170,710 matches
-
interesată, vizând ponderea cercetării științifice în efectuarea unei ediții critice, caracterul acesteia de lucrare pornită de la documentare și concentrată asupra ei. Eugen Simion apreciază Bibliografia I. L. Caragiale ca strategie a cercetării și condiție pentru eficiența specializării. În cazul ediției de față, mobilitatea mișcării și forfota reliefurilor țin, în mare, de rezultatul acțiunii în comun a grupului de cercetători de la Institutul G. Călinescu, autori ai mai-sus-citatei Bibliografii, în două volume (1977-1998): Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Dorina Grăsoiu, Rodica Florea, Stancu
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Franța în lung și în lat, de la cîmpie la munte (și ce munți!), din nord în sud și din est în vest. Dincolo de miza t.v. a Turului Franței (Doamne, ce perfecțiune a filmărilor, ce gros-planuri, ce prim-planuri, cu fețe pe care se citește efortul, ce "efecte" din helicopter, cu șoselele impecabile șerpuind printre unele dintre cele mai frumoase peisaje din Franța!), este și bucuria descoperirii istoriei și geografiei unei țări. Rar o lecție mai instructivă și mai agreabilă decît
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
ediție veche, jerpelită a Codului manierelor elegante. El iese, se duce după țigări și pâine. A lipsit destul timp. Astfel încât atunci când se întoarce, ea, care stă în pat și citește, începe să râdă văzându-l prăfuit, cu genele galbene, cu fața pudrată parcă, machiată, ca și cum între timp s-ar fi mascat - se zicea că ar fi fost vorba de o explozie petrecută într-un deșert asiatic, de care lumea se ferea să comenteze, de frică, deși cauza era cunoscută. Orașul tot
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
elevii să plătească și pentru profesorii ce-i însoțesc în tabere. Acestea au intrat, ca să zic așa, în obiceiul pământului. Dar ca floarea educației naționale să se transforme într-o avangardă a corupției, depășește orice imaginație. Dacă sistemul corupției pe față a pătruns în școală, nu mai e nimic de salvat din acest popor. Elevul știe de cum pășește în clasa întâi că munca n-are nici o importanță. Important e ca tatăl sau mama să fie capabili să �decarteze" suma în dolari
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
o nouă prietenie sau o nouă suferință - idee exprimată un pic prea explicit și uneori în fraze de un lirism aproape școlăresc. Din fericire, însă, autoarea trece repede de aceste nu foarte inspirate "pasaje de coerență" și ceea ce avem în față este povestea la persoana I a unei femei care a crescut printre evenimente istorice zguduitoare și printre oameni care au trăit la rîndul lor vremuri de o violență pentru care nimic nu poate oferi o explicație. Alexa, personajul care povestește
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
de cadența pașilor celui care mă urmărește. Uneori mă întorc brusc și văd spatele unui bărbat îmbrăcat în haină de blană, grăbindu-se în direcție opusă. Apoi uit, crezând că e vorba de ipohondrie, dar odată ajunsă în mulțime, văd fața unui bărbat cu ochelari negri privindu-mă insistent. Mă îndrept spre el decisă să-l apostrofez, dar el e abil și dispare imediat ca un abur. Toate astea par un coșmar, un fel de vis urât din trecuta mea viață
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
în interior totul e desăvârșit, și ceea ce eu nu pot scrie e ca umbra umbrelor a ceea ce eu trăiesc acolo. După câteva ore de scris, numai o pagină, dar în jurul paginii sunt vii curenții trăirii, mă simt mult mai bine, fața mea s-a schimbat, ochii au din nou acea expresie de siguranță care-i sperie pe cei care vor să întâlnească poate un poet înfrânt de grijile cotidianului, un resemnat al efortului intens. Pagina scrisă e prețioasă pentru mine; o
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
prețioasă din care vor scoate, ca dintr-un puț adânc, noi forțe pentru dimineață. Dar ce se întâmplă cu cei care au dormit tot timpul, cei cărora le-au scăpat momentele de vârf ale vieții, momente care au încrustat pe fața celor treji un fel de disperată frumusețe a naufragiului. Naufragiu ca stare poetică, amintind de Ungaretti, Allegria di naufragi. într-un interviu superb în Sydsvenska, poetul Lasse Söderberg cu Dali, în atelierul acestuia, atmosferă de magie catalană. Părul lui Lasse
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
