1,001 matches
-
aceștia slovaci, ba până chiar și bulgari. Au fost enunțate ca fiindu-i proprii romanului din 1894 al lui Slavici "viața familială a membrilor unei societați bine cunoscută de scriitor", "adânca pătrundere a personajelor și a situațiilor"134, dar și "familiaritatea expresiilor" și "disprețul pentru stil" pe care scriitorii munteni nu le puteau tolera. Cititorul secolului al XXI-lea vede în această operă o creație absolut modernă, un roman despre Celălalt sau despre imaginea noastră răsfrântă în privirea Celuilalt. Prin acest
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau tractiruri"153. Faptul că în cultura sa semantică, călătorul alege să așeze hanul în serie sinonimică cu tractirul al cărui sens învechit e acela de casă de toleranță, spune destul despre opinia sa defavorabilă. Pentru locuitorii munteni exista o familiaritate de mai bine de un secol cu hanurile domnești, mănăstirești sau boierești așezate în importante noduri stradale ale orașelor sau târgurilor de provincie; la răscruci mari și mici de drumuri comerciale. Orășenii cu precădere văd hanul ca o fortăreață în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
termeni, de unde până acum privise și dezvoltase separat pe unul sau pe celălalt. Mara nu poate fi înțeleasă decât prin asamblarea, opoziția și continuitatea lor"198. Categoric, reușita Marei nu rezidă doar în surprinderea sentimentului erotic, ci și într-o "familiaritate" dată de o bună cunoaștere a oamenilor și a locurilor alese de scriitor drept cadru al romanului său. Narațiunile ample Din două lumi (1908) și Cel din urmă Armaș (1920) vor avea și ele în centru acest curs fascinant al
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
apropiat de alpenstock doar prin sugestia de ascensiune, Înălțare, În timp ce la alte nivele totul le deosebește; Între artere și mănuși incompatibilitatea e, la prima vedere, radicală, - actul deschiderii e Însă posibil În cazul amîndurora, introducîndu-se În plus sugestia unei anumite familiarități a acestui act ce semnifică, În fond, comunicarea dezinvoltă, coborîtă de la retorica tradițională a patosului confesiv la gestul „prozaic”, cotidian. CÎt despre trenul care „a jucat fotbal”, metafora verbală șochează logica „normală” În măsura În care masivitatea obiectului tren nu se pretează ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
le implică narațiunea, și noțiunea de trecere a timpului de pe urma experienței noastre de cititor al acelei narațiuni. Fie că privim o anumită corespondență ca fiind potrivită sau nepotrivită, avem o judecată determinată de experiența anterioară de cititor, de familiaritatea noastră cu acel gen anumit căruia îi aparține textul, ca și de seriozitatea evenimentelor înfățișate. Deoarece timpul textului este neabătut liniar, are loc o întrerupere evidentă și imediată în corelația netedă a timpului real cu timpul textual de îndată ce narațiunea implică
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
texte - iarăși, în caz că nu există motive întemeiate ca lucrurile să se petreacă altfel - ne așteptăm ca anumiți spioni și fermieri să corespundă în linii mari stereotipelor noastre. Din analiza anterioară a deducției, bazată pe cunoașterea empirică dar stereotipă, și pe familiaritatea și predictabilitatea personajelor și a comportamentului lor s-ar putea desprinde cu ușurință o falsă impresie. Se poate deduce că personajele sînt simple îmbinări de tehnici, imagini artificiale ale căror proprietăți aparent naturale sînt ele însele convenționale, întruchipînd acele tipuri
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Ginerele era un pescar amator neîntrecut. Într-o zi a prins un pește mare și frumos și bucătarul de la hotel l-a gătit pentru dejun. iar în camera de băuturi ne izbește o notă discordantă atunci cînd atmosfera dominantă, de familiaritate masculină, este suprasolicitată, așa cum se întîmplă în cazul domnului Brown, care le vorbește cam prea confidențial tinerelor doamne. Acest bufet își schimbă, totuși, statutul atunci cînd se transformă într-o sufragerie dominată de o masă încărcată cu bunătăți de Crăciun
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de-a doua prejudecată, Vladimir Streinu scrie rânduri pătrunzătoare despre un Eminescu ce „a fost și este încă un poet dificil.”2 Cauzele accesibilității relative a poetului sunt două și este instructiv să constatăm câtă dreptate are criticul: „una este familiaritatea noastră îndelungă cu opera, ceea ce nu ajută atât de mult înțelegerea deplină, 1 Clasicii noștri, p. 111-112 2 op. cit., p. 115 32 cât acceptarea ei așa cum ni s-a dat, iar a doua ține de opera însăși, de profundele ei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
