416 matches
-
sau nu exact aceste scene nu știu. Peste ani, frânturi de fraze culese de ici, de colo au închegat o imagine a celor petrecute în acest sfârșit de aprilie“. Eugenia Ionescu își lămurește astfel ficțiunea sau curajul, îndrăzneala de a fabula. Din când în când, la fel ca într-un jurnal de știri, întâlnim fraze de genul: „S-o lăsăm în paza mamei, care încă mai tremură că putea s-o piardă și pe ea, și să vedem ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
studio o să ia foc de n-o să mai poată să-l stingă nici cu pompierii. Abia își termină Cap de Piatră intervenția în care ne informează de existența unor grupuri fanatice care luptă pentru Geniu, că îl urmează Copoiul care fabulează despre teroriști și Mortăciune cu amintiri din disidența sa zbuciumată. Santinelă, trebuie să mă crezi pe cuvînt că nici nu știi ce-ai pierdut. Dacă aș fi știut că o să meargă totul strună, pe cuvîntul meu că aș fi făcut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
păcură osiile căruțelor, uneori eram al doilea ciocan la nicovală când fierul era scos incandescent și moale și trebuia prelucrat repede. Îți mai amintești cum se face o potcoavă? Bogza parcă era neîncrezător și vroia să se convingă că nu fabulez. I-am descris pas cu pas cum se face potcoava de cal (cea de boi e diferită și mai puțin interesantă). Formidabil! Îți plăcea să lucrezi cu el? Nu, zic, era repezit și Își pierdea răbdarea, dacă nu prindeai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și își căuta loc în preajma celui de la Dråffen, iar Kjus știa că poveștile lui vor atrage și că va avea o glorie de câteva minute, dar numai de câteva minute. Trebuia să nu-i plictisească și avea libertatea de a fabula după placul inimii, pentru că nimeni nu locuia sau nu se aventura atât de departe în nord. Răspundea chibzuit întrebărilor venite din toate părțile, apreciind momentul când putea să trântească înfricoșătoarea istorie a unui șarpe subțire și cu pielea atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nu-mi dădea pace. Pe toți ceilalți îi văzusem în mormânt. Nu puteam să-mi sfârșesc zilele fără convingerea netă a morții unui rival. Voiam să-i văd vasul și resturile echipajului, craniile cu mandibule desprinse, farfuriile cu inscripția KM. Fabulam plimbându-mă ca o fantomă deasupra punților rupte și albastre, care deveniseră vizuini de pești, atingând timona umflată de rugină și în final intrând în cabina căpitanului, unde scheletul său și filele jurnalului de bord încă mai pluteau haotic, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fabulei" este de fiecare dată originală, emblematică nu doar pentru o stare, ci pentru o atitudine conform căreia orice se poate compara cu orice, se poate aduna orice cu orice și rezultatul rămâne cel scontat de mim, mereu același: marea fabulă este teroarea istoriei umane, spasmul minciunii care suntem. Judecata sau axioma cuvenită se bazează pe înțelegerea reciprocă a celor două planuri: planul care mimează adevărul și planul adevărului însuși. Schema este puțin schimbată: nu se așteaptă înțelegere de la planul valorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și atât, ca și când n-ar fi fost niciodată nimic între noi. În pauze mă mai întreba ce avem ora următoare, apoi se amesteca printre fetele care se strânseseră lângă calorifer și sporovăiau vesele. Curând se auzi numai vocea ei spartă fabulând despre volane și mode, puternică de parcă s-ar fi adresat unor bătrâni surzi. După ore, Mera ne-a chemat pe la el, pe mine și pe alți câțiva prieteni, căci părinții lui nu erau acasă; în afară de mine mai veneau Manea, un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu a lui, visa, gândea, desena podoabele ce străluceau în vitrinele marilor magazine. Pentru o clipă se așeză pe scaunul ei de lucru. O emoție puternică îl cuprinse. Dacă cineva i-ar fi povestit toate acestea, ar fi spus că fabulează, că e o telenovelă. Dar nu era, pipăia totul. Totul era adevărat. Aici s-a scurs o viață de muncă, de gânduri, de vise, la fel cu a lui, la București. Mai privi o dată, cu atenție și emoție, bijuteriile Reginei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sâni pe metru pătrat și, cum țin în mână cartea lui Roth cu titlul Sânul, este aproape imposibil să nu faci această legătură. Fiecare sân de pe plajă face trimitere la eroul lui Roth, David Kepesh, și mintea începe să-ți fabuleze. Deci recomand, ca un om pățit: a nu se lectura pe plajă un astfel de volum. Note pe slip Dar oare ce e de citit pe plajă? Iată întrebarea: un fel de „to be or not to be“ de vacanță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
