687 matches
-
e-un trup solid din care cresc oameni, plante, momițe, curechi și, peste el, ceriul, ce se numește în limba cultă atmosferă, aer... ei, acuma n-o înțelegeți?... e clar ca ziua. Vezi domnia-ta, continuă el, oamenii sânt un feli de animale răpitoare care, și îmblînzite, nu lasă natura lor; ei sânt mai răi decât fiarele, căci chiar tigrul iubește copiii!... iubește soția sa... însă vedeți omul el o omoară. El puse mâna înaintea feței sale și plânse cu hohot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sabie-l lua, La-mpăratul se ducea (30, p. 228) ; sau în colindele de vânare a „Boului Negru” : Pe Bou Negru-l ajungea, Frumos capul i-l tăia Și-ntr-o suliță-l punea ; sau Și lui, ca să-i fie fală, Frumos capu-i retezară Și-n suliță i-l puneară Și-napoi că se-ntorceară (90, pp. 56-62). în alte variante de colinde vânătorești, capul (herbul) fiarei este pus pe casa (la poarta etc.) nou- întemeiată. Acest motiv este mult prea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
citi pe Iorga în original, ne pierdem vremea cu toate pedantele mofturi, atât în perisabile, ale unor literați francezi, dintre care unii neagă pasiunile și conștiința, alții inventă ceva ce poartă neperceptibilul nume de „aliteratură”, iar alții își fac o fală din a fi urinat pe mormântul lui Chateaubriand! Crispări ale neputinței! A-l citi pe Iorga este una dintre cele mai vertiginoase exaltări ale minții, iar surprizele pe care le rezervă sunt în proporția unei opere greu de parcurs în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de pretinsa lor lipsă de simț practic (chiar dacă, pe de altă parte, știu foarte bine să-și vadă de interese, dar latura aceasta o socotesc o tristă, penibilă și mai curând secretă obligație); își fac și un soi de mică fală amuzată din lipsa lor de punctualitate sau de ordine, care nu pot însemna, oricum le-am lua, decât proastă creștere. Celebrul poem al lui Baudelaire L’Albatros (una dintre cele mai mediocre și mai plate producții ale poetului) e invocat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
contrariul păcatului nu e virtutea, ci libertatea. Și e evident așa: nici o virtute nu există fără libertate. Dar a ne scociorî la nesfârșit sordiditățile și turpitudinile, a sta mereu cu nasul în ele și a ne face un soi de fală din această „sinceritate” nu e câtuși de puțin ocupația unei conștiințe libere. În repertoriul păcatelor la care se refereau confesorii iezuiți figura și așa-numitul „péché de scrupule”. După pilda lui Gide și a încă unui celebru „jurnalier”, Henri-Frédéric Amiel
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
III, Pitești-Brașov-București-Cluj-Napoca, 2000- 2001; Alexandru Ivasiuc, ultimul modernist, Pitești, 2001; Bacovia - un model al tranziției, Pitești, 2001; Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Mic dicționar de scriitori bucureșteni din secolul XIX sau Despre cum se trăia altădată fala de a reprezenta Capitala, Pitești, 2001; Scurtă istorie a romanului românesc, Pitești, 2001; Anii ’60-’90. Critică literară, Pitești, 2002; Primii postmoderni. „Școala de la Târgoviște”, Pitești, 2003; 5 poeți: Naum, Dimov, Ivănescu, Mugur, Foarță, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
roumain, Paris, 1907. Traduceri: Carmen Sylva, Jéhovah, Paris, 1887, Die Sphynx gesichtet, Berlin, 1890. Repere bibliografice: G. I. Ionnescu-Gion, „Chants d’Aurore”, „Românul”, 1886, 31 august; B. P. Hasdeu, Der Rapsode der Dimbowitza, „Revista nouă”, 1889, 5; C. Mille, O fală românească, ADV, 1901, 4 275; Iorga, O luptă, I, 35-38, II, 71-72; Ștefan Fălcoianu, O româncă celebră (interviu cu Elena Văcărescu), ADV, 1904, 27 ianuarie; A. D. Xenopol, Elena Văcărescu, „Românul literar”, 1905, 40; Chendi, Scrieri, IV, 282-283; Elena Văcărescu și
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
construcția Palatului Administrativ. Toate acestea - la care se adaugă și alte edificii publice, construite sau restaurate - demonstrează că, În perioada domniei lui Carol I, Iașul a parcurs o epocă cu un ritm rapid de dezvoltare. Edificiile publice fac și astăzi „fala” vechii capitale a Moldovei. Concluzii Reținem, mai Întâi, aprecierea lui N. A. Bogdan: Numărul vizitelor Domnitorului și apoi Regelui ajunge la 18, În cei peste 48 de ani de domnie. Poate părea mult. Ieșenii ceruseră Însă ca domnitorul să locuiască șase
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
