332 matches
-
dintr-o bucată de ziar strecurată de un caraliu mai milos. Era și avântul ăla de după Cehoslovacia, cu discursul lui Ceaușescu care înnebunise mapamondul. Chiar și-a spus că dacă-l reabilitează se înscrie și în partid. „Așadar, se veseli Fârtat, s-a furat în anii aceia orice, de la pungi de plastic, până la tractoare ori pescadoare sau chiar, ca în bancul acela cu țiganul care lucra la Cugir, mitraliere și tancuri. De gura pirandei fura Vasilică țiganul de era paznic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la Uzinele Mecanice Cugir piese pentru ca să-și facă de-un plug, să are și el ca tot gospodarul, și cînd le asambla acasă îi ieșea numai mitralieră.“ Sala chicoti. Cunoșteau bancul, dar puțină destinere face oricând bine. „Domnilor - se avântase Fârtat -, comunismul și-a avut slugoii lui. Cei care au făcut mârșavul compromis. Îi cunoașteți, le știți cărțile, le știți filmele, piesele de teatru, treceți pe lângă clădirile ridicate sau pe lângă statuile înălțate de ei. Sau pentru ei“, adăugă surâzând cât putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
au permis prăbușirea dictaturii. De-asta, dacă e să vorbim de rezistența românilor la comunism, trebuie să spunem că au rezistat cât au furat. Satele noastre cum au înflorit, dacă nu pe lângă marile combinate ridicate de Ceaușescu în megalomania lui?“ Fârtat privi triumfător în zarea sălii. Părea furat de viziuni mărețe, înălțătoare. „De-asta, domnilor, poporul nostru a născocit atâtea și atâte proverbe care au ca temă această formă de rezistență națională. Nu vi le mai amintesc, că le știți fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe ele? Da’ uite că a ajuns timpul ca tinerii ăștia să judece lumea de-atunci doar după hârtiile alea. Și ce se mai avântă săracii să facă dreptate... Vai de capul lor.“ - Și-a mai făcut ceva poporu’, continua Fârtat avântat. Neanalizat încă, acum când e să vorbim de formele subtile ale rezistenței. A făcut ce știa el cel mai bine să facă. Ce făcea de mii și mii de ani, de când cu Miorița și Badea Alimoș. A făcut folclor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
noastre. Sunt explicit? Tinerii chicoteau. Nu reuși să prindă ce-și șopteau. Oftă nemulțumit. „Câte sacrificii s-au făcut pentru ei, și uite cum cresc. Pontagii, scormonitori și jemanfișiști...“ Doctorul aproape că își terminase intervenția. - O concluzie se impune, preciză Fârtat. Făcu o scurtă pauză, privind concentrat chenarul ferestrei din dreapta sa. Părea atent la balansul paingului spânzurat de firul sângeriu, acum, în înserare. - Ba chiar două sau poate mai multe pe care le veți concluziona și dumneavoastră, își reluă Fârtat șirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
preciză Fârtat. Făcu o scurtă pauză, privind concentrat chenarul ferestrei din dreapta sa. Părea atent la balansul paingului spânzurat de firul sângeriu, acum, în înserare. - Ba chiar două sau poate mai multe pe care le veți concluziona și dumneavoastră, își reluă Fârtat șirul gândurilor. Prima, și cea mai consistentă, ar fi că totuși doar noi cunoaștem adevărul. Rămânem din ce în ce mai puțini cei care cunoaștem adevărul, în toată nuda sa prezentare. Puțini și singuri în neputința noastră de a-l mărturisi. Se răsuci iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Puțini și singuri în neputința noastră de a-l mărturisi. Se răsuci iar spre tinereii aceia guralivi. „Atenție, le șopti. Aici vine ceva care vă privește direct. Să vedeți, numai!“ - Mă refer, în primul rând, la ceea ce știm cu toții, continuă Fârtat. La faptul că când am ieșit de acolo am dat toți o declarație și am semnat. Sala începu să murmure. - Da, da, am semnat, nu mai cârcotiți. Eu sunt primul care recunosc că am semnat. Trebuia să o fac, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu mai cârcotiți. Eu sunt primul care recunosc că am semnat. Trebuia să o fac, altfel nu se putea. Dar... Și își întoare iar capul spre fereastră, curios să vadă ce mai făcuse paingul. Se legăna mai departe. - Dar, reveni Fârtat, nu aceasta-i esențial. Fundamental este ce am făcut după ce am semnat și am fost liberi. Aceasta este concluzia pe care vă propun s-o tragem fiecare. Cu deplină