1,572 matches
-
care, din acest motiv, lucește fără prea multă pregnanță. Ultimii ani ai liceului au lăsat,în viața Grigoruțului, și câteva amintiri mai frapante. În primul rând, primele îndrăgostiri. Dar, și acelea, trecătoare, cum avea să zică, undeva, spre a se făli, ca un fum de țigară. De la începerea facultății în sus, da, și viața, părea să-i capete un sens. Pe parcursul studiilor universitare, sensul acesta indica ceva care-l va face să se simtă cu un cap mai sus decât restul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ciocăneau vasele de lut, încercând să rupă prețul. O doamnă cu voaletă intră la „Mobila”. Gras și alb, domnu David, negustorul, își scoase cu familiaritate pălăria, retrăgându-se șchiopătând în umbra ușii. - Am primit chiar ieri comanda din Viana, se făli el cu glas astmatic. Știm noi ce-i place lú domnu’ avocat, coniță. Cucoana voalată privi însă la marfă cu dispreț. - Să mai vedem, să mai vdem, domnu’ David. Din dugheană, negustorul își trecu clienta în atelier. La bancul de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
palatului, dar deodată el o văzu că-și pierde avîntul, Țanțoșa Înainta din ce În ce mai Încet și nu era numai efectul tavanelor care absorbeau zgomotele, era ceva În plus, aproape că n-o mai auzea, pe ea care mereu rîdea și se fălea că frînge inimi... Julius Înaintă spre locul unde sărmana Țanțoșă amuțise, după ce murmurase un firav bună ziua și Își plecase imediat capul În pămînt. — Bună ziua, sau mai bine zis bună seara, fiindcă aici s-au aprins luminile. Bietul Julius, aflat Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
întâlneau. El personal se luptă cu impulsul de a atribui câte un cod de diagnostic și statistică din cinci cifre tuturor celor care veneau să-i strângă mâna. Mulțimea se revărsa din sălile de conferințe, șușotind și râzând, etalându-se, fălindu-se, lăudând și criticând, îmbulzindu-se, formând facțiuni, provocând dispute, punând la cale demolări. Urmări un bărbat și o femeie de vârstă mijlocie care țipară, când se văzură, se îmbrățișară și începură să flecărească pe două voci. Se aștepta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
zău așa!... să n-aibă nici măcar atîta bună-cuviință, cum Îi spuneam și tatălui tău, și să facă una ca asta cînd avea oaspeți la masă și-n prezența copiilor lui... era pus acolo În chip de zaharniță! Vezi Doamne, se fălea cu treaba asta de parcă făcuse cine știe ce ispravă. Partea de sus a capului era tăiată ca un capac, iar În frunte, acolo unde pătrunsese glonțul, era o gaură pe unde curgea zahărul. Ți se-ntorcea stomacul pe dos, zău așa, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tot trupul. Iată, chiar și corăbiile, deși sunt așa de mari și purtate de vânturi puternice, sunt conduse de o cârmă foarte mică, după cum vrea cel care le conduce. Tot așa și limba: este un organ mic, dar se poate făli cu lucruri mari. Iată că un foc mic poate să aprindă o pădure mare! Și limba este foc, o lume a nelegiuirii. Limba este printre organele noastre aceea care pângărește tot trupul și aprinde cursul existenței, după ce a fost aprinsă
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
capabil să spui cum se merge de la Briancon la Chamonix ? Chiar și un șef de gară s-ar încurca. Tatăl meu nu se încurca. El se străduia aproape seară de seară să-și îmbogățească cunoștințele în această materie și se fălea cu ele. Asta mă amuza mult și îi punem adesea întrebări, încântat să verific răspunsurile lui în Chaix și să recunosc că nu se înșelase. Aceste mici exerciții ne-au legat mult unul de altul, căci îi ofeream un auditoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
vorbă de încurajare. Ele nu sărbătoresc primul sânge al celor care vor da viață și nici nu-l înapoiază pământului. Au lăsat la o parte Deschiderea, care este îndatorirea sacră a femeilor și i-au lăsat pe bărbați să se fălească cu cearșafurile însângerate ale fiicelor lor, deși nici măcar cel mai meschin idol n-ar cere un asemnea tribut degradant. Mama a văzut că nu prea înțelegeam. - Nu poți să înțelegi încă totul, Dina, a spus ea. Dar curând vei afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
