unde ștergea Winnetou, aleluia! Nimic nu mai găseai: nici un firicel de urmă nu mai rămânea... Rămânea doar ceva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
viitorilor săi ortaci cu care se lega acum prin jurământ, pe viață și pe moarte. Dar să-l lăsăm chiar pe eroul acestui episod să povestească, cum de a venit să lupte alături de Bujor: «No ! Mie să-mi ziceți Ciornei, fârtaților, c-apăi chiar așa mă cheamă, Pătru Ciornei. Sânt dintre moți; am fost ortacul lui Horia. Am luptat cu dânsul până l-au prins tâlharii împărătești în pădurea Scorogetului. N-am văzut cum l-au nimicit tiranii pe Horia, cu chinul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de a fi poet. Mi-a recitat un cântec de-al lui, povestea unei oițe ce-și anunță păstorul despre o nelegiuire pusă la cale împotrivă-i. Intriga e simplă: mica făptură îi spune stăpânului că, în amurg, ceilalți doi fârtați vor încerca să-l ucidă. Reacția păstorului e cu siguranță contrară față de ceea ce ne-am aștepta. El nu încearcă deloc să evite moartea, adică nu se înarmează ca să se apere, ci se îngrijește doar de soarta pe care o va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Vetrei. Sub titlul comun: Limba română - marcă de identitate a poporului român], Vatra, 12, nr. 9, 1982, 9. [112] FILIP, LUCIA, Metode și procedee de îmbogățire și nuanțare a vocabularului în cadrul lecțiilor de limba română, StArt, 3; 26 -272. [113] FÎRTAT, GEORGETA, Cultivarea limbii românești - îndatorire politică a fiecărui dascăl. Orizont Vâlcea, 15, nr. 2112, 1982, 7. [114] FLOREA, MELANIA, Cercetare lingvistică de înaltă ținută științifică [Gheorghe Doca, Analyse psycholinguislique des erreurs faites lors de l’pprentissage d’une langue etrangere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
căci, înstăriți sau mai puțin avuți, dar în general gospodari, țăranii erau binevoitori și darnici. La câmp tăiau viței, berbeci sau păsări: No, domnișorilor - deși eram robi, deținuți, știau cine suntem și ne respectau - luați, mâncați și duceți și la fârtați că și așa om rămâne fără de ele dacă or veni sălbaticii ăștia peste noi! Până la 15 Noiembrie ne-am bucurat de un regim „suplimentar”, am făcut chiar rezerve pentru iarnă, cartofi și fructe, mere în special, având voie să pregătim
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne-am luat cu ist clopoțel bălțat Să stârnim câinii din sat C-așa-i de la Dumnezeu Sfântu'lasat. Nu-i de la noi începutul Și nici la noi nu-i sfârșitul, Așa-i de când lumea și pământul. Iar voi, plugarași fârtați, Stați puțin și nu mânați În zăbrele vă răzămați Pistoalele vi le-ncărcați De opinci vă grijiți, Harapnicele vi le pregătiți Ca sa mergem la arat La mărul rotat din Dealul Lacului Unde-i locul grâului. La mărul rotat. Iar sub
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ne-am luat cu ist clopoțel bălțat Să stârnim câinii din sat C-așa-i de la Dumnezeu Sfântu'lasat. Nu-i de la noi începutul Și nici la noi nu-i sfârșitul, Așa-i de când lumea și pământul. Iar voi, plugarași fârtați, Stați puțin și nu mânați În zăbrele vă răzămați Pistoalele vi le-ncărcați De opinci vă grijiți, Harapnicele vi le pregătiți Ca sa mergem la arat La mărul rotat din Dealul Lacului Unde-i locul grâului. La mărul rotat. Iar sub
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către jupîn Zeus, pentru că le-a dat oamenilor dreptul la cunoaștere, adică să știe cum să-și rostuiască cele necesare vieții. Și Zeus era la fel de întunecat împotriva acestui creștinism gnostic, la fel ca fîrtatul lui de peste secoli, Iahwiță cel cu corni- țe. Unul dintre purtătorii de flacără care îl însoțeau pe Mitra, se numea Cauti(Ve- ghetorul) iar celălalt se numea Cautopati(Judecătorul). Toți ,,specialiștii” care au scris despre ariminism/mitraism nu au înțeles