responsabilitate, că e foarte importantă. Chiar o propun ca temă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se apropie. - V-ajut, doamnă, nu ezitați. Dar să vă mai spun cum era cu lucrul și la noi. Vă văd inteligentă după cum ascultați, respectiv, cu preocupări intelectuale. Toți vorbesc de rezistența poporului la comunism. Să-l auziți pe doctorul Fârtat. Teoria lui cu hoția. E bună, nu zic, chiar adevărată, dacă stai să te gândești la cum mergea treaba și situația. Că era disperare mare, mai ales în ultimii ani... Scheihainimé călărea acum o ramură groasă de cireș, încărcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de tânărul buimac, încă neciobit de ani, de vorbe, de amăgiri. O cuprinse pe după umeri și o trase ușor după el. - Mamă, te rog eu, nu mai schimba discuția. Te iei de domnul Dominic. Nu l-ai auzit pe doctorul Fârtat ce zicea despre rezistența românilor? Poate ce-a făcut domnul Dominic era tot că se lupta cu comuniștii care furau sfecla țăranilor. Femeia dădu să râdă. Clătină doar din cap, făcându-și câteva cruci. - Ți-am spus doar să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mai apoi trăiți dacă puteți, acest lucru nu mă mai privește! Ce stai, profesore? îl luă la rost și gnomul. N-am față! îngăimă Moș Eveniment gâdilându-se pe obraji cu piciorușele. Mda! spuse gnomul și chemă cu clopoțelul pe fârtații dintre glodurile păduricii de salcâmi din Cazasu. S-au pus elementalii Pământului și i-au adaptat o mască de la un trântor mort în ceara stupului luna trecută. I-au ars cu flăcări magice toată gelatina-creier, i-au înțepat cei treisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mi-a părut o eternitate benzedrinică, iar când Green a apărut din birou cu zâmbetul pe buze, am tresărit puternic. — Secția din Newton Street, tura de noapte, începând de mâine, mă anunță el. Și încearcă să te porți frumos cu fârtații de culoare de acolo. Ai antecedente în privința drogaților și n-aș vrea să-i molipsești și pe ei. • • • Secția din Newton Street era la sud de centrul L.A.-ului. Avea 95% mahalale, 95% negri și 100% probleme. Întâlneai bande de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fiecare vânător a fost sfătuit să și scrie numele, prenumele și adresa, pe foița de hârtie, pe care o primea de la șofer, și îndemnat să o pună într-un loc sigur, ca să poată fi ușor de găsit. De ce ,asta, măi fârtați? Lasă, că o să vedeți diseară. Acum, umblați mai repejor, ca să nu pierdem prea mult timp cu aplicarea metodei pe care v-o recomand. Metoda a fost aplicată riguros, de către fiecare pușcaș, după care s-a pornit la drum, și dă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ascunde miliardele de lei! Prin molozuri. Prin molozurile de tot felul, apărute natural, ori, provocate, chiar, dirijate! și ăștia, MOLOZARII, cum le-au depistat și le-au pus la treabă, le-a adus venit, în folosul lor! Bravo lor, măi fârtați, bravo lor, zic, pentru că, sunt, cu adevărat, oameni de ispravă. Da, oameni buni, de mare ispravă. Că, dacă judeci, privind nițel în urmă, îi vezi, muritori de foame, cum erau, orbecăind prin toate cotloanele mizerabile, prin toate locurile puturoase și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ospățul șopârlelor, câțiva bivoli rumegau liniștiți, privind Întâmplarea cu ochi goi, ușor obosiți parcă. Hm. Odată demult, văzusem cum o haită de lupi Încolțise un bour din cei mari, undeva pe la poalele munților de acasă. Restul turmei era tare aproape de fârtatul lor care se lupta vitejește cu lupii cei vajnici, cei din care se trăgea neamul meu. Eu mă făcusem una cu pământul și-i sorbeam din ochi și pe unii și pe ceilalți. Deodată, lupii reușiseră să-l doboare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
același timp, restul bourilor pășteau mai departe, potoliți, aidoma bivolilor pe care tocmai Îi văzusem aici, În apa care curge. Când și când, bourul Încolțit dădea câte un muget. Sângele Începuse să-i șiroiască pe picioare și pe burtă, dar fârtații lui pășteau fără grijă - Îi vedem doar cum Își scutură când și când mușchii, alungând câte un muscoi gras care Îi ciugulea. Erau la numai câțiva pași de lupta de sânge În care unul de-al lor fusese Încolțit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