memorie, au trezit în mine vise și dorul de a răsfoi albume, dorul de a desena și pune cuvinte, unele după altele, pe o simplă foaie de hârtie. Renè s-a întors acasă mai târziu, cu o expresie străină pe față. Un om cu totul străin, mi-am spus, un ego nou, care vrea să lupte și să ia conducerea, să strivească celelalte ego-uri esențiale, cele cu care eu sunt obișnuită de ani de zile. Sau poate astfel cineva, conștient, arată
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
om cu totul străin, mi-am spus, un ego nou, care vrea să lupte și să ia conducerea, să strivească celelalte ego-uri esențiale, cele cu care eu sunt obișnuită de ani de zile. Sau poate astfel cineva, conștient, arată pe fața lui o nouă dimensiune. Se exersează în adânc ceva nou, cum se exersează pe fața bolnavilor moartea. Azi a bătut vântul tare; arborii se îndoiau, vântul ca un clocot dinspre mare. Miroase a minerale, a măruntaiele apei, miroase a ființe
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
să ia conducerea, să strivească celelalte ego-uri esențiale, cele cu care eu sunt obișnuită de ani de zile. Sau poate astfel cineva, conștient, arată pe fața lui o nouă dimensiune. Se exersează în adânc ceva nou, cum se exersează pe fața bolnavilor moartea. Azi a bătut vântul tare; arborii se îndoiau, vântul ca un clocot dinspre mare. Miroase a minerale, a măruntaiele apei, miroase a ființe pe care nu le văd, dar ele mă ating, îmi intră pe gură, în sânge
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mai mare a lui Joyce, scriind proză: a așeza cuvintele în așa fel încât ele să conțină o muzică, și aceasta să nu fie poezie. Poezia fiind cântec fără muzică. Portretul poetului Gunnar Ekelöf, mereu în fața mesei de scris: expresia feței lui ironice, grizat de alcool dar nepierzând bunătatea inteligentă din ochii ieșiți de sub bascul purtat cu mândrie cum numai africanii știu să poarte acele calote semănând cu niște cuiburi de vulturi. Modul emoțional, mental al lui Ekelöf: acel meninglöshet, lipsa
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
despre natură, despre chelnerii care-i puneau în farfurie mai mult decât ceruse, pentru a umfla nota de plată. Ochii ei erau ochii familiei, ochii albaștri ai lui Lionel și părul ei blond care-i cădea ca o cască peste față erau ca un fel de capcană de prins și făcut prizonieri pe reprezentanții sexului tare. Altruismul lui Lionel se dezvoltase subtil parcă într-un rasism disimulat prin raționamente logice. Acest chip de înger uman a cărui căldură se consuma numai
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
mai ales cum. Totul pare închis pe vecie după cortina de fier, oamenii de acolo fiind obișnuiți a supraviețui într-o paralizie generală. Olle Brandt de la revista Signum a venit să facă un interviu cu mine. Este înalt, blond, cu față pură, germanică. A studiat arheologia, dar acum se va duce la Roma unde își va continua studiile de teologie. Vorbim despre cărțile mele, despre romanul Arborele în vânt, despre înceata dezvoltare a sufletului în comparație cu evenimentele bulversante ale istoriei. Apoi despre
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
1989 A început vara, lumina ne face frumoși, peste tot la Stockholm parcă a explodat o dată cu venirea luminii și clorofila. Peste tot pomii, înfrunziți și flori în toate culorile. Din cauza luminii, oamenii sunt mai binevoitori, chiar veseli, căutând soarele cu fețele, stând ca niște adoratori tot timpul liber în soare. Dar ceva sumbru e în mișcare. Zilele frumoase ale verii nu sunt o garanție pentru liniște și pace. Un șarpe ascuns mereu în paradisul clipei. Ceva care va învenina zilele ca
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
să văd și numele unui cunoscut de la primul festival la care am participat. La prima întâlnire ne-am regăsit cu Erkki și Sulamita și scriitorul iugoslav Tișma. Apoi vederea lui KS care m-a speriat: era gras, cu vânătăi pe față, ca și cum s-ar fi bătut cu cineva. A vrut morțiș să danseze cu mine ținând în mână un pahar cu vin, pe care l-a vărsat pe rochia unei elegante doamne. Mi s-a șoptit că e alcoolic și se
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
un moment dat, în mijloc, ea nu mai vedea cum se va derula narațiunea, și cum, deodată, totul a început să urce, sus, tot mai sus, în mod surprinzător de ingenios. Vorbim apoi, când primele raze ale soarelui ne poleiesc fața, despre expediția lui Olof Rudbeck la Lapland, expediție divizată în două mari grupuri: un grup de cercetători pentru a măsura... soarele, altul din care făcea parte chiar Rudbeck, pentru a studia flora și fauna și a desena tot ce e
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
