1,719,000 matches
-
nu s-au ivit angoasele: ,porni-voi prinț născut din propria gambă numai de o singură/ clipă pui cu dinții de lapte al neamului timp în levanturi/ necutreierate la îmblînzirea de vulturi și bouri puternici/ focuri uriașe de tabără voi face și deasupra în ceruri/ și undeva foarte jos sub podeaua incertă-a pămîntului/ deopotrivă sfidător deopotrivă hîtru deopotrivă laș" (nouăsprezece). Pe ,jumătate rebel", pe ,jumătate umil", bardul declară, în beatitudinea-i simpatic urieșească, că se cufundă ,în memoria zigzagată bulversantă
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
-a pămîntului/ deopotrivă sfidător deopotrivă hîtru deopotrivă laș" (nouăsprezece). Pe ,jumătate rebel", pe ,jumătate umil", bardul declară, în beatitudinea-i simpatic urieșească, că se cufundă ,în memoria zigzagată bulversantă a universului" ori ,în memoria ancestrală a versului". Nu avem a face, cum s-ar putea crede, cu o variantă a expresionismului șaizecist, deoarece Nicolae Tzone nu-și propune ținta neguros metafizică a aceluia, nu se tînguie sub povara unei vinovății absconse, nu autohtonizează în contul unui stil ce derivă, pe-o
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
pornește, nu o dată, de la elementele ,de jos", de la cota inferioară a referinței spre-a urca energic la perechea sa ,complicată": ,mari heleștee cu popoare de broaște pe suprafața vie a apei/ între ierburi proaspete bărcile stau dezbrăcate ca fecioarele/ lăcustele fac prăjituri cu opium și fluturii probează rochii albe/ bleu portocalii verzi maron grena de mătase/ cu priceperea cu delicatețea negreselor de la moulin rouge" (zece). Noțiunile categoriale devin un fel de alveole goale, de faguri pe care autorul le umple cu
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
așa cum abia ne-am obișnuit de câteva ediții încoace. în adevăr, ne-am adus aminte, peste trei ani se împlinește o jumătate de secol de la prima ediție a Festivalului și Concursului Internațional ,George Enescu"... Cum să nu ne bucure anunțul făcut de ministrul Culturii, domnul Adrian Iorgulescu, pe parcursul ultimei sale conferințe de presă prilejuite de încheierea Festivalului, anunț potrivit căruia la nivelele foarte înalte ale administraței noastre actuale s-a luat decizia construcției unei noi săli bucureștene de concert cu acustică
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
administraței noastre actuale s-a luat decizia construcției unei noi săli bucureștene de concert cu acustică naturală, o sală de peste 2000 de locuri? Este visul multora dintre noi de câteva decenii. Am scris de nenumărate ori în acest sens. Am făcut-o altfel decât s-a manifestat cu totul recent un comentator al vieții noastre politice, sociale și culturale artistice, personalitate în a cărui formație intelectuală lipsește, cu siguranță, interesul pentru actul muzical artistic, domnul Stelian Tănase; în paginile unui cotidian
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
sau în subconștient, dihotomia ,noi, cei de aici, voi, cei de dincolo". Ne-am fi dorit să-i putem audia în concertele Festivalului pe soprana Angela Gheorghiu, pe dirijorul Ion Marin. Un palmares pe anume criterii de performanță? Se poate face. Dintre marile prezențe ale orchestrelor simfonice voi numi în primul rând Capela de Stat din Dresda; este organismul simfonic ideal! ...animat de marele șef de orchestră care este coreanul Myung-Whun Chung. Dintre orchestrele de structură camerală am preferat formația muzicienilor
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
de dirijor al Orchestrei de Cameră din Lausanne. Cele două concerte brahmsiene pentru pian au beneficiat de evoluții inegale; Helčne Grimaud, pe parcursul primului concert nu s-a adaptat sonorității defectuoase a sălii, a scenei, nu s-a străduit a-i face față; dar am apreciat consistența spirituală de o excepțională densitate pe care o dezvoltă Elisabeth Leonskaia, temeinic implicată în definirea avatarurilor trăirilor romantice ale acestui mare concert-simfonie în si bemol major. Prezențe violonistice spectaculoase? Au fost. Nigel Kennedy este campionul
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
costa prea mult. Reamintesc faptul că în Berlin, după bombardamentele anului 1945, atât muzicienii filarmoniști - conduși atunci de tânărul Sergiu Celibidache - cât și publicul meloman scăpat de raidurile forțelor aliate, se strecurau spre locurile neatinse de atacurile aeriene pentru a face, pentru a asculta muzică. în Germania distrusă de război, prima importantă manifestare privind renașterea identității naționale a constituit-o reînnodarea tradiției marelui Festival de la Bayreuth. Este drept, pe acele meleaguri tradițiile muzicale dateaza de mai bine de o jumătate de
