409 matches
-
a intra la Editură, m-am întâlnit cu Brănișteanu, gazetarul dela "Adevărul" om cultivat și de treabă, care mi s-a plâns că a ajuns a trăi foarte greu, că nu are ce face, că d. G. Tătărăscu, cu toate făgăduielile lui, nu face nimic. Afacerea nu merge bine; dar d. G. T. crede că, la un moment dat, ar putea să reapară "Dimineața" și "Adevărul", ceea ce ar înlătura o serie din gazetele existente. G. T. are o parte din acțiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci de zece și douăzeci de ori pe atâta. În adevăr, la consiliu, s-a vădit din cuvântările discrete pe care au ținut să le ție doi din consilieri d-nii P. și A., că se pun în joc influențe și făgăduieli bănești. Mai apoi R.M.S. s-a transformat în C.A.M. și s-a adoptat organizația Discomului (propunere a unui armean venetic cu numele Zorab, care beneficiază de un venit de cinci milioane anual. Așa susține d. O. Han). La Academie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a răsturnărilor sociale) Soldatul și hoțul sunt mai curagioși decât proprietarul. În general satisfacția oamenilor supuși e în insolență. În general oamenii supuși preferă să fie insolenți, nu mulțămiți, iar cei mici sufără mai degrabă impilarea decât umilința. De aceea făgăduiala și bunăvoința celor mari fac mai puțini ingrați decât serviciile reale; căci bunăvoința se adresează vanității, pe când serviciile nevoilor curente. Rezultă că trufia își crează mai mulți dușmani decât oprimarea. Asta explică întrucâtva scăderea Domnilor și succesul revoluțiilor. Obișnuit, indulgența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-o lumină favorabilă, din moment ce se știe că Wapowski și-a cosmetizat cronica, tocmai pentru a fi pe placul regelui. Interpretarea lui Wapowski a fost împărtășită de istoricii români și, cum scria C. C. Giurescu, dacă regele și-ar fi ținut făgăduielile făcute la Colomeea „ele ar fi constituit o compensație pentru umilirea” îndurată de Ștefan. Și totuși, ceremonialul a fost modificat într-o anumită măsură tocmai pentru a menaja susceptibilitățile domnului și ale boierilor săi. În Relația despre statul Poloniei și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
află toată temelia și toată puterea păcii și a liniștii între aceste ilustre regate...”. Solii lui Vladislav îl informau pe Ioan Albert că regele lor nu-l poate părăsi pe Ștefan „fără a-și pierde credința și a-și încălca făgăduiala atât a sa cât și a regatelor sale”. O orientare pro-turcă a lui Ștefan ar fi fost catastrofală pentru Polonia și Ungaria, din care cauză „din nou și în chip insistent să-l roage (solii) pe majestatea sa, ca, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu o valență dublă: inițiere în breasla pescarilor și în statutul de întemeietor. Stăpână a „pragului de ape” (Mihai Coman), dar și mamifer, Vidra este vulnerabilă doar prin statutul de mamă. Prinderea și baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari, dar răzbunarea Vidrei nu întârzie. Toți ceilalți pescari mor, ies din procesul inițiatic ca învinși, rolul lor fiind de a sublinia cazul unic, de ales, al feciorului lui Vioară. „Vidra bătrână” nu este descrisă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acolo”(Valea Mănăstirii - Argeș). Funcția inițiatică vine perfect ipostazei ofidiene; „animal al misterului subteran, al tainei aflate dincolo de mormânt, el își asumă o misiune și devine simbolul clipei dificile a unei revelații sau a unei taine: taina morții biruite de făgăduiala reînceperii. E ceea ce îi conferă șarpelui, chiar în miturile antitetice cele mai antiofidiene, un rol inițiatic, și în ultimă analiză binefăcător, incontestabil”. O altă ipostază a monstrului devorator este zmeul, tatăl fiind, de data aceasta, cel care îl înghite pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recrea viața. În basmul Pomu raiului, puiu cântător, bobul mărgăritar, cules în Fărcașele, Olt, protagonista (mezina ce promite să-i nască prințului copii cu embleme astrale) este îngropată de vie și ținută astfel până ce fiii ei cresc și demonstrează îndeplinirea făgăduielii. Aceasta implică necesitatea ca descendenții ei, de asemenea marcați de statutul superior, să atingă vârsta inițierii - atât durează șederea în adâncuri a Persephonei românești: „A dat ordin și s-a dus de-a dezgropat-o. Dom’le, dac-a fost
