1,441 matches
-
merge la consfătuiri, sub egida Marilor înțelepți și Vrăjitori Ancestrali, din cadrul Consiliului Celor 30, unde se întâlnește cu prietenii săi, Zoroastru al Indiei, Merlin, și druizi celtici, schimbând impresii, despre timpurile ce au trecut și cele ce or să vină, făgăduindu-și unul altuia ajutor la nevoie, pentru a restabili ordinea firească a tuturor lucrurilor, ce Magii Întunecați-Fii Întunericului de Nepătruns, vor încerca s-o doboare. Pelasg-Magul din Carpați este nemuritor; el primește energie cosmică și telurică, în continuu. Moș Timpul
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
se joace până la zece... “11. În Șarpele, ca și în Secretul doctorului Hönigberger, Andronic ori Zerlendi aparțin lumii „de aici“, dar acționează în numele „altei“ lumi. În cursul nopții, Andronic, care are amintiri nedezvăluite de la mănăstire, relevă oaspeților existența unui șarpe, făgăduindu-le însă că-l va chema și că-l va alunga din mijlocul lor. Condiția este ca toți să se apropie de perete și să stea neclintiți, spre groaza oaspeților, care, inițial, au crezut că este vorba de un altfel
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
în cari ne găsim, fără ca recunoașterea independenții să ne fie de vreun folos, deși pentru obținerea ei am făcut numeroase și mari sacrificii. Acest limbaj melancolic din partea "Presei", după ce s-a trâmbițat cu atâtea famfare strălucitele consecințe ce ni se făgăduiau să avem după proclamarea independenții, nu conține oare mărturisirea vreunei decepțiuni și din partea sa și că rezultatele obținute sânt departe de-a corespunde la așteptări și la făgăduințele date? Fără a ne asocia cu ziarul "Presa" la acel strigăt de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vorbește numai românește, în fine într-o școală susținută din veniturile averilor mănăstirilor române din foasta eparhie a Rădăuților limba de propunere nu e cea română. În sfârșit, după repetate făgăduințe ale ilustrului d. Stremayer, vestit prin arta de a făgădui în deșert, Camera provincială a Bucovinei a repetat cererea în anul curent, încît făgăduința poate că se va împlini. Ce face însă consiliul comunal al cetății Sucevei, compus, se vede, din elementele internaționale descrise mai sus? O meschinerie. Amenință că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nicicând n-am fost mai puțin dispuși de a invidia firma și etichetele partidului roșu decât tocmai acum, când nu s-au ales nimic din ele. Vestita consecuență a partidului roșu întru a face pururea contrariul de ceea ce au făgăduit țării prin etichete lustruite, aceasta n-o avem, și dacă țara e în clar asupra celor ce au zis roșii, ea e și mai convinsă despre ceea ce voiesc diferitele tagme de patrioți lucrativi; încît, anonimi sau neanonimi, reputația politică a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai mult, ar fi fost o nouă dovadă cum acești oameni, în opoziție fiind, spun neadevărul pentru a câștiga prin subrepțiune încrederea alegătorilor și cum, suiți apoi la putere pe urmele câtorva oameni onești, dar amăgiți, fac contrariul de ceea ce făgăduiseră țării. A decreta ca măsură generală sporirea unei dări poate fi o calamitate, un rău, dar e un rău ce atinge pe toți în mod egal și drept. E însă o teorie elementară de finanțe pe care orice începător o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
luptător în alegeri, ridică mâna sa asupra capului partidului său propriu. D. Brătianu e unul din cei mai populari oameni de stat ai României. Dar a devenit popular nu prin ceea ce-a făcut pentru binele public, ci prin ceea ce făgăduia pe când era în opoziție, făgăduinți pe cari nu le-a împlinit nicicând. D. Brătianu a devenit asemenea un om ilustru prin miile de gazete care-i trâmbițau numele său alăturea cu nenorocirile noastre. Și dacă d. Brătianu nu e atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vrea să scape, să fugă, e gata să intre sub tramvai, el o prinde de mînă, fata se zbate, o înșfacă de păr și-o tîrăște pe lîngă zid. Cine m-a pus s-o iau pe-aici, mi-am făgăduit să nu mai dau peste birtul ăsta sordid, învăluit în damfurile de vodcă. Să-i depășesc, să nu-i mai văd tîrîndu-se unul pe altul, îngălîndu-se, să-i depășesc, să trec pe trotuarul celălalt, o prinde iar de păr și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor graf Nicolae Dudescu, Mihai Cantacuzino, Pană Filipescu, Pantazi Câmpineanu, Grigorașcu Băleanu și Ioniță Bălăceanu, cu asemenea rugăciuni, și iarăși li se făgădui, și încă prin scirea Excelenței Sale [Orlov - n. n
