342 matches
-
tata. Dar ne rugam lui Dumnezeu cu toată credința noastră să ni-l aducă acasă între noi. "Făclii aprinse-n templul Nimănui! Mi-e sufletul o năruire de statui Vecii de vis în mine se dărâmă Se-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă." (Al. Philippide) 3. O scurtă și edificatoare vizită în subsolul iadului După nouă zile de viscol, timp în care am suferit privațiuni de tot felul, corpurile noastre erau palide, anemice, străvezii. Doar încrederea totală în Dumnezeu, rugăciunile zilnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
stabilesc la forma cutelor Întunecate ale perdelelor de la geamuri, În spatele cărora luminile de pe stradă licăresc În depărtare. Cât de străine de frământările nopții erau palpitantele dimineți ale St. Petersburg-ului, când primăvara acrită, cruntă și tandră, umedă și fermecătoare, expedia gheața fărâmată pe Neva strălucitoare ca marea! Acoperișurile sclipeau. Zloata de pe stradă căpăta o nuanță bogată de albastru-purpuriu pe care n-am mai văzut-o nicăieri de atunci. În acele zile magnifice on allait se promener en equipage - o expresie a vechii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
te-o mai otânjit păgânu' Mi s-o întunericit soarele de mi-or steclit numai stele-logostele, răspunde bătrânul clipind șmecherește. M-o miruit el harapu' la scăfârlie, da' și eu când am dat odată cu capu'... mamăă!! Numai surcele i-am fărâmat sărăcia ceea de măciucă, spune el fonf, scuipând cu sânge și câteva măsele. Gheorghiță hâhâie schimonosindu-se de durere: 'Mnetale, bădie Toadere, și când o suna Apocalipsa, tăt a șugui ț-a arde... Și zi așa, că eu dormeam somnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
împărțirea Lumii în ținuturi ale Islamului: "Dar el Islam"... Știi care e strigătul de luptă al ienicerilor? "Aiaia Mehmet, Mehmet!! Roma!! Roma!!" Să recunoaștem, e un sultan mare. Profeții mincinoase!! izbucnește mânios Alexandru, strângând spătarul unui scaun gata să-l fărâme în pumni. Nu vom îngădui!! Nu zice vorbă mare! Teamă mi-i să nu se adeverească, îi domolește Țamblac avântul eroic. În palatul său de pe malurile Bosforului, privirile lui se pierd în largul Mării Marmara legănat în vise de mărire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cu folos însă... Altă drăcovenie, mormăie Stanciu în barbă. O "drăcovenie". Am născocit o capcană la poarta cetății. Am poreclit-o "capcana de șobolani". Iaca cum facem: mutăm lanțul podului în așa chip, încât, atunci când vrăjmașul s-o buluci să fărâme poarta, podul să cadă și să-l verse într-o groapă plină cu apă și țepușe bine ascuțite. Vă închipuiți bulucbășie?!... O grozăvenie! Altă "năzdrăvănie"! Năstrușnică! Diavolească! Ștefan râde, închipuindu-și "bulucbășia". Da' stați! Stați! "Că nu dau turșii!" V-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se lipi de el cu tot trupul, cu tot sufletul, cu tot dorul îndelung adunat în ea. Mi-a fost dor de tine, Maria, îi șoptește Ștefan înlănțuind-o cu brațele ca și cum ar fi voit s-o absoarbă, s-o fărâme. Maria își culcă fruntea pe umărul lui plângând încetișor și de prea mult dor dezăgăzuit nu putu scoate decât un gângăvit slab, un scheunat. Mâinile lui îi pipăie părul, scoate ac cu ac, le aruncă și părul eliberat se revarsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
patimă, nimeni, nu-l poate urî mai mult ca mine. Eu am fost, cândva, am fost mare, am fost cineva... M-a decăzut din toate dregătoriile. Ce sunt acum?! Nimeni! Un nimeni tăiat în două, în patru! scrâșnește să-și fărâme măselele. Ai fost Mare vornic. Și nu mai sunt! Și Mare Sfetnic în Sfatul Țării... Și nu mai sunt! Și-i ești cumnat doar... Îi sunt... și n-aș mai fi! De ce atuncea? Pentru că Vodă nu m-a prea avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am prezentat pașapoartele și ne-au pus viza pentru 48 de ore în Egipt. De la frontieră ne-a luat un egiptean cu microbuzul lui și ne-a dus prin Egipt. În drum spre Muntele Sinai am mai vizitat două mănăstiri: Fărâm și Oază, unde au slujit Sfinții doctori fără de arginti Cozma și Damian. Am intrat și noi un pic și ne-am închinat. Am văzut obiecte străvechi care se mai păstrează și în zilele noastre. Atât de simple și modeste erau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
