472 matches
-
care o aveți În vedere. Vă mulțumesc totuși pentru cinstea ce-mi acordați socotindu-mă o colaboratoare a Muzeului. Sper ca „Mărturiile fălticenene” să aducă o contribuție frumoasă la toată lăudabila strădanie a Dstră de a face cunoscută bogăția spirituală fălticeneană. Și pentru că suntem la această problemă, Vă rog să Vă considerați Înscris În Cuprinsul „Mărturiilor” cu lucrarea Dstră despre Anton Holban. Eu strâng tot materialul, am până acum de la D nii prof. Popa (despre poetul Labiș) și Gorovei (Diverse). Aș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să Vă considerați Înscris În Cuprinsul „Mărturiilor” cu lucrarea Dstră despre Anton Holban. Eu strâng tot materialul, am până acum de la D nii prof. Popa (despre poetul Labiș) și Gorovei (Diverse). Aș dori să se mai Înscrie și alți colaboratori fălticeneni. Mă gândesc la Dl. prof. V. Ciurea (...). Aveți acolo pe D-na Apetroaiei, folcloristă mult apreciată de regretatul I. Mușlea de la Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
M. Șerban. Chiar și la Dl. Gafița mă gândesc, la care vreau să merg cu tot materialul adunat și să l rog să ne sprijine pentru publicare, chiar la Editura „Cartea românească”, unde D-sa este redactor șef. Dl. Gafița, fălticenean Îndrăgostit de orașul său natal , va fi, sper, foarte bucuros și poate ar și prefața o asemenea carte. Eu văd această culegere de „Mărturii fălticenene” foarte posibilă și realizabilă și, mai ales, frumoasă. O vom Îmbogăți și cu ilustrații, ca să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pentru publicare, chiar la Editura „Cartea românească”, unde D-sa este redactor șef. Dl. Gafița, fălticenean Îndrăgostit de orașul său natal , va fi, sper, foarte bucuros și poate ar și prefața o asemenea carte. Eu văd această culegere de „Mărturii fălticenene” foarte posibilă și realizabilă și, mai ales, frumoasă. O vom Îmbogăți și cu ilustrații, ca să fie cât mai interesantă și atrăgătoare. Nu credeți că ar putea fi dată „Cărții românești” spre publicare ca fiind elaborată sub egida Muzeului Fălticenilor? Nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bune D nei Apetroaei și D-lui Prof. Popa (...). D-lui Gorovei Îi voi scrie, căci Îi sunt datoare un răspuns. Cred că deseori vă Întâlniți și discutați lucruri frumoase, punând la cale câte ceva pentru fondul de aur al culturii fălticenene. Vă rog să mă considerați prezentă cu sufletul. Rugându-vă să primiți și D-stră cele mai cordiale salutări și urări de sănătate și succes rămân În așteptarea „știrilor fălticenene”. Maria-Luiza Ungureanu </citation> <citation author=”UNGUREANU Maria-Luiza” loc=”București” data=”13
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
frumoase, punând la cale câte ceva pentru fondul de aur al culturii fălticenene. Vă rog să mă considerați prezentă cu sufletul. Rugându-vă să primiți și D-stră cele mai cordiale salutări și urări de sănătate și succes rămân În așteptarea „știrilor fălticenene”. Maria-Luiza Ungureanu </citation> <citation author=”UNGUREANU Maria-Luiza” loc=”București” data=”13 iulie 1972”> Mult stimate Domnule Dimitriu, De abia acum am găsit puțin răgaz pentru a răspunde amabilei Dstră scrisori din 15 iunie. Multe și felurite obligații m-au Împiedicat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dezgropa vremurile de altădată Împreună cu prieteni mai tineri (G. G. Ursu, M. Șerban etc.). Vă mulțumesc mult și Vă rog să transmiteți mulțumirile și gândurile mele bune și mult stimatei Doamne Stino - pentru frumosul articol care, În volumul de „Mărturii fălticenene”, va cinsti numele unui distins profesor și cărturar. Am mai primit materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să rămână definitiv În forma aceasta: „Mărturiile fălticenene” apar sub egida Muzeului, pentru a se cunoaște că nimeni nu urmărește nimic și că la volum contribuie toți care se simt legați sufletește de orășelul modest, cu oameni buni, cinstiți și talentați. Cu acest gând ne vom adresa tuturor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că tot ce-mi trimiteți este selectat de Dstră cu multă competență. Numele de care-mi pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „Șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „Șezătoarea” D-lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de Științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am comunicat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Roma În problema Persiani. Să știți că m-am adresat mai Întâi În numele Fălticenilor și al Muzeului, În numele Dstră și apoi În numele meu, arătându-i de ce avem neapărat nevoie să cunoaștem opera și pe autoarea unei lucrări despre un scriitor fălticenean. Copia scrisorii o am, dacă vreți, v-o pot comunica. Aștept răspunsul. S-ar putea să Întârzie, dacă Dl. Balaci lipsește pentru un moment de acolo. Am trimis o la Academia di Romania, dar pe numele D-lui Balaci (director