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor graf Nicolae Dudescu, Mihai Cantacuzino, Pană Filipescu, Pantazi Câmpineanu, Grigorașcu Băleanu și Ioniță Bălăceanu, cu asemenea rugăciuni, și iarăși li se făgădui, și încă prin scirea Excelenței Sale [Orlov - n. n.] făcură două asemenea rugăciuni în scris și le dete, una solului Kesaricesc și alta prusianului, ci pociu zice în zadar, căci pe acești doi, la adunările ce avură graf Orlov și Osman Efendi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cereri este o pagină antologică din istoria popoarelor aspirând spre emancipare, dar strivite de forțe străine copleșitoare. În sfârșit, la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris și lui Alexei Orlov: Ecaterina a II-a a făgăduit să scuture jugul nostru; cerem să rămânem slobozi, „domn de aceeași credință cu noi și să fim asigurați supt ocrotirea celor mari trei avtocrați: al Rosiei, al Austriei și al Prusiei”, urmând să dăm Porții suma din vechime, pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusiei, a Austriei, a Prusiei și să dea oarece haraciu și la Poarta turcească”; dacă nici aceasta nu va fi acceptată, să rămână „supuși împăratului” Austriei. Mihai Cantacuzino i-a înfățișat lui Rumianțev scrisori ale împăratului Leopold I prin care făgăduia „ajutorul slobozeniei acestor două țări de supt jugul turcesc”. Rumianțev i-a dat recomandări către Panin. Este relevantă dorința de a evita retrocedarea Principatelor către Poartă, chiar cu prețul acceptării altei servituți, rusă sau habsburgică. Acesta era însă în acel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tinde să scadă această fericire: în alte cuvinte, excluderea răului. Dar toată pedeapsa este un rău: orice pedeapsă este un rău în sine. Conform principiului utilității, dacă ar trebui să o admitem, ar trebui să facem acest lucru doar în măsura în care făgăduiește să prevină un rău și mai mare133". Thomas Hobbes susține că scopul pedepsei este prevenirea încălcării legilor, oamenii fiind ținuți "prin amenințarea cu pedeapsa să-și îndeplinească convențiile și să respecte legile naturale"134. Potrivit lui John Locke, rațiunile care stau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conțină unele elemente Monastice: aflăm că sunt legați de cele două jurăminte Monastice: de Sărăcie și de Supunere, Jurăminte pe care se spune că le respectă cu mare strictețe, mai ales pe cel dintâi; mai mult, după cum am Înțeles, sunt făgăduiți și printr-o hirotonisire Nazariteană, solemnă sau nu, sunt destinați irevocabil acestora chiar Înainte de a se naște. Nu am nici un temei să presupun că al treilea Jurământ Monastic, cel de castitate, le este rigid impus. În plus, ei par să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
interne din Rusia, unde își aveau sălașele cetele ce acționau în sudul Dunării. Să precizăm că, între Nipru și gurile Dunării, locuiau cumanii lui Kutek. Aceștia au năvălit, în 1085-1086, în Ungaria, la îndemnul regelui detronat Solomon, care le-a făgăduit Transilvania. Ei au pătruns în nord-vestul Maramureșului, prin pasul Verecke, prin ocolirea Moldovei și Transilvaniei. Dar suferind un eșec în Ungaria, împreună cu aliatul lor Solomon, ei s-au îndreptat spre Bizanț, pătrunzând prin sudul Moldovei. Despre invazia cumană în sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
EminescuOpVIII 212} ... Haide, eu nu vă cer milă... Unde-i mila, unde-i mila mea în această lume? Nu cer dreptate. Pentru ce v-aș cere-o? Eu sunt singură // nedreaptă, ticăloasă, căzută. Cine vrea să mă aibă din voi făgăduiască-mi ceva și mă... și mă are... Eu sunt o femeie de rând, o femeie pierdută... Cine zice că eu am fost nevasta lui Arvin...? Cine-o zice [î]l batjocorește... Din clipa în care-a fost închis eu l-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mintea ta a pus atât temei, I-au și spus desigur cumcă tu ești văduvă și bine Ți-ar părea ca Escelența să te ieie chiar pe tine. [ANA] Până astăzi nu ți-am spus-o căci i-am fost făgăduit Și frățîne-meu și altui să țin lucrul tăinuit. {EminescuOpVIII 341} [MĂTUȘA] Și când vine Escelența? [ANA] Astăzi vine, înspre sară. [MĂTUȘA] Potrivite sunt acestea? Bine faci tu? Bine dară. [ANA] Să-ți spun, dragă mătușică. Când întîi m-am măritat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de