la cultura legitimă, cea a liceelor și universităților, cea a muzeelor și sălilor de concert este specifică. Fără a subestima importanța și influența studiilor urmate, de multe ori de lungă durată și de nivel înalt, diversitatea câmpurilor culturale implicate și familiaritatea care marchează raportarea la această cultură determină o delimitare de produsele pure ale sistemului școlar. Marii burghezi nu sunt mari intelectuali sau mari savanți, cu câteva excepții notabile. Pot fi scriitori, artiști plastici sau actori, dar cel mai adesea sunt
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
la perfecție poveștile acestea despre zeii grecilor și romanilor" [Pange, 1962, p. 21]. Patrimoniul familial oferă astfel temelia unei instruiri a cărei eficacitate depinde de context, și intimitatea caldă a relației magice dintre o fetiță și bunica ei. Construcția acestei familiarități cu cultura este înlesnită de bunăstarea materială. O tânără își amintește astfel că tatăl ei i-a deschis un cont nelimitat la un librar din vecinătate, pe strada Marceau, în arondismentul 8 din Paris. Librarul era îndrăgostit de literatura străină
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
într-un proces de construcție permanent. Înseamnă aceasta oare că existența sa nu ține decât de reprezentări, de modul în care agenții își reprezintă universul social și locul lor în această lume? Munca noastră de teren și îndelungatul raport de familiaritate pe care l-am întreținut cu marea burghezie ne fac să reținem noțiunile de clasă în sine și de clasă pentru sine. Burghezul, chiar dacă nu trăiește integral din venituri asigurate, prezintă întotdeauna o caracteristică esențială, independența față de profesia pe care
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
directoare și să demonstreze prestarea de servicii de calitate în ceea ce privește următoarele aspecte: i. atmosfera încurajatoare pentru clienți, tratarea acestora prin considerație, inclusiv din punct de vedere al confidențialității; ii. consiliere atentă, legată de alegerea liberă și de consimțămintul informat; iii. familiaritate și sensibilitate față de tradițiile locale; iv. profilaxie adecvată a infecțiilor și control al procedurilor efectuate. Instruirea trebuie să se facă ținând cont de condițiile în care cursantul își va îndeplini mai târziu îndatoririle. Pentru că trebuie să fie informați că este
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
nihilo 2. Prejudecățile - iar istoria teologiei o dovedește din plin - sunt constitutive ființelor idiomatice 1. Spre deosebire de îngeri, omul a fost înzestrat cu darul limbilor, chiar dacă - după Babel - ele au rămas încâlcite. Alogenul este (re)marcat întotdeauna prin stranietatea limbii sale. Familiaritatea se obține printr-un efect de rodaj care topește convențiile lingvistice într-un creuzet viu din care rezultă înțelegerea alterității. Tacitul lingvistic al oricărei întâlniri între „eu” și „tu” dozează o sumă profetică de coincidențe. În filozofia lui Gadamer „esența
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
strict utilitară, epuizată în orizontul funcționalității biologice. „Verbul” a fi trebuie să prevaleze asupra „verbului” a avea, așa cum iubirea trebuie să înfrângă dorința (sau „pofta”, în limbaj filocalic). Astfel, în locul unei prezențe inerte se câștigă o subtilă disponibilitate, împotriva înstrăinării familiaritatea, în schimbul pesimismului existențial, optimismul eshatologic, în loc de refuz, dăruirea ș.a.m.d. Viața nu este o problemă (deci o ecuație), ci un mister (deci un apolog). În orizontul oricărei prezențe atente a omului în lume se ivește taina unei chemări spre
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc 9 . Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; 9 Romiță Iucu, op.cit., p. 106 29 ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
proiecții ale unei iubiri, cea mai mare și mai intensă iubire din cuprinsul Iliadei. Și cea mai desprinsă de orice alte determinări, pentru că nu vine nici din sânge, nici din eros, nici din vreun interes oarecare. Nici măcar din vechea lor familiaritate de copii care au crescut împreună. Patrocles era un copilandru de pripas, un străin, un venetic rămas în Ftia din bunătatea lui Peleu. Ar fi putut să nu-l accepte sau, deși era mai mare, să-l trateze ca pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
dorită, imaginata și condiția să reală acutizează singurătatea și nefericirea; cele două motive sunt recurente în toate volumele quasimodiene, dar, mai întâi, în Canturile lui Leopardi care transpusese propriile idei asupra condiției umane în teoria numită a plăcerii. Dată fiind familiaritatea ermeticului cu această nu este de mirare că deseori eul poetic din versurile sale percepe viața că pe ceva straniu, îndepărtat care nu îi aparține: O altă viață m-a încătușat: solitara / printre oameni străini (În mine rătăcita orice formă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