amic în bucurii și balsam în rostiri funebre. Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și a-și întări credința. Astăzi, cu aceeași perseverență, cu aceeași perversitate diavolească, suntem osândiți, ținuți în afara legii de aceiași dușmani lipsiți de viață sufletescă, corbi care rod din carnea noastră chinuită, pângărind sfintele oseminte ale morților noștri sfinți, oase fărâmate de aprige prigoane sau grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o dată pe zi, dimineața... Foamea!? Nu mai zic de foame... că era zi de zi. Dacă 20 de inși mâncam dintr-o pâine de două kile... Deci nu-ți venea nici o sută, că o tăia cu cuțitu și se mai fărâma... Și la 1 Îți trântea o varză din aia... Și când ești tânăr mănânci mai mult... Bătrânii, săracii, zicea că le ajunge, dar vai de capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anii de Închisoare pe care i-ați făcut ați Întâlnit personalități? Da, erau preoți... La Galați erau 36 de preoți Într-o camera numa’ a lor, de-n toate părțile aduși acolo... I-a arestat pentru că ziceau că le-a fărâmat biserica, mânăstirea, dar se perindau treburile... Îi lua pe aiștia, Îi ducea În altă parte, făcea modificări... Asta era politica lor, adică du-te Încolo, vino Încoace... Am avut din ăștia cu școală, da’ Îi țineau separat, nu-i băga
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i antipatic din cauza știutei lui lăcomii, i-am urmărit atent slujba. Ca trecere de la starea de păgîn la cea de creștin, botezul echivalează - am înțeles - cu un legămînt, girat de nași, de a respecta niște norme de viață despre care fărîma de om habar nu are încă. Se spune să oricît de agitat ar fi înainte, după această „lepădare de Satana”, copilul se liniștește. Ce minunat ar fi - mă gîndesc - să se potolească și nervii nașului! Dar ți-ai găsit! M-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-s-au locurile cele necălcate, în silțele întinse au cădzut, puterii vrăjmașului s-au vândut. Ce mângâiare i-au rămas? Nici una. Ce sprijeneală i-au rămas? Nici una. Ce priietin i să arată? Nici unul. Munți, crăpați, copaci, vă despicați, pietri, vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cernească-să, pălească-să, veștedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască, nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, nencetat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ridurilor frunții uscate. Dar, după parcurgerea acestor pagini, îți vei da seama, cititorule, că n-avem de-a face cu un descânt autobiografic. E aici multă informație obiectivă și prețioasă, dintr-o perioadă dificilă, pe drumul modernizării occidentale a României, fărâme din eforturile unui înalt demnitar dedicat, instruit și briliant, și chiar imaginea în epură ce-și așteaptă dezvoltările, a unui om de stat luminos și responsabil. Emil Hurezeanu București, aprilie 2008 Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Sute de interviuri
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Zinaida, născut la data de 23 februarie 1973 în localitatea Leova, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Moscova Bd. nr. 2 ap. 69. 210. ȚĂRNĂ LUDMILA, fiica lui Țărnă Mihail și Ana (fiica lui Fărîmă Teodosie n. la 17.04.1904 în Nisporeni și Agripina), născută la data de 8 decembrie 1974 în localitatea Nisporeni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Fierarilor nr. 8. 211. ȚĂRUȘ AFANASIE, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 4 din 5 ianuarie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
lui Constantin (născut la 21.04.1939 în localitatea Cerna) și Eugenia, născut la data de 1 aprilie 1966 în localitatea Purcari, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Crocmaz, raionul Ștefan Vodă.(1.264/2003) 39. Fărîmă Lidia, fiica lui Mihalaș Ion (născut la 13.04.1913 în localitatea Frumoasa, județul Călărași) și Melania, născută la data de 4 iunie 1962 în localitatea Frumoasa, județul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bubuieci, Str.