sosirea lor persoanei care se ocupa cu primirea vizitatorilor și căreia Îi Întrerupsese o convorbire personală la telefon. Responsabilul cu arhivele, un tip care se apropia de șaizeci de ani, imobilizat Într-un scaun cu rotile - accident de mașină - se fălea cu faima de memorie vie a unui ziar pentru care lucra de mai bine de patruzeci de ani. VÎrî În unitatea de lectură CD-rom-ul pe care Marie imprimase extrasele din ziar, le spuse În chip de explicație că programul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cochilia unui melc. Pământul de pe jos nu era drept, ci avea un fel de lespezi puse una peste alta, ca să te ajute când pășești. - Logon mi-a spus că nici măcar Dilc al lui nu s-a gândit la așa ceva, se făli Tuni. Acestui lucru, noi Îi zicem scară. Ieșirăm pe casă, printre smocurile de iarbă Înaltă ce creșteau pe acoperiș. Stăturăm așa o vreme și privirăm În depărtare, iar el Îmi povesti despre pământurile lui. Deșertul, pe care abia Îl mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de făcut era să ajung cu bine acasă. S-o văd din nou pe Siloa. Mda. Cel mai mult vroiam s-o văd pe Siloa, mai ales dacă blestematul ăla de Gau plecase și el pe urmele mele, ca să se fălească În fața ei. Hm. Și așa nu ucisesem pe nimeni de când plecasem În călătorie, eu care eram ucigaș Încă din cuibul maică-mii. Pe Gau ăsta... Pe el o să-l dau Umbrei, mi-am spus. Apoi o să mă uit la Siloa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
când și când, mă opream prin fața răniților pe care Îi știam după nume. Sporovăiam cu ei despre una și alta, și apoi mă duceam mai departe. L-am găsit chiar și pe bătrânelul din neamul lui Kikil, cel care se fălise că avea să fure o negresă tânără și frumoasă. Era plin de sânge pe piept, iar falca Îi atârna zdrențe dar, bun Înțeles că mi-a vorbit despre femeia aceea. Amărâtul nu izbutise nimic cu ea, și asta Îl făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
bătrâne se apropiară, cu ochii jucându-le de spaimă Într-o parte și-n alta. Țineau mâna la gură, de parcă doreau să nu ne supere cu răsuflarea lor dar, așa fuseseră mereu bătrânele noastre. - Ea e Siloa, mumă-mea! se făli Zarge cu una dintre ele. Cică tare frumoasă mai era când era tânără. - Lasă măi Zarge, măi, se apără bătrâna, cu glas răgușit, și-și afundă chipul mai adânc Între blănuri. Am privit-o, cum să n-o privesc. Pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pentru prima dată, încerca senzația că nu se confruntă cu propria lui natură, ci doar cu Natura. Și era liber; îndeajuns de liber ca să nu trebuiască să-și iubească patria, să simuleze curajul sau să se vadă obligat să se fălească cu virilitatea. Libertatea lui mergea dincolo de faptul că se trezea la ora când avea chef, că își petrecea ziua tolănit într-un hamac și că mânca atunci când avea poftă. Libertatea lui nu însemna faptul că s-a despuiat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dentară. Mezina - a revenit acasă. Iar, după câțiva ani, a plecat, cu alte fete, de seama ei, la muncă, În Spania. Las’că și cealaltă, nu târzie vreme, și-a făcut drum, zice - se, pentru totdeauna, În Anglia. Și se fălea, preoteasa, cu fetele ei, mamămamă! Nu mai zic - popa! Doar, că, de la un moment dat, În viața de zi cu zi a preotului Pârâș, a intervenit o atitudine cu totul nouă. Nouă și negativă. Față de aproape totul din preajmă. A
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
-le. Nu, pentru că nu ai avea atîta vreme; ai mii de cărți și vinzi cîteva zeci În fiecare zi. Le secătuiești prin atingere, Berg, ai, poate, o astfel de știință, altfel nu ai avea cum să știi atîtea. Nu te fălești cu asta, dar ne dai gata, iar noi venim, venim, venim să te ascultăm, să te Întrebăm, să-ți bem votca pe care ne-o oferi mereu, ca să ne anesteziezi puțin sau să ne duci mai ușor acolo unde vrei
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