unul de-al lor fusese Încolțit, dar niciunul nu-i alerga În ajutor. Dacă ar fi pornit măcar doi sau trei peste lupi, i-ar fi jucat În copite și i-ar fi făcut una cu pământul, salvându-l pe fârtatul lor, dar ei nimic! Lucrul ăsta l-am văzut de copil și mi-a rămas bine Înfipt În minte. Mai Întâi am aflat că, dacă era rău și nemilos, ceva mic putea să ucidă ceva mare. Pe urmă, am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
scap! Dacă mor, n-o să mor, Mă fac una cu pământul! Dacă scap, și-o să scap, Mă fac una cu văzduhul, Și de mor, și de scap, Am părinți din care vin, Am copii În care plec, Am femeie și fârtați, Și de mor, și de scap! De cum Încheiarăm cântul, ni se Îngustară privirile și nu mai văzurăm decât dușmanul. În clipa aceea, mi-am luat sulița micuță pe care mi-o dăruise Kikil și am strigat din străfundul rărunchilor: - Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către jupîn Zeus, pentru că le-a dat oamenilor dreptul la cunoaștere, adică să știe cum să-și rostuiască cele necesare vieții. Și Zeus era la fel de întunecat împotriva acestui creștinism gnostic, la fel ca fîrtatul lui de peste secoli, Iahwiță cel cu corni- țe. Unul dintre purtătorii de flacără care îl însoțeau pe Mitra, se numea Cauti(Ve- ghetorul) iar celălalt se numea Cautopati(Judecătorul). Toți ,,specialiștii” care au scris despre ariminism/mitraism nu au înțeles
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
tu ești mai cu minte decât mine", a zis diavolul lui Dumnezeu" 82. Într-o altă legendă se spune că cerul era aproape de pământ, iar astrele soarele, luna, stelele și luceferii umblau printre oameni, încălzindu-i. Tocmai din această cauză, Fârtatul nu s-a gândit să-i creeze omului un adăpost. Așa se explică faptul că, ornamentica locuinței cuprinde acest amestec dintre elemente cosmice și antropomorfice, cu rol apotropaic (figuri stilizate ale strămoșilor, ochiul, palmele deschise, șarpele casei, însemnele astrale soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în schimb, este asociată, în multe mitologii, cu infernul sau cu "lumea morților"131. În mitologia română, apa a avut aceleași valențe primordiale, de element, substanță esențială și germinativă sau de categorie proteică și generatoare de viață. De la cuplul demiurgic Fârtat / Nefârtat, apa este duală, pe de o parte este sursă a vieții, iar, pe de altă parte, este substanță care va înghiți cosmosul. Cu apa lustrală se spălau copiii la naștere, la nuntă se spălau pe mâini și față tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu Universul, este bradul. Legenda spune că "Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o ladă și altul știa. Când s-a dus omul de acasă, i-a dat drumul și din acela s-a făcut mai apoi soarele pe cer."111 Într-o altă legendă, soarele a fost creat ca făptură divină, de Fârtat: "După ce s-au culcat, Dumnezeu s-a apucat să facă soarele. A scaparat o dată cremenea în piatra cea scumpă, dar n-a putut face, a ieșit o sabie. A scaparat a doua oară și s-a făcut o grămăjoară, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
185 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, luna apare ca făptură mitică, masculină sau feminină. Potrivit credințelor populare, luna a fost, la început, alături de soare și de stele, rod al Arborelui primordial care a răsărit din oceanul de ape sau, Dumnezeu (Fârtatul) a zămislit luna din aur: "a luat un boț de aur, a rupt dintr-însul mai multe bucăți și le-a aruncat pe cer. Din bucățile de aur aruncate pe cer au ieșit soarele, luna, luceferii și stelele."186 "Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Imaginea-cronotop În legendele românești, șarpele este preexistent cosmosului, ridicându-se deasupra apelor primordiale odată cu Arborele cosmic: "La începutul începutului, din hău acela de ape, șarpele a ieșit odată cu copaciu acela mai mare din ape, încleștat în rădăcinile lui. Întrebat de Fârtat cine este, a căscat gura mare și a lepădat pe Nefârtat, care a răspuns în locul șarpelui: Cine să fie, ia Fârtatu tău! Iar Fârtatu i-a zis: Tu ești Nefârtatu!"347 Într-o altă legendă, șarpele este creat de Nefârtat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]