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o piesă de teatru cu acest nume ci de un spectacol de estradă scris de N. Constantinescu și G. Voinescu, În care pigulitorii greșelilor ideologice deciseseră eliminarea următoarelor pasaje, numerotate cu litere mici: „a) Din tabloul <<Povestea vorbii>>: <<Dar măi fîrtați! Nu să venim/ Așa, doar să sporovăim.../ Să spunem zeamă lungă vorbii/ Că spune și povestea vorbii/ Haideți să vorbim degeaba/ Că tot n-avem nici o treabă/ Fiindcă.../ Ca să spui o prostie/ Gura nu cere chirie/ Dar/ Sau taci, sau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Soarta nu m-a mângâiat, sunt plin de cucuie. Tu le ai de-a gata. Pleacă urechea la boier Țamblac, ai ce învăța de la el. Logofete, se întoarce spre Tăutu, spuneai ceva de o scrisoare... Cetește, să aflăm de sănătatea fârtaților noștri brașoveni. "Către Măria sa..." începe Tăutu. Sari peste predoslovie! Ce pohtește judele Brașovului de la noi? Tăutu, cu solemnitate căutată, citește: "Măria ta! Parcă ai fost ales de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Transilvaniei! Cu mare dor și multă dragoste, te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bătrânul, s-au năpustit cele vlăstare arse de patima puterii și s-au bulucit care mai de care să se cocoațe pe "Scaunul Moldovei". Cum, însă, pe Scaunul mult râvnit nu e loc decât pentru un singur șezut, au prins fârtații a se îmbrânci, a se doborî unul pre altul...parcă eu n-am făcut la fel? ...și s-a iscat o vrajbă c-au prins frate cu frate a se surpa, a se sugușa, a se ucide cu pumnalul, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ale lui C. Pornind de la un gidianism provocator de destin („Abandonează-te întâmplării”), poetul ajunge la un ton sumbru din ce în ce mai accentuat: „Mi-a întors spatele și mă respinge / Mumă-mea marea, la țărm despuiat; / Pământul mă zvârle, numai un astru fârtat, / miloasă, steaua mea neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a vieții va citi în
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
stat București, 15 iunie 2004. Nr. 954. Anexa LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română conform art. 26 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare 1. Anghel Mariana-Virginica, fiica lui Fîrtat Virgil și Marioara, născută la 9 decembrie 1961 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 4320 Perg, Heustr. 39/17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Văcărescu nr. 36, ap. 9, județul Timiș
HOTĂRÂRE nr. 954 din 15 iunie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159284_a_160613]
-
III-a Iordache Gheorghe Cătălin-Nicolae; 5. domnului plutonier Mostoc Ion Cristian; 6. domnului plutonier Simeria Ion Cosmin-Ionică; 7. domnului plutonier Vlaicu Mantă Florin-Cătălin. Articolul 14 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru civili: 1. doamnei Fîrtat Ioana Georgeta; 2. doamnei Martin Dumitru Angelica. Articolul 15 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa I, cu însemn pentru militari, domnului maistru militar clasa I Sava Vasile Cristian. Articolul 16 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de "Tabula Pentingeriana" (hartă romană). Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: "jupânul Fârtat pârcălabul și fiii lui, ca să-i fie în Lălești și "Drăgașani" și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire". Și despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg, există atestări documentare: "cartierul
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
ocupației germane din anul 1916, când, în pădurea Sâlea, militarii germani tăiau copacii pentru a face cărbuni din ei, pe carte îi trimiteau în Germania. Populația acestor locuri a trăit în clăcășie pe moșiile boierești și mânăstirești ale neamurilor Filipeștilor, Fârtaților și ale Episcopiei de Râmnic. Majoritatea dealurilor noastre poartă numele celor care le-au stăpânit. Nomenclatura s-a păstrat intactă de-a lungul vremurilor: Zăvoianu, Găman, Hurezanu, Păltineanu, Parsâna, Ristoriu, Arnota, Stoichin, Pllopeanu. În concluzie, aceste câteva toponime sunt doar
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]