versetzen in den Raum der Kontemplation, was nur im Raume des tätigen Lebens gilt. Nämlich: daß die Welt immer wieder dieselbe sei“. Conceptul de „similaritate“ (Änlichkeit) devine astfel esențial în experiența hașișului și, deopotrivă, în cea a flaneurului. El explică familiaritatea întreținută de acest personaj cu orașul pe care îl străbate. În mai multe locuri, Benjamin no tează că flaneurul nu poate fi decât un localnic; este însă vorba de un localnic pentru care orașul reprezintă o arhi-scrii tură care se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
înscrierea sa „în durata“ memoriei colective și, în același timp, „locuirea“ sa ca labirint al copilăriei. Reluarea traseelor urbane nu are pentru flaneur sensul unei repetitivități oarbe (care ar fi de ordin, mai degrabă, tehnic), ci pe cel al dobândirii familiarității prin sesizarea urmelor lăsate de trecutul care își revendică amintirea (Gedächtnis). Un alt context, de data aceasta recent, poate preciza suplimentar figura flaneurului. Fără legătură cu actul mistic al lecturii și fără legătură cu lumea dialectică a secolului al XIX
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
schițează, de fapt, un punct de convergență între autobiografie și constituirea conceptului de „experiență“: într-un anume sens, primele pagini din Berliner Chronik pot fi citite ca o genealogie a experienței urbane și, plecând tocmai de aici, ies la iveală familiarități și corespondențe cu alte texte. Ocolul interpretativ prin stratul genealogic conferă conceptelor lui Benjamin un caracter concret, plastic, eliberându-le surprinzătoare laturi și accente literare. Primele incursiuni în lumea urbană sunt ghidate de doică (Kinderfräulein) și apoi de mamă, ambele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în durată constituie miza recuperării conceptului de experiență. În ceea ce privește lumea urbană, sarcina regăsirii experienței se poate traduce ca încercare de a regândi mișcarea dincolo de perceperea ei momentană, abstractă și, prin aceasta, angoasantă, străină. „A da chip“ mișcării, a-i regăsi familiaritatea înseamnă a-i percepe simultan actualitatea și posibilitățile, a o înțelege ca pe o criză a lumii și, concomitent, ca pe salvarea ei. Șocul întâlnirii cu fenomenul mișcării urbane este „depășit“ (aufgehoben) de întâlnirea cu originea ei multiplă. Cu termenii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
posibilă datorită iluminatului public, cel care pune în scenă, după cum am încercat să arăt, chipurile multiple ale clădirilor și străzilor. Mai apoi, felinarele cu gaz, fluturi ai nopții“, cu lumina lor mișcătoare, ritmată, sunt înlocuite cu felinarele electrice, iar magia familiarității urbane este spulberată: „Mit dem Aufblitzen der elektrischen Lichter verlosch das unbescholtne Leuchten in diesen Gängen [die Arcaden], die plötzlich schwieriger zu finden waren.““ În plus, arhitectura secolului al XIX lea înlocuiește opacitatea pie trei cu „po rozitatea“ luminoasă a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus sau Passagen Werk) îl arată pe acesta ca ascet al privirii, maestru al fizionomiei mulțimii și privitor nostalgic al orașului. Cele trei determinații descriu această modalitate a experienței urbane ca pe o recuperare a familiarității cu chipurile multiple ale metropolei, înscrise în urmele materiale ale străzilor sau clădirilor. Flaneurul nu „contemplă“ orașul în manieră teoretică, ci îl constituie, îi salvează memoria și îi resemnifică traseele. Ultimul pas al lecturii recompune imaginea dialectică a Berlinului din
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în ficțiune problematica sinuciderii din eseistica lui Camus (Comisionarul) sau reconstituind misterul unor individualități prin colajul baroc al amintirilor și viziunilor trezite de colecția mateină de obiecte stranii (Arhivarul). Ele trădează o anumită ariditate livrescă, dar și ușurința asociativă și familiaritatea cu simbolul, proprii specialistului în mitologie comparată. SCRIERI: Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Cluj-Napoca, 1980; Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Cutia cu bătrâni, București, 1995; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
faptele capabile să producă o impresie puternică. Descrieri cu tentă hiperbolizantă, aglomerări vaste de substantive și epitete creează reușite portrete și tablouri. Rima este facilă, uneori chiar forțată, dar ritmul alert e adecvat precipitării întâmplărilor. Prin lexic, printr-o anume familiaritate, prin umorul malițios și echivoc, cu un specific de mahala bucureșteană, H., cu iscusința sa de a versifica, pare să-l prefigureze pe Anton Pann. SCRIERI: Povestea mavroghenească, îngr. Gh. Adamescu, București, 1896; ed. îngr. și introd. Dan Simonescu, CPV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287461_a_288790]