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se decodează cu ușurință în textul ceremo¬nial de iarnă. „Tinerii eroi ai colindelor, cărora li se aplică frecvent epitetul de «mirel», vânează sau întâmpină primejdii în postura de candidați la căsătorie, confruntările încheindu-se de regulă prin obținerea sau făgăduiala unei mirese”. Ipostaza regală a inițiatului unește specia lirică ceremonială cu orațiile de nuntă și basmele, în care statutul de împărat este sinonim cu consacrarea. Orațiile de nuntă confirmă ideea acceptării în societate doar după depășirea pragului inițiatic prin scenariul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și generalul Stanislaw Poniatowski l-au sfătuit pe marele vizir să nu încheie o pace atât de pripită și, prin reținerea țarului ca ostatic, să obțină un tratat mai favorabil, atât pentru Poartă, cât și pentru Suedia și Polonia. În pofida făgăduielilor făcute, marele vizir nu a ținut seama de aceste cereri, dimpotrivă, a renunțat la unele revendicări, printre care predarea lui Dimitrie Cantemir. Armatele ruse, sub comanda generalului Karl Edward von Rönne, au atacat Brăila, care va capitula la 14 iulie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu pușcăria când le vor găsi. Ofițerul și un soldat, într-adevăr, scotociră peste tot, [fără nici un rezultat, căci mobile de lux nu existau în casa lui Vintilă... Fără întrerupere, trei zile la rând, cu toată intervenția domnului Tzigara și făgăduielile ce i se făcură, perchezițiile sălbatice nu încetară: ziua, seara, cu brutalitate dădeau năvală, sparseră, bineînțeles, ușa pivniței, se urcară pe acoperiș, răvășiră toată casa, plecând însă de fiecare dată „cu] (Ibidem, p. 91.) lucrurile ce le plăcuseră“, între altele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de combustibil, luminat și hrană; mă vor duce cu trăsura de acasă până la gară și de la gara Pasărea la mănăstire; vom avea o căruță pentru bagaj; voi putea lua cărți și primi ziarul. A subscris, după obiceiul lor, la orice făgăduială, mi-a exprimat părerea lui de rău de a avea o așa urâtă misiune, el, care mai fusese și altă dată în România. Martha Bibescu [nu s-a lăsat de buna ei purtare, era prea inteligentă ca să nu-și lase
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Tzigara îi puseră pe capră un soldat cu pușcă, patrule pedestre și călări circulau prin tot orașul, dar singurul lucru care a potolit pe femei și a dovedit că nu de pace, ci de foame era vorba a fost făgăduiala că vor avea carne de două ori pe săptămână, pâine și fasole și că vor plăti kilogramul de carne 3 lei în loc de 5, cum era de contrabandă. În străinătate trebuie să se fi descris revoluția din România cum au descris
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe cel care zicea cântecul unei fete „care nu era fată, ci o zână, nu o zână, ci o floare, cine o miroase în trei zile moare“. Mă apropiai încet de ei și, după multă stăruință și mai ales multe făgăduieli, îmi cântară pe rând și alte cântece apoi, toți în cor. În fine hotărârăm să vie la mine la mânăstire, unde vor primi zahăr de fiecare nouă melodie. Au și venit, dar, sfârșind repertoriul și neavând de unde să-l reînnoiască
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
procesiune la statuia Brătianu, s-au rostit discursuri și s-a jucat Hora Unirii împrejurul statuii și în curtea palatului. În acele momente de însuflețire, aceste gesturi erau mișcătoare, în timpuri obișnuite ar fi părut ridicole. Ardelenii au plecat cu făgăduiala noastră de a le întoarce vizita la Paște în Transilvania. Doamnele ardelene, cu d-na Băiulescu și d-na Bârseanu în frunte, au fost invitate la Palatul Cotroceni la un ceai, și noi toate cu ele. Acolo am aflat că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu mine și stăturăm de vorbă îndelung. Eram destul de legate, ne vedeam la fiece călătorie a lor la București și fusesem să-i văd la Iași, locuind la dânșii. Îmi arătau afecțiune și eu căutam toate ocaziile ca să-mi împlinesc făgăduiala făcută bietei mame muribunde. Deodată, cu impulsiunea ce punea în dorințele ei, sări de pe divanul pe care era lungită și, luându-mi mâinile, zise: „Tante Sabine, trebuie să am un fiu, trebuie!