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
gândit? Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se... Mă rog, să nu intrăm, totuși, în panică... Fila a șasea. Ce oameni nesocotiți sunt bucureștenii! Păi, e frumos și necesar să le atragă atenția însăși doamna prefect Mantale să nu mai facă pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
nu mai facă pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când vrea, fără să țină seama de buletinul meteorologic; bine că nu a văzut ministrul Vlădescu reportajul, că le băga concitadinilor-bucureșteni niște accize de își udau pantalonii în fund... Fila a șaptea. Din cugetările filozofico-erotice spuse unui reporter tv
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
mai vreau arestări sub formă de show și eliberări din lipsă de probe!" Era și timpul, fiindcă marii corupți sunt de multă vreme liniștiți pe la colibele lor, iar cu borfașii, găinarii sau șarlatanii de duzină ce show să se mai facă...? Fila a zecea. Parcă-l aud pe domnul prim-ministru întrebându-l pe Crin Antonescu, după ce a văzut un reportaj tv: - Cum, și tu, Brutus? Adică după ce respectivul parlamentar penelist s-a cam rățoit spre Cotroceni și Palatul Victoria spunând
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
directețe și cu o anume dezinvoltură pe care nu le-ai fi bănuit la acest scriitor, altfel, discret. Cum singur spune și într-un scurt cuvînt înainte, nu are pretenția de a fi analist politic și nici moralist. Cum se face că articolele sale n-au rămas indiferente jurnaliștilor de profesie, Dilema veche, de pildă, reproducînd de nenumărate ori fragmente din ele? Prestigiul lui de scriitor valoros cu un profil moral curat, care nu a intrat niciodată în polemici murdare și
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
n-au rămas indiferente jurnaliștilor de profesie, Dilema veche, de pildă, reproducînd de nenumărate ori fragmente din ele? Prestigiul lui de scriitor valoros cu un profil moral curat, care nu a intrat niciodată în polemici murdare și nici nu a făcut vreodată subiectul vreunui scandal literar sau de alt fel a fost o garanție a credibilității, dar una pusă în joc, supusă riscurilor terenului alunecos care e jurnalismul de opinie. Alegînd să scrie despre politic ș.cl., Mircea Cărtărescu putea foarte ușor
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
literară - și, chiar dacă nu te interesează subiectul, te prinde imediat în vîltoarea articolului. Dincolo de acest aspect, însă, ai pregnant impresia unei gîndiri autentice, egale cu sine și implicate, care îți cîștigă încrederea. Simți că cel care îți vorbește nu o face cocoțat pe un piedestal, ci e aproapele tău, un pățit ca și tine, care îți împărtășește amical din certitudinile sau, dimpotrivă, din temerile sale. Scriitorul e afectat și nu de puține ori îi simți amărăciunea în glas; nu judecă general
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
cînd în numele ei s-a pornit un întreg război cultural - început în prima jumătate a anilor '90 cu bătălia canonică, dar al cărui conflict se pierde în negura anilor predecembriști - și care amenință să împartă maniheist (dacă nu cumva a făcut-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea Cărtărescu e rîvnit de ambele părți ca posibil tovarăș de ideologie și văzut ca un prețios capital ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva ani a fost opus, forțat
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
care amenință să împartă maniheist (dacă nu cumva a făcut-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea Cărtărescu e rîvnit de ambele părți ca posibil tovarăș de ideologie și văzut ca un prețios capital ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva ani a fost opus, forțat, ,modelului Patapievici", mai nou speculîndu-se, dimpotrivă, adjudecarea lui în sensul contrar. Fiind un volum cu articole de atitudine politică și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura lui simpatiile ideologice. Dar să vedem despre ce scrie Cărtărescu. În primul rînd, șterge pe jos cu PSD-ul (,cel mai mafiot partid din istoria României") și îi face zdrențe, ori de cîte ori are ocazia, pe Ion Iliescu & Adrian Năstase (,un politruc de care am ajuns să-mi fie silă și milă"), e dezamăgit de oportunismul postelectoral al UDMR, îl intrigă la culme faptul că artizanii corupției de