ORDIN nr. 1.355/C din 20 mai 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199193_a_200522]
-
8. (2.553/2004) 79. Fana Constantin, fiul lui Alexandru și Maria, născut la data de 16 august 1960 în localitatea Colibași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cahul, str. Spirin nr. 39. (3.711/2003) 80. Fărîmă Maricica, fiica lui Mihail și Lidia, născută la data de 8 iunie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, localitatea Bubuieci, Str. Trandafirilor nr. 10. (3.650 bis/2004) 81. Feodorovici Veaceslav, fiul
ORDIN nr. 2.530/C din 18 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
fiica lui Popa Mihail, născut la 3.01.1926 în localitatea Buda), născută la data de 3 august 1985 în localitatea Buda, raionul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pîrjolteni, raionul Călărași. (1.373/2008) 43. Fărîmă Oleg, fiul lui Vasile (fiul lui Petru, născut la 11.07.1930 în localitatea Vărzărești) și Alexandra, născut la data de 12 octombrie 1983 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, str. Dacia nr.
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
08.1929 în localitatea Ciutești) și Silvia, născută la data de 11 noiembrie 1983 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 22. (1.348/2008) Copii minori: Fărîmă Sebastian-Cristian, născut la data de 11.03.2007. 45. Găină Ala, fiica lui Boris (fiul lui Ștefan, născut la 7.12.1919 în localitatea Budăi) și Ludmila, născută la data de 12 septembrie 1987 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
născut la 18.06.1931 în localitatea Durlești) și Elena, născută la data de 31 august 1983 în localitatea Sadaclia, raionul Basarabeasca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul în Republica Moldova, localitatea Durlești, Str. Caucazului nr. 2, județul Chișinău. (96/2007) 114. Fărîmă Denis, fiul lui Andrei (fiul lui Gheorghe, născut la 1.04.1926 în localitatea Nisporeni, județul Ungheni) și Ala, născut la data de 21 iulie 1983 în localitatea Nisporeni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
Articolul UNIC Domnul Fărâmă G. Vasile-Florin se numește în funcția de judecător la Judecătoria Vișeu de Sus. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 29 martie 2011. Nr. 328.
DECRET nr. 328 din 29 martie 2011 privind numirea unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230959_a_232288]
-
alese în mod democratic? În acest context, comentariile presei corporatiste despre masacrul de la Charlie Hebdo sună ca o imensă ironie și ipocrizie. The Telegraph comenta : „Demonstrațiile de la Paris ne reamintesc măcar că oamenii dispuși la violență sunt nu o minoritate, ci fărîmă din fărîma unei unei minorități. Și poate că asta va constitui și un moment de răscruce. SUA va organiza o conferință la Casa Albă privind combaterea extremismului violent (...)”. De fapt, cum ne-a lămurit și Daniel Wickham, student la London
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
toate clopotele, mici și mari, în oropsită Țara Moldovei. Și au bătut, și au bătut clopotele la Siret, la Bahlui, la Prut, la Bistrița, la Putna, numai că trei clopote împărătești, de la trei biserici împărătești s-au spart, s-au fărîmat de s-au făcut sclipe și pulbere, iar pulberea îmbrățișă chip de vîltoare verde și roșie, despicînd cerul timp de-o săptămînă. În primăvara aceea, mai spunea cuviosul Ieronim, înghețau broaștele pe fundul fîntînilor secate, iar pereții mormintelor (dacă le
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
iar al doilea, mult mai subțire, din sticlă albă ca laptele. Odată izbutită realizarea vasului - deosebit de dificilă - urma partea cea mai grea: gravarea. Aceasta se realiza prin zgârierea sticlei albe cu diamant, adâncirea treptată a zgârieturilor și desprinderea sticlei albe fărâmă cu fărâmă. Orice greșeală distrugea vasul. Cu toate inovațiile lor romanii nu au izbutit însă a obține sticlă transparentă (ci doar translucidă) și ca urmare nici geamul, nici oglinda din sticlă. În laguna venețiană, la 2 km de coastă, se
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]