“, „Fiu ori fiică, tot una ce va fi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe Franasovici, care își consolidase la Curte situația, invitând pe Lupescu. Duca era pentru concesiuni și ca el aproape toți fruntașii, afară de Lapedatu, Dimitriu, Sassu și Costinescu. În fine, insistară atât și i se asigură cu atâta certitudine că avea făgăduiala acestor eliminări succesive, încât cedă. Ba chiar Franasovici îl rugă cu lacrimile în ochi să nu-l execute de la început, să-l primească numai ca o satisfacție vremelnică, dându-și cuvântul că demisionează după ce se vor face alegerile. Fu atât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ceva provizii și cărți. Găsiră pe general obosit după o noapte fără somn, grație numeroșilor păduchi de lemn din pat. Se găsi imediat alt pat, adus de M. Antonescu. Ca toaletă avea un mic lighean de tinichea ruginit. Cu toate făgăduielile d-lui Gigurtu și zgomotele răspândite intenționat în public de eliberare a prizonierului, el rămase închis opt săptămâni, în cursul cărora d-na Antonescu avu voie să-l vadă și să-i ducă cele necesare numai de 3 ori câte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doritor de a învăța carte , stăruitor încet , în tihna . Tatăl său îl crede o ,, tigoare de băiat ’’ , si Creangă însuși mărturisește că , pus să facă vreo treaba , o cam rărea de peacasă . Părintele Ioan caută să îmblînzească pe băiat cu făgăduieli de a-i da mai tarziu pe Smărăndița , de a-l lăsa în locul lui la biserică . Acum Crengă începe să se dea și la scris și să ajute și pe preot în biserică , ținând isonul și cădelnițând . Urmărind traseul scurt
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de belșugul insolent al restaurantelor bucu reștene și, mai ales, de proporțiile prăjiturilor, iar În ce privește luptele noastre politice din acea vreme, cu apariția Partidului Țărănesc, ne declara că nu Înțelege nimic din programele par tidelor noas tre politice, pline de făgăduieli și de bune intenții, dar fără să men ționeze vreo „faptă“, vreo „realizare“ cât de cât a organizațiilor locale de partid, cum ar fi, de pildă, o cooperativă de producție sau de consum, agricolă sau meșteșugărească etc. Ovreii pe care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de material de oarecare interes pentru cititori (marea suferință de totdeauna a revistelor românești, care, toate, se iluzionează ușor asupra interesului pentru citit al publicului nostru) avea să se simtă după primele zeci de nu mere; așa că revista, anunțată cu făgăduieli și primită cu Încre dere, ajunsese curând-curând refugiul sau azilul prea ospitalier al unei spețe de poligrafi, de scârțai scârțai pe hârtie, foarte primejdioși pentru așa zicând progresul culturii noastre, pe care l Întârzie [...]. Această pecingine a tuturor publicațiilor care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
târziu, de scriitor al neamului, al tradiției literare, națională și patriotică - atâtea anticamere ale stilului de viață și de creație oficial și academic! Este, se spune, vârsta Înțeleaptă a poeților, căreia Adrian Maniu trebuia și el să-și Închine toate făgăduielile tinereții sale culpabile de noutate și Îndrăzneală cu o bănuială de aventură sublimă. Pentru această cumințenie de pe urmă, Adrian Maniu avea să sfârșească nu ca Marsyas, pentru cutezanțele lui cu pielea atârnată burduf sub ochii Muzelor Înfricoșate, ci având consi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Casa Asigurărilor Sociale și m-a Îndemnat să merg acolo, să-l cunosc și să-i obțin colaborarea la revista ce o pregăteam. Am mers, l-am cunoscut și l-am câș tigat fără nici o dificultate și fără nici o făgăduială de onorar, lucru normal pe acea vreme [pentru reviste], afară numai de Viața Româneas că, revistă magazin care-și plătea colabora torii din abonamente achiziționate cu ghiotura prin cluburi și printre membrii partidului liberal. Tot cam așa Îl descoperisem, pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am mai Întâlnit după aceea asemenea exemplare din prea bogata floră feminină, fru musețea femeilor ascultând, cu vremea, de gustul impus prin literatură, plastică, sport și moda masculină, care celebrau acum rotunjimea sânilor, a pulpelor și a coapselor, pline de făgăduieli Încurajatoare și mai pe pofta maturității noastre și chiar până mai dincolo de ea. Cu evoluția, așadar, a acestor specii curioase și greu de Îm pă cat care se numesc bărbați și femei, am evoluat și eu, cu pânzele mele Împinse
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la propunerea lui, ne-am angajat reciproc ca, cel care dintre noi va muri mai degrabă, să facă tot posibilul să tragă pe cel rămas în rai. P. Maximilian, ai trăit și ai murit ca un sfânt, ajută-mă, după făgăduială, să trăiesc și să mor și eu ca un sfânt. Pr. Dominic Neculăeș, Buzău, 24 noiembrie 1958 Inima lui Isus e rănită de iubire “Mi-ai rănit inima, o sora și mireasa mea, mi-ai rănit inima” (Cânt. 4,9
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]