403 matches
-
strâns îmbinate, rămânea destul loc pentru fluxul dumnezeieștilor mormoloci. Nici neuronii noștri nu se lipesc niciodată unii de alții în perversul și imposibilul joc din bucățele al lumii. Cureaua de transmisie se pusese, huruind, în mișcare, intrând prin una din fante și ieșind prin cealaltă, semn că se stârnise vântul și că bătrâna moară-și dezmorțea aripile. Maarten nu se mai simțea la largul său dezbrăcat, în aerul ce încă mai mirosea, ca fânul cosit, a dragoste. Se-nvîrti prin odaie până
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mereu că sarcina Abației e aceea de a scruta viitorul, fără a crede prea mult în dogma creștină care spune că doar cunoscând cu adevărat trecutul vei ști ce-ți rezervă timpurile viitoare. Discul se potrivi perfect într-una dintre fantele celui mai vechi calculator al Abației. Își aducea vag aminte că citise undeva despre aparatul acela. Supraviețuise Ultimului Război și fusese proiectat cu o sursă atomică independentă, practic inepuizabilă. Ar fi trebuit să păzească un mare siloz nuclear. Calculatorul ajunsese
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
M-a chestionat: familie, profesie, literatură. Mereu suna telefonul. Pe una dintre interlocutoare, o actriță despre a cărei frumusețe vorbea cu vizibilă plăcere, a invitat-o pentru prânz la Capșa, celebrul loc pentru vedete. Galanteria seniorială găzduia neastâmpărul lui Rică, fante de obor, dar rafinat de lecturi și urbanitate. Am ieșit Împreună. Ne-am oprit la oficiul poștal de pe strada Nikos Beloiannis (numele comandantului comunist grec din timpul războiului civil, condamnat la moarte și executat În 1952). Vroia să se intereseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
bizantino-latină a locului. Fusese un iconoclast În România dintre cele două războaie și redevenise, după o „gripă” a oficializării, În anii de după război. Fostul comunist Înțelesese relativ repede monstruozitatea sistemului de care profitase, totuși, când și când, pentru a deschide fante de libertate, de aer curat, exploziv. O notație din Jurnalul său, datată 4 martie 1956, poate sluji ca epitaf, nu doar pentru el Însuși: „Opera de artă, ca orice realitate de sine stătătoare, ce altceva poate fi decât restul aritmetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
aparență meditativă, dar tensiunea din priviri este evidentă. Deodată, în fața lor, lumina unor faruri oarbe anunță sosirea unei mașini. Privirile lor se fixează prin parbriz asupra taxiului. Debarcă un individ mătăhălos în costum cu dungi late și pălărie albă, gen fante de mahala. Atârnă o țigară în colțul buzelor și scapără un chibrit pe care-l aruncă leneș pe trotuar. Parcurge cei câțiva metri până la intrare cu pași împleticiți, mai mult ca sigur din cauza unor cantități de alcool îngurgitate peste limita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
apropie simt cum mă doare călcâiul. Și când începe să mă ia cu mâncărimi în talpă, atunci se gătește! Așa pățeam când eram cu oile la munte și niciodată semnele nu au înșelat. Cam la vremea sorocită de Florea, prin fantele crestelor se vede cum pe cer încep să alerge într-o goană nebună norii de furtună. În bezna și mai groasă datorită ninsorii transformată într-un viscol zdravăn ce poartă aiurea crengile căzute din copaci, Marius arată mecanicilor niște adăposturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
muc așezat discret pe interiorul curelei, aveam zece ani sau cam așa ceva. Afișajul de deasupra șoferului se aprindea și se stingea, și acum am văzut - altă premieră - că nu e cu beculețe, așa cum credeam, ci alcătuit dintr-o serie de fante, care se deschid și se închid, și o fantă e neagră, iar cealaltă verde fosforescent. Îmi plăcea să ascult vocea care însoțea afișarea unei stații - uneori, din cauza intensității prea mici a curentului, subțirimea ei femeiască lăsa loc unui bariton androgin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
l-a îndemnat tata încet, dar așa, ca o amenințare. - Poate ești surd, am spus să dai un kil de vin și-o potcoviță, ce naiba, ai luat leafa! Hei, Culiță, Iancu plătește, ia adă ce-a comandat, aici, la masa fanților! Culiță State nu știa ce să facă, nu dorea scandal în localul lui, dar nici pe plac n-ar fi vrut să-i facă banditului. Între timp, Turcu se uita sfidător la mușterii încremeniți pe la mese, după care i-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a fost Mesosaurus. Cele mai mari animale de pe uscat, care au trăit odată pe Terra au fost un grup de dinozauri numiți sauropode. Erau erbi vore. Se spune că, cel mai mare ar fi avut greutatea a 20 de ele fanți africani. Plantele și frunzele erau aspre și greu de digerat, mai ales dacă nu fuseseră mestecate. Pentru a putea mărunți mâncarea, sauropodele înghițeau pietre mari. Aceste pietre se dădeau de-a dura în stomacul animalului, măcinând plantele dinăuntru și transformându