amânări, ezitări, reveniri și ocoluri. Rezultatul final va fi însă unul revoluționar. Deși în epocă motivul sexualității începuse să capete o tot mai mare frecvență și vizibilitate în publicațiile medicale, literare sau conexe, el rămâne totuși, până la apariția studiului de față, în cea mai mare măsură marginal (o singură apariție într-adevăr notabilă și de foarte largă audiență: Psychopatia sexualis a lui Krafft-Ebbing, lucrare căreia atât Freud, cât și contemporanii săi îi datorează mult). Pe bună dreptate, James Strachey consideră Trei
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
mai frecvente deosebiri ale variantelor care circulă în statul moldovenesc; menționarea lor nu dă nici un fel de sprijin absurdității politice a unei alte limbi. Cine nu se ocupă riguros și sistematic de aceste fenomene, studiindu-le așa cum se cuvine, la fața locului, are totuși la dispoziție o sursă interesantă, deși fatalmente limitată: cea a numeroaselor texte moldovenești din Internet. Asupra lor aș vrea să fac cîteva observații care, evident, nu au pretenția de a substitui o cercetare serioasă și riguroasă - ci
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
că dreptatea e de partea lui, era intratabil. De aici și spectaculoasele și definitivele sale rupturi, idiosincrasiile perpetuate de la an la an, în ciuda unor modificări ale comportamentului Ťincriminatuluiť, disprețul fățiș pentru Ťfripturiștiť și ŤPurtătorii de vorbeť". Cît despre o altă față a personalității sale, aceea legată de DSR și de luptele pentru apariția acestei cărți, Gelu Ionescu îi face o descriere precisă, pentru că este vorba despre o expresie comună a intelectualului român în general, intelectualul "învins": "Istoria Dicționarului este istoria unor
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
nu călduțe, și curaj. Din păcate, juriul de anul ăsta și-a asumat "călduț" funcția. Și nu e vorba aici de subiectivisme, de preferințele mele, de diferența, inevitabilă, de păreri. Nu. Este vorba de coerența cu sine, de scoaterea în față a unor producții. Premiile sînt risipite astfel. Dacă Hamlet, de pildă, a fost socotit "cel mai bun spectacol", ce altă categorie îl mai susține? Unchiul Vanea a avut șase nominalizări și, în final, un singur premiu, cel de regie. E
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
sale despre o artă "hrănită de pasiune, încărcată de infinit." Adrien M. De Jong, scriitor olandez, prieten și traducător al lui Panait Istrati, îl vede ca "un vagabond de-a lungul drumurilor pămîntului", Ilya Ehrenburg adună în caracterizarea sa toate fețele personajelor scriitorului român: "naiv și viclean ca un copil, fermecător ca țiganii din poemul lui Pușkin, și ca povestitorii orientali, plin de imaginație, ca lăudăroșii levantini, dar și un visător obișnuit care păstrase în ciuda foamei și a bătăilor, dorul de
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
la scară/ Acum merg încet pe străzi înguste/ simt că o să se întîmple ceva/ sînt un hematom venind în întîmpinarea pietrei/ cu aceeași viteză și energie/ Am neglijența ușilor ce se deschid singure/ invitînd un străin ce nu-i de față/ un străin cu cifrele morții mele în buzunare" (E sigur că ziua de azi). Liniștea, lentoarea, neglijența, absența nu alcătuiesc decît semnalele discrete ale unei transcendențe ce adoptă un comportament "natural", suprapunîndu-se peste ceea ce Novalis numea "realitatea autentică absolută". Deplinătatea
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
tinde a deveni ea însăși o lume: "Noapte de noapte mă trezesc într-o odaie cu formă ciudată/ unde dispar cu totul ca-n lada iluzionistului/ cineva îmi oferă eternitatea și infinitul/ pe care le ating fără să fiu de față/ cineva mă sperie ca pe-un copil/ cu golurile din garduri/ mai e acolo și un orb/ care cheamă copacii și casele la radiografie/ uneori plouă atît de mult/ încît țipetele mele curentează/ se deschide o ușă intră o bătrînă
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
de valuri să aflu unghiul bun Dintre câmpul mării și raza înălțimii, Eu unul rămânând falnic și neclintit. Voi fi feroce, știu, nevrând să mor vreodată Pe valuri legănându-mă, în golf, aproape, până Veți pricepe că întorcând a velei Față albă de la blânda înțepătură A firavelor raze, voi navele vi le-ndreptați pieptiș Spre stânci, zdrobindu-vă de-a valma Caravelele. Cu cât pare Mai puternică o navă Cu-atât mai grea e steaua și mai necruțătoare. Fiți atenți să
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]