și sub acest aspect. Urmăresc presa altor popoare și nu am observat o înclinație aparte spre scenaristică. Cunosc tot spațiul ex-sovietic, toate țările europene. Nu vezi ceva asemănător. Nordicii nu cultivă asemenea pasiuni. Pentru ei ar fi bizar să tot fabulezi mereu. Rușii, francezii, englezii au desigur presă de scandal, dar diferă de a noastră. N-am găsit nimic în acest sens nici în mass-media din Brazilia. Nu toate popoarele au înclinații spre vrăjit, spre ghicit, spre descântece. Îmi amintesc, din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
când, o frază sceptică, un zâmbet de îndoială ? Iar discuția ajungând din nou, certamente, la garanțiile Aliaților, la cum, la cât au să ne apere, vei fi în stare, cel puțin în seara aceasta, să renunți a-ți mai strecura fabula favorită ? Ce vanitate copilărească m-ar putea împinge să spun iar această poveste, deși am avut atâtea ocazii să mă conving că ceea ce mie îmi apare plin de sens celorlalți nici nu le trezește interesul ? — O mică poveste reală, mă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o idee. Merge la rapidul de șase jumătate și străbate vagoanele. Găsește un cunoscut din uzină, care se întoarce acasă. Îi dă pachetul. Apoi telefonează Anei. Un curcan de peste zece kilograme?! Hai că minți! În literatură se folosește verbul a fabula. Totuși, trimite-l pe Adrian la gară. * Trenul sparge cu violență noaptea, fluierînd prelung. Deși e primăvară, compartimentele mai sînt încălzite. Poate și pentru că-i un rapid internațional. De cum s-a urcat, Mihai și-a pus geanta în plasă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mansardei. Seara, cînd și cînd, avea telefonul lui preferat, în gangul de lîngă cofetărie. Discuta cu Ella îndelung, niciodată mai puțin de jumătate de oră. Îi plăceau convorbirile astea rare, una la două-trei săptămîni, dincolo de care gîndurile lui puteau să fabuleze, fără să devină obsedante. În anul cinci, Ella nu i-a dat prilejul vreunei întîlniri. Doar spre primăvară, cînd a răspuns la telefon, s-a entuziasmat. Cu totul altfel decît pînă atunci. Doamne, Mihai, de ce n-ai telefonat două săptămîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cerere. În alcătuirea unui C.V. vă facem următoarele recomandări: nu scrieți pe hârtie de proastă calitate, nu scrieți mai mult de două pagini, corectați greșelile de ortografie, evitați repetițiile, nu relatați despre vechile locuri de muncă fără nici o semnificație, nu fabulați în legătură cu performanțele, nu menționați salariul pe care-l doriți. Curriculum-vitae Subsemnatul, Remus Moldoveanu, absolvent al Gimnaziului ,,Anastasie Panu” din Huși, mi-am desfășurat activitatea pe parcursul ultimilor patru ani în clasa doamnei diriginte Ioana Preda. Pe parcursul celor patru ani de studii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
este un roman în care confuziile postcomuniste se transformă într-un «fantastic-grotesc» conturat de discuțiile personajelor, parcă ireale(ilogiceă, de domeniul fantasticului. Obiceiul preferat al românului de a bârfi cu vecinul creează paradoxuri. Dan Lungu a lăsat personajele sale să fabuleze vehement, să mintă grosolan și să înjure, însă nu într-un mod deocheat. Acestea au fost aranjate în principiu după «anecdotele» spuse, care sunt, se pare, un rezultat al școlii comuniste. Întâmplările romanului sunt privite cu o oarecare amărăciune. Este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
însă nu într-un mod deocheat. Acestea au fost aranjate în principiu după «anecdotele» spuse, care sunt, se pare, un rezultat al școlii comuniste. Întâmplările romanului sunt privite cu o oarecare amărăciune. Este o carte plină de cheful de a fabula; un drum al românilor între trecut și viitor, prezentat tot așa glumet precum întreg contextul creat de autor.“ - Ilma Rakusa, „NZZ“ » „O metaforă explozivă a temperamentului românesc, întipărită prin glume aspre la adresa unor obiceiuri conturate prin acțiunea romanului.“ - Katrin Hillgruber
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
dactilo pe zi (aceasta era norma fiecăruia, pentru că la finele celor 17 zile aveam nevoie de un manuscris de vreo 550-600 de pagini). Fiindcă nu putea ieși din sine însăși, precum Camil Petrescu, dar de fapt fiindcă nu știa să fabuleze la persoana a III-a, a făcut și ea ce a știut mai bine: a ținut un fel de jurnal de bord al poveștii. Sau a bruiat truda băieților prin tot soiul de fragmente țâfnoase, demolatoare, când i se părea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