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
trecutului", Catedrala Mîntuirii ține de ,gigantismul totalitar", antiamericanismul i se pare o modă prostească, România nu e pregătită cu adevărat să intre în UE, sanctificarea lui Ștefan cel Mare și cea a lui Eminescu țin de propaganda cea mai ieftină făcută de ,maneliștii culturali", TVR-ul a avut întotdeauna ,reflexul aservirii față de putere", instituții culturale importante ale statului (USR, Academia, ICR) au încăput pe mîna unor neisprăviți și fac propaganda Puterii (contextul e cel de anul trecut), terorismul nu poate fi
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Mare și cea a lui Eminescu țin de propaganda cea mai ieftină făcută de ,maneliștii culturali", TVR-ul a avut întotdeauna ,reflexul aservirii față de putere", instituții culturale importante ale statului (USR, Academia, ICR) au încăput pe mîna unor neisprăviți și fac propaganda Puterii (contextul e cel de anul trecut), terorismul nu poate fi ignorat, ne privește și pe noi etc., lucruri cu care cu greu nu poți fi de acord. Mircea Cărtărescu nu-și justifică și nici nu-și întărește ideologic
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
justifică și nici nu-și întărește ideologic atitudinea critică și crezurile sale decît atunci cînd este vorba de vechi activiști comuniști ajunși în postura de diriguitori în postcomunism ai destinului românilor. Cărtărescu este anticomunist și punct. (în O amitire își face sever mea culpa pentru a nu fi ripostat politic în anii '80, ,anii aceia îngrozitori", preocupat fiind doar să-și scrie cărțile. Câți optezeciști au mai făcut asta?!) Dar asta nu e o ideologie în sine și scriitorul se simte
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
postcomunism ai destinului românilor. Cărtărescu este anticomunist și punct. (în O amitire își face sever mea culpa pentru a nu fi ripostat politic în anii '80, ,anii aceia îngrozitori", preocupat fiind doar să-și scrie cărțile. Câți optezeciști au mai făcut asta?!) Dar asta nu e o ideologie în sine și scriitorul se simte nevoit să repete de mai multe ori că nimic din ceea ce spune nu are, aprioric și strict, o bază ideologică anume, că e pur și simplu ,străin
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
doar siguranța unui punct de vedere pertinent (Cum votează bătrînii este cel mai bun contratext la celebrul eseu al lui Mircea Mihăieș Matusalem votează!, așa cum nimeni n-a scris vreodată cu mai multă compasiune despre mineri și căpșunari cum o face el în Iliuță și în Go west!). Bunul-simț e ideologia lui Cărtărescu. Răul și Binele nu sînt colorate politic, iar dacă are simpatii liberale deplînge reprezentarea politică jalnică a social-democrației de la noi. A susținut Alianța hibridă, de criză, PD + PNL
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
devastat Europa și-au avut originea în ideologia naționalistă. O bună parte a tragediilor din lumea a treia au, de asemenea, originea în naționalism. America Latina nu ar fi continentul sărac și înapoiat de acum fără această stupiditate naționalistă care, a făcut ca țările latinoamericane, de-a lungul istoriei lor republicane, să cheltuiască sume enorme înarmîndu-se una contra alteia. Ceea ce a dus nu numai la războaie sîngeroase, dar a permis și ca militarismul să devină o instituție care a împiedicat dezvoltarea democrației
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
orice fel de naționalism. MS: Am insistat cu întrebările mele, pe acest aspect, pentru că și dvs. în articolul dvs. ați insistat și ați subliniat că tocmai intelectualii - unii dintre intelectualii cu care ați petrecut mai mult timp în 1995 - au făcut afirmațiile care v-au contrariat atît de mult și v-au determinat să le comentați în articolul dvs. Vreau să cred că acum, aici în România sau în timpul participării dvs. în anii din urmă la congrese și alte reuniuni internaționale
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
este tipul de intelectual care cunoaște în profunzime cultura română și totuși este un cetățean al lumii în plan cultural, se mișcă la fel de dezinvolt în mai multe limbi, în mai multe tradiții culturale... Ceea ce gândește, ceea ce scrie și ceea ce va face în fruntea Institutului Cultural pentru crearea unor punți spre alte societăți, spre alte culturi, spre intelectualii din alte culturi poate fi considerat menirea unui intelectual cinstit, integru: aceea de a combate prejudecățile, de a combate opțiunile provinciale, limitate, caracteristice pozițiilor
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]