multe penalități bisericești, încurajă pe rege și pe ducele din Slavonia, Coloman, care-și propusese de-a înăbuși erezia din țară (haereticos de Sclavonia partibus in manu forti et brachio extento viriliter extirpare) îndemnîndu-l la îndeplinirea hotărârii sale și făgăduindu-i, pentru cât va ține campania, scutul și ocrotirea cea mai energică pentru bunurile și drepturile ducelui, dând ordin în acest înțeles episcopului din Agram. Persecuțiunea sisstematică și îndărătnic continuată a bisericii grecești avu un succes vederat. Preste tot institutele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teritoriului său regesc cât era pe atunci sau cât va crește pe viitor să-și puie toate puterile ca să stârpească din rădăcină pe creștinii eretici și schismatici și pe acei mincinoși care-nclină spre islamism sau iudaism și preste aceasta făgădui că-i va sili să se supuie și să dea ascultare Scaunului roman pe toți creștinii cari se aratau protivnici sau neascultători bisericii romane, lăsîndu-le însă ritul lor național. În puterea unor asemenea jurăminte, pe care nu le puteau refuza
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și nici o jertfă nu-i părea prea mare pentru aceasta. Ca și când ar fi fost biruit deja, el lăsă cetatea Prosakon, orașul Strummiza și toată țara de primprejur în posesiunea și spre folosul lui Chrysos, după toate formele juridice; apoi îi făgădui că, deși acesta era deja căsătorit, îi va da mână de ajutor la o nouă însurătoare în Constantinopole, c-o mireasă pe care-și va alege-o Chrysos dintr-o înaltă 91 {EminescuOpXIV 92} familie aristocratică. Abia întors în rezidență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu vorbe dulci, măgulitoare, promisiuni și rugăminți umilite și a-l îndupleca la pace; asigurați în contra săgeților după parapet, ei îl recunoșteau în gura mare pe Ioannițiu de rege al lor, se declarară datori a-i plăti bir și tribut, făgăduiră a-mplini orice alte dispoziții ale sale; numai o singură dispoziție, de a-l lăsa să intre în orașul lor, e și rămâne inadmisibilă pentru dânșii, deci să li se-ngăduie a n-o împlini. Regele respinse cu indignație această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trata; ci-n scrisoarea de acreditare respectivă papa nu dă lui Ioan Asan titlul de rege, ci numai de domn (domnius) al bulgarilor și românilor, îl sfătuiește să se-ntărească și să stăruie în supunerea sa pentru Scaunul roman, îi făgăduiește sprijin și ajutor din partea numeroșilor cruciați și altor creștini evlavioși, caută să-l intereseze mai cu samă pentru eliberarea împărăției latino-bizantine (Romaniae Imperium), de bântuirile de pe atuncea, îi făgăduiește pentr-un asemenea lucru răsplată în ceriuri și pe pământ și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ntărească și să stăruie în supunerea sa pentru Scaunul roman, îi făgăduiește sprijin și ajutor din partea numeroșilor cruciați și altor creștini evlavioși, caută să-l intereseze mai cu samă pentru eliberarea împărăției latino-bizantine (Romaniae Imperium), de bântuirile de pe atuncea, îi făgăduiește pentr-un asemenea lucru răsplată în ceriuri și pe pământ și-i pune în perspectivă statornica favoare a Scaunului papal. Dând ajutor lui Balduin II, să dovedească deci că e un principe în adevăr catolic și să deie Scaunului roman
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țara sa eretici și schismatici, de aceea papa puse pe clerul din Ungaria și pe episcopul de Perusia ca legat apostolic ca să predice, ca și contra păgânilor, o cruciată în toată forma în contra lui Asan și a poporului său și făgădui tuturor celor ce ar lua parte la cruciată o absoluțiune cu tot atâta efect ca și cea care se dă cruciaților cari merg la Sf[întul] Mormânt. Puind în cumpănă toată energia, autoritatea și retorica sa, Grigorie IX îl încurajă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Rezoluția regelui la cererea aceasta a fost la început evazivă: are acasă destule griji și se poate lipsi de a lupta pentru Bulgaria, pe care Balduin ar putea a i-o contesta. În urmă însă cedă stăruințelor Curții romane și făgădui o campanie contra lui Asan, ce-i era cumnat, adecă soțul surorei sale Maria, obligîndu-se a porni la război, sau în persoană sau printr-un locțiitor, dar de astă dată puse câteva condiții pozitive, care atingeau parte preferințele onorifice, parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]