-l omoară. Totul este povestit unui narator neconstruit total (cu semnalmente de victimă sigură), de către „un profesor“ mefistofelic, în vagonul izolat al unui tren de noapte. Profesorul se dovedește a fi chiar Carol, care îi face felul și naratorului. Buuun..., fabula acum. Personajul, John Bull (Ion Popescu), mare amator de rugby și jurnalist sportiv, este redistribuit de conducerea ziarului la secția mondenități (bine că nu l-au trimis la cultură) - primul pas spre o lentă efeminare. Într-o dimineață de mahmureală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
după alte legi. Pe urmă într-o mică pauză, marcând relațiile prietenești, ar schimba între ele câteva rețete pentru fabricarea cașcavalului. S-ar înțelege în câteva fraze asupra modalităților de amănunt, nu-i așa, nu-i așa, nu-i așa? Fabulez, își spuse Carmina și porii de pe obraz i se contractară. Oare de când am început să fabulez? Privi pe furiș, vinovată, către Sidonia Trofin. Tăcea era nemișcată și masca de șoricioaică dispăruse complet, fusese înlocuită cu una calmă. Senină, amintind mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
câteva rețete pentru fabricarea cașcavalului. S-ar înțelege în câteva fraze asupra modalităților de amănunt, nu-i așa, nu-i așa, nu-i așa? Fabulez, își spuse Carmina și porii de pe obraz i se contractară. Oare de când am început să fabulez? Privi pe furiș, vinovată, către Sidonia Trofin. Tăcea era nemișcată și masca de șoricioaică dispăruse complet, fusese înlocuită cu una calmă. Senină, amintind mai mult ca oricând de armonia trăsăturilor, de frumusețea ce existase cu siguranță, cândva, în tinerețe. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Dacă ar fi țara toată ca el, am fi o țară de handicapați. El nu e sănătos mintal. Jur pe familia mea că n-am vrut să îi dau un milion de dolari să mă bage în Parlament. Omul ăsta fabulează. Trăiește cu câinii și pisicile în casă și vorbește cu ei. E tribunul câinilor și pisicilor.“ Conflictul escaladează în emisiuni TV succesive. Vadim aruncă în calea lui Becali un sondaj în care partidul acestuia nu se vede, e la „și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
noi: este Arheul, un principiu intim al existenței, un El veșnic prezent în șirul indivizilor. De aceea, în cunoscuta (ca romanță !) Pe lângă plopii fără soț nu trebuie să vedem un amorez 45 zgribulit plimbându-se pe la poarta Cleopatrei Poenaru, cum fabulau biografii, ci doar o verigă dintr-un lanț infinit, prin care, la un moment oarecare, se cristalizează potențialul de fericire sau durere ce aparține întregului șir de indivizi: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
noi: este Arheul, un principiu intim al existenței, un El veșnic prezent în șirul indivizilor. De aceea, în cunoscuta (ca romanță !) Pe lângă plopii fără soț nu trebuie să vedem un amorez 45 zgribulit plimbându-se pe la poarta Cleopatrei Poenaru, cum fabulau biografii, ci doar o verigă dintr-un lanț infinit, prin care, la un moment oarecare, se cristalizează potențialul de fericire sau durere ce aparține întregului șir de indivizi: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nici mai bun, nici mai rău decît ceilalți. Mint: are o trăsătură individuală, nebănuita sa devoțiune pentru Ricardo. Sosește acum sub lupa mea un personaj pecuniar, de bursă. Îi smulg masca: Îl prezint pe administratorul domnului Commendatore, Giovanni Croce. Detractorii fabulează că ar fi originar din Rioja și că adevăratul lui nume este Juan Cruz. Dar adevărul e cu totul altul: patriotismul Îi este notoriu; devoțiunea față de Commendatore, perpetuă; accentul, deosebit de neplăcut. Domnul Commendatore Sangiácomo, Ricardo Sangiácomo, Eliseo Requena, Giovanni Croce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dar era ca și cum ar fi vorbit unui zid, el repeta ideea lui Montherlant, pe care o tot întorcea pe toate părțile, ajunsese să-l urască, după ce-l citise din scoarță în scoarță, spre a se convinge că Andrei Vlădescu nu fabulează și că francezul acela primit și în Academie o fi fost el teribil de deștept, dar, la urma urmei, nu era decât un pederast misogin, pentru că numai un misogin ar fi în stare să susțină că o femeie nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]