să-și deie seama! Vulpoiul șiret pe dată o-nșfăcă Și spre sărmanul corb în acest fel cuvântă: Dragul meu domn, Înțelept e să-nveți, fără-ndoială, Că toți cei lingușitori Trăiesc, fără pic de sfială, Din naivitatea celor de fală doritori. Prețul acestei lecții, firește, E cașcaveaua aceasta, din care mă voi ospăta Pe-ndelete, regește. Corbul, rușinat și încă nedumerit, Jură că, de-acum înainte, nu se va mai lăsa păcălit. Răspundeți la întrebările de mai jos : 1. Ce personaje
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
constantinopolitani și, mai apoi, marii maeștri ai scolasticii au înțeles ce mari foloase ar putea aduce Logica lui Aristotel Bisericii creștine. Alungată cu pietre de către primii creștini și de apologeți, filosofia a fost reprimită în Civitas Dei; desigur, nu cu fala de altădată, din vremurile elenismului, ci doar ca ancilla theologie, ca „sclavă a științei divine” a creștinilor. O umilire a „marii arte”, slăvită în enkyklios paideia și curricula polymatheice? Poate. Dar curând, în Renaștere, filosofia va înflori din nou, reînviind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau în emulație cu confratele Ahoe, la formele fixe de poem: sonetul, rondelul. Construiește - foarte arghezian uneori - mici meditații existențiale („Nu mă grăbesc să birui mai departe/ Cu nici o clipă dincolo de moarte, / Ori să-mi mulez de pe acum statuia/ Spre fala mea și cinstea nimănuia...”), succinte arte poetice, scrutează angoase ori bizare peisaje interioare, trasează discret filoanele unei erotici afectat „deocheate”, de fapt pură, profundă, ascuns-sentimentală. Discursul poetic este în general sobru, fără risipă de zgomot și culoare, aproape desuet-convențional, în pofida
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
mai mare l-a ales și În ramurile lui cuib și-a făcut și privea de sus mândră și sfidătoare. Cealaltă pasăre pene negre și roșii avea și În moliftul tânăr și-a făcut cuibul ei căci nu măreție și fală căuta ci căuta să afle temei. (Ă). Apoi securile au lovit În bradul uscat care s-a prăbușit strivind cuibul din ramuri iar moliftul tot mai falnic În codri a rămas să străjuie coniferele neamuri. Morala: Din această poveste aș
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viață mai bună Împotriva acelor care i se pun de-a curmezișul În cale și Încearcă să-l fure și să-l asuprească, pe acelea nu le uită niciodată și mai cu seamă nu le uită pe acelea Întocmite pentru fala fiilor săi celor mai buni căzuți În lupta cu dușmanii lui. Dumneata ai Închegat În stihuri statura de luptător cu credință față de Partid și de poporul muncitor a lui Lazăr de la Rusca și Lazăr de la Rusca va fi cântat tot
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Programul revistei e explicit: „Caracterul revistei noastre este strict literar. Pe linia creațiilor literare noi cinstim: credința, aprinzând lumini peste umbletul lui Hristos în țara noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină.” Semnează versuri Margareta Isbășoiu, Dem. Iliescu și Ion Caraion; proză - N. Niculescu, Clemența Beșchea, N. Alexandrescu-Toscani, N. Bucuroiu, Geo Dobrescu, Lya Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
noului (...). Faptul că în Ana Roșculeț elementele realiste din creația lui M. Preda suferă sub atacul elementelor naturaliste își găsește - după cum am văzut - explicația în existența obiectivismului, a unei insuficiente înțelegeri a vieții și în lipsa unei atitudini active a scriitorului fală de viață (...). În nuvela Desfășurarea întreaga orchestrație a mijloacelor artistice ale scriitorului servesc pentru dezvăluirea profundă a esențialului din realitate, creând imagini de o largă generalizare. În unele lucrări literare închinate vieții satului apărea un tablou idilic, diformat (...) Marin Preda
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cărămizii suriseră. - Strașnic frig în iarna asta, coane Ștefane, făcu el cu glas intim. Noroc de omătul gros, s-avem grâul bun la vară. Fără chef, Zalomir îl susținu : - Aveți pământ bun prin părțile astea. - Bun, cum nu !... răsări cu fală bărbatul. Ales de moșul nostru când a coborât cu mocanii din Ardeal. - Ce vorbești ! Adică cum au coborât din Ardeal ? - Păi da, că noi suntem neamuri vechi, veniți cu obștea de oieri. Când s- au așezat bătrânii, întăi au ridicat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
