325 matches
-
cari din elementele apucate construiește icoana. Ce-i mai nalt - creatorul sau creațiunea? Spiritul e product. Ceea ce nu-i idee ci are puterea de-a produce idei. Este în natură ceva analog cu ceea ce în noi face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire, idee, ci altceva. Este fundamentul lipsit de idee a mecanismului ce produce idei. Activitatea artistică este o bucată de natură sublimată - se-nnobilează. Natura produce în fantazie prin mai multă libertate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire, idee, ci altceva. Este fundamentul lipsit de idee a mecanismului ce produce idei. Activitatea artistică este o bucată de natură sublimată - se-nnobilează. Natura produce în fantazie prin mai multă libertate chipuri mai frumoase. Din mila și din puterea naturei dotați, nu trebuie să trecem peste ea. Noi suntem din firea ei și ea este din firea noastră. suntem puteri sublimate. Arta în reacția ei asupra înnobilărei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simțământului este mult mai lesne de aplicat asupra omului. O dovadă din antichitate pentru influința esteticei este teoria tragediei lui Aristotel. Aristotel a avut ideea unei disciplinări estetice a pasiunilor. 9/1/ [18]73 Să stabilim întru cât icoană de fantazie a lumei trebuie să fie îmbizuită în spațiul rațiunei. Este o slăbiciune a poeziei că crede a putea să se joace cu fantaziile sale. Care ar fi arta viitorului în mărginele rațiunei. Combinația fantaziei și rațiunei. Îi trebuie ficțiune, superstiție
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
avut ideea unei disciplinări estetice a pasiunilor. 9/1/ [18]73 Să stabilim întru cât icoană de fantazie a lumei trebuie să fie îmbizuită în spațiul rațiunei. Este o slăbiciune a poeziei că crede a putea să se joace cu fantaziile sale. Care ar fi arta viitorului în mărginele rațiunei. Combinația fantaziei și rațiunei. Îi trebuie ficțiune, superstiție mistică, spiritele. A fost caracteristica timpilor în care poeții cei mari a fost prejudițioși adică a fost în timp. Poezia: Este scopul ei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Să stabilim întru cât icoană de fantazie a lumei trebuie să fie îmbizuită în spațiul rațiunei. Este o slăbiciune a poeziei că crede a putea să se joace cu fantaziile sale. Care ar fi arta viitorului în mărginele rațiunei. Combinația fantaziei și rațiunei. Îi trebuie ficțiune, superstiție mistică, spiritele. A fost caracteristica timpilor în care poeții cei mari a fost prejudițioși adică a fost în timp. Poezia: Este scopul ei de a aduce lumea, viața și pasiunile ei în forme estetice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
naltă e decadență. Complexiunea corpului s-ar fi modificat. Cultură și natură se amestecă și cultura modifică fiziologic pe om. Psicologie. Rolul. Întrucât poate figura ca știință în filozofie? Doctrina despre suflet. Ce e sufletul? Nu-i un obiect al fantaziei, care însuși aparține unui capitol al psicologiei. Partide: Lupta între corp și suflet. Supozițiunea unei ființe. E o veche închipuire populară. De acolo vine metempsicoza. Aparține vechimei asiatice, apoi în filozofia greacă. În timpul nou același proces. Materialismul nu cunoaște suflet
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Varvarei”). „Cu ironia disolvantă, cu aerul de copil teribil, cu spiritul lui iconoclast”, prozatorul convinge în măsura în care „binevoiește să șteargă vechile litere, și, cu creta în mînă, să adauge ici o lulea, dincolo o căciulă, animînd desenul, spre bucuria amatorilor de fantazie”. Volumul cel mai avangardist al scriitorului este, astfel, considerat a fi și cel mai reprezentativ în ordine valorică: „Toată literatura d-lui Ion Călugăru, vorbim de aceea care și-a precizat conturul de la Paradisul statistic încoace, trăiește (...) într-un cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
omonimă va fi salutată, în consecință, ca o foarte promițătoare narațiune în „ritm de mare caricatură trepidantă”, „o modernă caznă a dracilor, pictată în vestibulul unei vaste întreprinderi din zilele de azi” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 319). Elogiul „fantaziei” moderne devine manifest în comentariul despre „Strofe pentru toată lumea” de Ion Minulescu, semnificativ cuplat cu cel despre volumul Priveliști al lui B. Fundoianu. După ce afirmă, dintru început, că: „D. B. Fundoianu are perfectă dreptate cînd, în dedicația volumului său de poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
garajul tractoarelor lui Cocorânză Andrei, depozitul de carburanți. Tot aici, Cocorânză își amenajase un fel de dormitor de campanie. Ca să fie. Pentru orice fel de vreme.în ultimul timp dormise mai multe nopți, la rând, în acest loc,împreună cu nevasta, Fantazia,în așteptarea zilei,în care, cei de la magistrală, vor ajunge și aici, cu plata despăgubirilor celor pe ale căror pământuri va trece acest mare, vestit și controversat drum de smoală, beton și fier. În sfârșit, ieri, cei așteptați au sosit
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acest mare, vestit și controversat drum de smoală, beton și fier. În sfârșit, ieri, cei așteptați au sosit. Au numărat teancurile de bancnote tuturor celor care au fost de față. Deci - și familiei lui Cocorânză Andrei. Au primit, el și Fantazia, o jumătate de sac de bani. Mai bine de două miliarde de lei! S-au dus în dormitorul de campanie, că și așa se cam lăsase noaptea, și s-au culcat. Fără griji. N-avea cum să-i atace, doamne
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