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
foarte mult timp de Vasile Savel. Deocamdată atât! Nu am alte documente. Îmi pare rău că soarta vitregă a făcut să nu vă pot ajuta cu mai mult. Vă doresc multă sănătate și un succes deplin În valorificarea tradițiilor culturii fălticenene. </citation> <citation author=”VASILIU-FALTI Vasile ” loc=”București” data=”13 ianuarie 1973”> Tovarășe Dimitriu, Rog să primești din partea mea și a soției mele, cele mai vii și călduroase mulțumiri pentru amabilele urări, cu ocazia anului nou 1973. Cu deosebită considerație și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
redactare a statutelor Caselor de lectură create ulterior 20. Epoca deschisă de Spiru Haret și continuată de Constantin Angelescu în învățământul românesc a însemnat și apariția a numeroase gazete ale învățătorilor. Între acestea cunoscute erau în plan local "Tribuna învățătorilor fălticeneni" sau în plan național "Revista generală a învățământului", "Revista Asociației învățătorilor", "Albina", "Răvașul poporului", "Comoara satelor"21 dar și gazeta celor doi colegi de la Baia. Presa a devenit astfel "o armă, un sprijin și o nădejde"22. Primul cerc cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Al. Brătescu-Voinești și Al. Vlahuță 74. Pomicultura în special, și agricultura în general era, în opinia lui Rădășanu o modalitate de a ridica nivelul de trai al țăranului român, cum o dovedește un articol în care laudă rezultatele unui agricultor fălticenean. "În loc ca d-l. Ionescu să fie stâlpul cafenelelor, al crâșmelor sau inginer al străzilor din oraș, cum fac cea mai mare parte din locuitorii orașelor și să pălăvrăgească zi și noapte contra partidelor politice așteptând să vie tabăra la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu miracolul "hultuoanelor" altoirile dezvoltând nobile însușiri în ființa cu roade acre a merilor autohtoni 78. Un alt articol interesant este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
D. Ștefănescu ș.a. Autorul își încheie astfel expunerea: "Devotamentul lui Gh. Rădășanu pentru munca de dascăl și cauza ridicării satului, dragostea și pasiunea cu care s-a consacrat aprofundării cunoștințelor de pomicultură au contribuit în bună parte la progresul pomiculturii fălticenene"79. Dar Gh. Rădășanu nu s-a ocupat numai de cultura pomilor. Înțelegând potențialul apicol al zonei dat o atenție deosebită și apiculturii după cu rezultă din însemnările sale. În 1939 avea 89 de stupi, dintre care 70 erau sistematici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
schimbări structurale pe plan socio-economic, politic și cultural, punând bazele unei noi epoci în dezvoltarea istorică a statului român; 18. Neculai Drăgușanu, profesor de gimnastică la Școala normală "Ștefan cel Mare", Fălticeni, a scris articole despre starea învățământului în presa fălticeneană; 19. Dan Protopopescu, profesor limba română Liceu "Nicu Gane", Fălticeni; conduce cenaclul literar "Nicolae Bălcescu"; membru al Partidului Național Cuzist a fost primar al Fălticenilor între decembrie 1937 și februarie 1938; 20. George Topârceanu, (1886-1937) poet, a condus împreună cu M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Fălticeni) și 1891 (anul morții primului ministru I. C. Brătianu); pe de altă parte, o succintă autobiografie a naratorului, scrisă cu duioșie, înțelepciune, înălțime morală și dreaptă judecată "a celor care au fost". Constatarea a făcut-o și un alt fălticenean bun cunoscător al acestui spațiu de excepție, care își amintea: "când auzeam rostit numele lui N. Gane, mă bucuram și mă înduioșam în același timp: proza lui a însemnat pentru mine una din primele emoții culese chiar din cărțile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