altceva când privești pericolul în față, venind spre tine. Rufus privește cu milă la părul lui bălai. — Vezi, mă, ciuf galben, face el părintește, tocmai asta încer cam să te învăț. Să disprețuiești tot ce truda omenească socotește podoabă și fală. Rânjește larg. — Inclusiv membrele. Putem trăi și șontorogi, fără ele. Se lovește cu degetul în tâmplă. — Ce-i aici? întreabă. Pusio tace. — Gândurile nu ni le poate lua nimeni, îi explică evreul. Germanul surâde. Recunoaște apoi pe neașteptate: — Așa e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
am împreunat-o din nou cu patria mumă. Astfel, vom putea da acestei provincii și porturilor ei de pe țărmul mării toată îngrijirea Noastră, spre a lor desvoltare și propășire. Mândrii, împreună cu țara întreagă, că am ridicat un monument care face fala neamului românesc și care va fi pururi îndemn puternic pentru urmașii Noștri spre a purcede tot mai departe pe calea muncei, a civilisațiunii și a măririi, am semnat acest document de vecinică amintire"1877. În numărul apărut la 10 septembrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
16} Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăție Ca a nopții stele, ca a zilei zori, Vieața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc! {EminescuOpI 17} LA HELIADE De mi-ar permite-Apolon s-aleg dintre cunune, Ghirlanda n-aș alege-o de flori plăpânde, june, Ci falnica cunună a bardului bătrân; Eu n-aș alege lira
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
tatăl său în multele bătălii purtate de Stăpân. Își amintea că în copilărie unchiul așezat lângă vatră, cu fața roșie ca racul din cauza băuturii, îi arătase cicatricea de un cafeniu închis de pe coapsă zicându-i: „Ia uite, Roku!” Motiv de fală pentru unchiul său, semnul era o urmă de glonț căpătată în bătălia de la Suriagehara dintre Stăpân și clanul Ashina. În ultimii patru-cinci ani, unchiul se șubrezise mult și ajunsese să bea și să-și plângă de milă ori de câte ori venea pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
tine? — Nimic, cucule; mă țineau așa. Le plăcea să se uite la mine și la culorile penelor mele. Când ciripeam, îmi vorbeau și ei. Și le plac oamenilor păsările pădurii? — Cum de nu! Întruna vorbesc despre măiestria viersului privighetorii, despre fala vulturului. Despre aurul penelor grangurului. Se mai afla acolo și un pitpalac; tare le mai plăcea să-l asculte cum își rostuia răspicat numele: pit palac, pitpalac... — Așa. Da’ de mine n-ai auzit nimic? — Drept să-ți spun, chiar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
împotriva Ascalonului și coastei mării." $48 1. Asupra Moabului. "Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: "Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de rușine, este luat, cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită! 2. S-a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: "Haidem, să-l nimicim din mijlocul neamurilor!" Și tu vei fi nimicit Madmenule, sabia va merge după tine!" 3. Se aud strigăte din Horonaim: prăpăd și nimicire! 4. Moabul este zdrobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Și atunci un scaun de domnie se va întări prin îndurare, și se va vedea șezînd cu credincioșie, în casa lui David, un judecător, prieten al dreptului și plin de rîvnă pentru dreptate. 6. Auzim îngîmfarea mîndrului Moab, fudulia și fala lui, trufia și lăudăroșia lui." 7. De aceea geme Moabul pentru Moab, toți gem; suspinați pe dărîmăturile Chir-Hareșetului, adînc mîhniți; 8. căci cîmpiile Hesbonului lîncezesc, stăpînii neamurilor au sfărîmat butucii viei din Sibma, care se întindeau pînă la Iaezer, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
treci rîurile! 3. Goliciunea ți se va descoperi, și ți se va vedea rușinea. Îmi voi răzbuna, și nu voi cruța pe nimeni." 4. "Răscumpărătorul nostru se cheamă Domnul oștirilor, Sfîntul lui Israel." 5. Șezi într-un colț, și taci, fala Haldeilor! căci nu te vor mai numi împărăteasa împărățiilor. 6. Mă mîniasem pe poporul Meu, Îmi pîngărisem moștenirea, și-i dădusem în mîinile tale, dar tu n-ai avut milă de ei, ci ți-ai apăsat greu jugul asupra bătrînului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și vă vor paște turmele, și fiii străinului vor fi plugarii și vierii voștri. 6. Dar voi vă veți numi preoți ai Domnului, și veți fi numiți slujitori ai Dumnezeului nostru, veți mînca bogățiile neamurilor, și vă veți făli cu fala lor. 7. În locul ocării voastre, veți avea îndoită cinste; în locul rușinii, se vor veseli de partea lor, căci vor stăpîni îndoit în țara lor, și vor avea o bucurie veșnică. 8. Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea și nelegiuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]