știută, nu departe de pădure, către cursul Râului de Argint, care-și purta albia și apele, prin acel loc. Stârnit de furtună, din vise, din somn și din așternut, Cocorânză Andrei căută, cu mâna, pe lângă trupul său, pe acela al Fantaziei. Dar - ia-l de unde nu-i! Aprinse lumina. Rămase uimit. Nici Fantazie, nici sacul cu bani. Sări drept în picioare. Ieși în noapte. Îngrijorat. Desnădăjduit. Unde-i? Unde-i ea, și unde-i sacul cu bani? Unde, lume sfântă, unde
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
purta albia și apele, prin acel loc. Stârnit de furtună, din vise, din somn și din așternut, Cocorânză Andrei căută, cu mâna, pe lângă trupul său, pe acela al Fantaziei. Dar - ia-l de unde nu-i! Aprinse lumina. Rămase uimit. Nici Fantazie, nici sacul cu bani. Sări drept în picioare. Ieși în noapte. Îngrijorat. Desnădăjduit. Unde-i? Unde-i ea, și unde-i sacul cu bani? Unde, lume sfântă, unde sunteți, voi, oare? Unde? Drept răspuns, parcă a izbucnit, pe cerul nopții
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
trecuse, și, oamenii, de prin împrejurimi, s-au mirat foarte tare, de norocul ce l-a avut, Cocorânză Andrei, să scape cu viață din acel atât de scurt, dar, atât de pustiitor potop.Ba, l-a și întrebat, cineva: dar, Fantazia unde-ți este? în lume.. Cu bani cu tot. Pe ape. Pe care ape? Dar, cine crezi tu că mai poate ști, pe care ape? Pe alea care au venit, au făcut curățenie, pe unde au trecut, și s-au
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
IMAGINI Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gîndirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind prin întuneric Visul vieți-mi cel chimeric. Neavând învăț și normă, Fantazia fără formă Rătăcit-a vai! cu mersul: Negru-i gândul, șchiop e viersul. Și idei, ce altfel împle, Ard în frunte, bat sub tîmple: Eu le-am dat îmbrăcăminte Prea bogată, fără minte. Ele samănă, hibride, Egiptenei piramide: Un mormânt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cînd zic că un poet trebuie să gîndească, înțeleg de la sine că trebuie să simțească înainte de toate”. („încotro e viitorul poeziei?”, în Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 270) Iar mai încolo: „Eu cer gîndire și simțire și sînt în contra oricărei fantazii sau imaginații, pure creațiuni artificiale ale spiritului”. (p. 271) Opinia lui era că: „De la gîndire vine totul, și imaginația, și simțirea. Un poet care nu gîndește, după mine, nu poate nici să simțească, nici să aibă fantezie”. (p. 273) în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
țării noastre și va purta pecetea românească." 5. Dimpotrivă, G.M.Cantacuzino era mai degrabă sceptic în privința șanselor unui stil autohton croit doar din "zestrea artei polu-lare, cu vechile amintiri bizantine, cu darul decorativ al românului, cu spiritul său inventiv și fantazia proprie"6, câtă vreme societatea însăși nu își are precizate dezideratele. Problema răspunsului la modernism este una reactivă: dacă va fi să fie un stil național, acela va fi răspunsul local dat modernității ubicue: "Vrând, nevrând, participăm la o civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
De altfel, M. poate fi considerat unul dintre cei mai importanți scriitori balcanici români, în sensul echivalării acestui balcanism cu ironia. Mărturie stau volumele de poezii, întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla și în Coarde vechi și noi (1936). Aptitudinea pentru jocul liric, lexical și ideatic i-a adus lui M. eticheta de poet bizar, grav și ludic în același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Consideră trecerea timpului drept groparul oricărei creații artistice și argumentează: "Desigur, uzura sau moartea valorilor intelectuale sînt fenomene complexe. Gloriile trecute se întunecă și se luminează capricios, și forme vechi de artă pot să reînvie, într-o măsură oarecare, în fantazia artiștilor. La ceilalți, care nu-s decît public, simțirea și judecata estetică, în afară de gustul lor actual, adese nemărturisit, sînt cu totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
absurd se chinuie să înfiripe în prozele din Suntem nebuni... (1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au câte o scrânteală care, podidindu-i cu „senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e un atu, dar insuficient. Înzestrarea, câtă este, a lui L. ține de portretistică. Cartea Cincizeci figuri contimporane (1913), cu incisive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fritz Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o bună tradiție secesionistă, sub patronajul prințesei Elisabeta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s-a auzit la București. În București cam toate sunetele pătrund strâmb, și indecent, astfel că glumele ocazionale din Paris au luat aici, în capetele câtorva încăpățânați să facă "școală", proporțiile unei vaste concepții, bazată pe număr și izmenitură"415. "Fantaziile" lui Loghi îl lasă rece pe Arghezi, ca de altfel și decorativismul pânzelor sale de mari dimensiuni. Interviul pe care Loghi îl dăduse recent este speculat de critic pentru a demonta filiația invocată de pictor pentru a servi cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mari dimensiuni. Interviul pe care Loghi îl dăduse recent este speculat de critic pentru a demonta filiația invocată de pictor pentru a servi cu o remarcă a lui Stück încadrarea sa pe o anumită direcție în pictură, direcție pentru care "fantazia" devenea o caracteristică simbolistă precum la Mihail Vrubel sau Boris Musatov, din cadrul grupării simboliste Mir Iskusstva. Invocarea poeziei ca trăsătură negativă în cazul lui Loghi trimite la un lirism convențional, facil, al picturilor sale, care își va găsi corespondentul în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din Baia, Biserica veche, Pe drum de seară, Iubire, Alean
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]