grupuri care nu mai mîncaseră de multă vreme - devenea un obstacol. Cei care nu-și ucideau semenii pentru a-i mînca piereau. Instinctul se dovedea salvator, chiar dacă nu pentru multă vreme, fiindcă Înghețul cuprindea tot. GÎndirea - cu care omenirea se fălise de-a lungul unei nenorocite de istorii - nu mai era de nici un folos. Thomas asculta - mai erau cîțiva inși În bibliotecă În ziua aceea, poftim, trecuseră șase ani! - și nu credea povestea cu Înghețul pentru că, după cum bine se vedea, lumea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pe bulevardele cerului, purtîndu-și fiecare numele lor. Doar un puradel de spirit, răzvrătit și demoniac, cules pe vremuri de țăranul Andruța de prin codrii Scorniceștiului și ajuns, între timp, mâna dreaptă a Marelui Conducător politic al României, nu se putea făli nici măcar c-o poreclă. I se spunea doar așa. Ca unei căcăreze. Ca unui orfan, numai Duhul. Stăpânul lumii acesteia - balaurul cel mare, șarpele cel vechi, Diavolul și Satan - se îndurase, în această noapte, de el și-l botezase. Dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Băiatul punea țoiul la gură și-l dădea peste cap. - Bravo, seamănă lui tat-său! râdeau ăilalți. Se supăra vreunul mai deștept: - De ce vă bateți joc, mă, de sufletul țâncului ăsta? De ce-l otrăviți? - Cine-l otrăvește?! îl învățăm! se făleau ăilalți. - Să știe de mic! Copiii erau însă deprinși cu toate relele. Ascundeau țigări prin buzunare și fumau pe maidan, câte doi-trei, pută se îngălbeneau la obraz. Aveau frați mai mari la care se uitau, cine să-i stăpînească? Bărbații
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acelei perfecțiuni, nu e îngrozitor să mori pe la mijlocul lor, să lași atâtea neîmplinite mâhniri, să te săvârșești în diletant al nefericirii? - De-ți supraviețuiește o singură tristețe, zadarnic cerșit-ai izbăvirea nemiloasei nopți. A vorbi de eternitate și a te făli cu ea presupune o vitalitate a organului temporal, un omagiu secret timpului, prezent prin negație. A ști că ești în eternitate înseamnă a fi în clar cu distanța ta de ea, a nu fi total înlăuntrul ei. Din zarea unei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o fi mânat pe Diogene înspre catastrofala ruptură de farmecul naiv, delicat și învăluitor al existenței? Ce l-o fi aruncat în situația de criminal al erorilor indispensabile vieții? Nu-i datorăm lui un minus de iluzie de care ne fălim, îndurerați? Ce consolare i-o fi lipsit sau în mijlocul căror mângâieri a fost întrerupt, dezbinîndu-se fericirea la care a trebuit să fie sensibil, chiar de s-a născut cu vocație de osîndit? Și un monstru se naște cu înclinări spre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lumină Fandarac, alegând o țigară mai dinspre mijlocul pachetului. Auzi, da’ la ce școală ai învățat cititul pe buze ? Că la școala la care am fost noi, cumătrul și cu mine, parcă se citea din cărți... — Școala vieții, cumetre, se făli Șofronică. Înveți să citești în orice, pe fețele oamenilor, pe buze, după felul cum scrie fiecare, după umflătura buzunarelor. Dacă nu mă crezi, cere o cafea și, după ce-o bei, răstoarn-o și cheamă- mă să-ți ghicesc. Cititul e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei oameni, insistă Coltuc. — Păi, tocmai că sunt oameni... Cui, pana mea, îi place să spele veceuri și dușumele ? — Nimeni nu freacă dușumelele mai bine decât un orb, proclamă Fane, cu aerul lui grav. — Iar mandea e regele veceurilor, se făli Costică. Nu mă-ntreba cum arată sceptrul... — Cu mine nu prea au ce face... medită Coltuc. — Orice om e bun la ceva, spuse rar orbul, atunci când vrei să-ți bați joc de el. — Că bine zici, aprobă Costică. De pildă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstoarnă la fiecare schimbare de ministeriu în sfârșit Ioan Sandul al IV moștenea un stat românesc cu care te-ai fi putut făli. Atunci războiul din 54 ne aducea Basarabia, cel din 59 Bucovina, cel din 66 Transilvania. Dar acuma cum s-au dezvoltat lucrurile? De toate dezastrele vecinilor noștri noi nu ne-am folosit decât spre a ne răsturna domnii. Vodă, adică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bat bine? Și oare, dacă chiar ziare străine laudă pe oștenii moldoveni, atunci, dacă-i lăudăm și noi, sîntem poate separatiști? Sau e o crimă în ochii "Telegrafului" de-a rosti numele Moldovei? Noi, din contra, credem a ne putea făli cu împrejurarea de-a fi români din Moldova, cu calitățile și scăderile noastre, cum ne-au făcut Dumnezeu. Dacă pielița redactorilor "Telegrafului" e mai smadă decât a noastră și originea așa de neaoșă încît n-au dreptul de a se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]