când m-am înfățoșat spre a mă așeza pe scaunul de judecător". Studios si perseverent, Gane s-a impus repede, ajungând să fie "un factor principal în tribunal". În această perioadă de pregătire a Unirii, tânărul Gane participă împreună cu alți fălticeneni la întruniri care se țineau la Iași și la Mînăstirea Slatina. Ca și ceilalți, N. Gane îmbrățișase cu entuziasm ideea Unirii, așa cum își amintește, nu fără puțină emoție, în evocarea Amintiri din timpurile "Unirei": "Toți eram gata să facem orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mărunte și despre lume refractară: o fetiță persecutată, o alta sedusă de un căpitan, păsări de ogradă îmbătate cu vișine din vișinată. I. C. Vissarion din Costești prezintă țărani munteni fără simț moral, în stare continuă de delicvescență. I. Dragoslav (1875-1928), fălticenean, era mai interesant personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene, sadoveniste etc. Al. Cazaban stă tematic în raza lui Sadoveanu (vînătoare, compătimire pentru sălbăticiuni, vădane enigmatice) și e un foiletonist cu repeziciune de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iași, 2013 Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 șoseaua ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUMITRIU, EUGEN Corespondență fălticeneană / Eugen Dumitriu. Iași : PIM, 2013vol. ISBN 978-606-13-1500-0 Vol. 2 : ISBN 978-606-13-1502-4 821.135.1-94 792(498) 499 VOLUMUL II SCRISORI PRIMITE DE LA...Continuare. IONESCU, Ovidiu IONESCU, Sofia IRIMESCU, Ion IRIMIA, Dumitru ISTRATTY, Ella LEONIDA, Paul LICEUL „NICU GANE” LOVINESCU, Monica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
A. G. Stino către G. G. Ursu, pe care le-a cerut de la soția poetului bârlădean rezidentă În București. Din nou, Toporan s-a Învăluit În cea mai completă tăcere. Faptul mi-a fost confirmat de d-na Virginia Stino. Publicistul fălticenean era un acaparator, un om necinstit. 507 am reușit Încă până azi. În sfârșit, toate au acum mai puțină importanță din moment ce firul acestei legături nu mai poate fi dezlegat. Aș fi bucuros dacă aș avea vești de la Dvs., cu atât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se pare atât de apropiat. și când spun aceasta, mă alătur celor mai competenți decât mine, care prin rândurile publicate În presă, au scris atât de emoționant despre rolul și valoarea activității culturale de ieri și de azi de pe meleagurile fălticenene. Este categoric Însă, că la Înțelegerea mai completă a acestui proces cultural, de valoare națională, a contribuit fericita ocazie de a parcurge splendidele pagini al lucrării Dvs., lucrare pe care personal o apreciez În mod deosebit, ca unul care am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tineret din orașul Fălticeni, lucru ce cred că vă va interesa, În investigațiile ce le faceți În trecutul acestui oraș. și chiar dacă cele trimise nu au o valoare În sine, simplul fapt că readuce peste ani ceva din preocupările tineretului fălticenean din acea vreme, din entuziasmul cu care cei tineri de atunci subscriau la tradițiile noastre aviatice, tot ce se cheamă că are legătură cu Fălticenii. Sunt curios să știu dacă am făcut bine că l-am scos de la „naftalină”. 7
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
conducerea muzeului! 47 Stând În birou, cei de la Serviciul Propagandei O.N.T. nu aveau de unde să știe ce comori se aflau la „Galerie” (Creangă, Sadoveanu, Lovinescu, Gorovei, Iorga, ștefanelli ș.a.). În ghidajele noastre, am subliniat mereu În fața străinilor ecourile culturii fălticenene În spiritualitatea universală și aceștia ne-au Întrebat de ce nu le facem cunoscute lumii! 546 satisfac cererea, neavând fotografii la mine48 și nici nu am avut curaj să pledez mai mult, până nu se pune la punct exteriorul (curtea, grădina
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Fălticeni - m. 1981, Brașov), profesoară, pictor, sculptor. 62 Înainte de-a se Începe munca de organizare a unei „Galerii a oamenilor de seamă” la Fălticeni (aceasta a Început prin mutarea mea - de la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava la Complexul muzeal fălticenean În aprilie 1971), am vizitat-o pe Maria Mihăescu Kalmicov la Brașov, știind că are documente și lucrări legate de activitatea sa de pictor, sculptor și profesoară cu merite recunoscute. Cu multă amabilitate mi-a pus totul la dispoziție. Beneficiam
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]