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
o interpretare ideologică și istorică. Altfel, cred în continuare că îngrășarea rapidă e un fenomen psiho-social, ce se declanșează în subconștient. Și mi se rupe inima când văd o fostă frumusețe lățindu-se în fălci și șolduri sau un fost fante de cartier transformat într-o bute cu gușă și slănină. Însă depinde cum vede lucrurile fiecare. Da, poate că sunt urâți. Dar sunt puternici. O vreme... LA LOC teleCOMANDA Cum vede lucrurile o simplă hahaleră Alex SAVITESCU Ticăloșia fascinează mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
ea Îi răspunse că e În grădină, unde ar fi vrut să fie? Atunci Nilda, parcă presimțind ceva, Începu să-l strige: Juuuuuuuuliuuuuuuuus!, dar nu primi nici un răspuns: desigur că nu era În grădină. Dacă Vilma umbla toată ziua cu fantele ăsta! Unde s-o fi ascuns Julius? O să afle ea doamna totul, să n-aibă nici o grijă. Vilma se mulțumi să răspundă că n-o sfătuia să-i caute pricină. Se vede că intrase frica-n ea, sărmana, cînd Sălbatica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
iar În goană ca să-i anunțe pe majordomi, Îi găsi În grădină, Încercînd să-i taie drumul lui Palomino care avea de gînd să spele putina și le spuse că Julius dispăruse din vina Vilmei. Fiindcă se zbenguie mereu cu fantele ăsta. Era marea ocazie a vieții lor. Palamino zîmbi sfidător, deși În fond era Înspăimîntat, Încercă să le dea o explicație, să-i mai ducă puțin cu vorba, dar nimic și nimeni pe lume n-ar fi putut să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
posomorât și îngrijorat până la iritare. Ceilalți alcătuiau doar corul sau, mai bine zis, banda care avea menirea să-l sprijine. Pe lângă Lebedev, mai era aici și crețul Zaliojev, care își aruncase blana în antreu și intrase degajat, cu aere de fante; cu el mai semănau la maniere doi-trei domni, probabil comercianți. Unul era într-un palton semicazon; altul era un ins mic și foarte gras, care râdea tot timpul; mai era un domn uriaș, măsurând vreo doi metri și ceva, neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aveau conștiința deplină a privilegiilor lor. Dumnezeu știe de ce, cel mai mult se temeau de Nastasia Filippovna. Unii dintre ei chiar se așteptau să fie imedit „azvârliți pe scară în jos“. Printre cei de această părere se număra, de altfel, fantele și cuceritorul de inimi Zaliojev. Însă alții, mai ales domnul cu pumnii, chiar dacă nu pe față, ci doar în inimă, nutreau pentru Nastasia Filippovna cea mai profundă desconsiderație, chiar o urau și veniseră spre ea ca la un asediu. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Murise ca un băiat de fermă oarecare. Iar fiul rămase atunci cu adevărat singur. Singur în casa cea mare. Dacă își păstrase obiceiul de a privi lumea de sus, în schimb se mulțumea cu puțin. Odată trecută tinerețea sa de fante cu maniere alese și ochi ager, tot ce rămăsese era un om care înainta în vârstă. Munca lui îi ocupa tot timpul. În vremea bătrânului, Castelul avea șase grădinari, un paznic, o bucătăreasă, trei valeți, patru cameriste și un fochist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
papion, stă lângă bar. Lipiți de un zid, pe scaune, doi chitariști cu fețe de profesori universitari ciupesc corzile, în costume, cu ochelarii pe nas. Nici nu ne pătrundem bine de atmosferă, și de la una din mese se ridică „un fante cu ghiuluri și mustăcioară“ (corect, Robert), care începe să cânte înfocat. Nu înțelegem decât că din dragoste se poate muri oricând. Aplaudăm, aplaudă și ceilalți, apoi, de la altă masă, înaintează spre chitariști o doamnă coaptă, vopsită blond, cu pantaloni și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
potrivit. Da, iată că a intrat cu ușurință. Să vedem mai departe. Cercetarea prin binocular este de data aceasta mult mai îndelungată și reluată de câteva ori. Ieșită din penumbră, o mână grijulie tamponează broboanele apărute pe fruntea care străjuiește fantele ochilor cu aparența a două tăieturi orizontale. Profesorul Grand repetă observarea folosind cu multă prudență distanțierul pentru a vizualiza mai bine. Privește îndelung și cu concentrare ecranul luminos până când firele din mănunchiul vital par să înceapă un dans demențial. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ton autoritar : "Încă o doză de anestezic, stimată colega !" și : "Pensetă micronică de calibrul zero unu !" Minutele se transformă pe nesimțite în ore, în care, cu dexteritate de magician, profesorul descâlcește mănunchiul vital. Tampoanele nu contenesc să îi usuce fruntea, fantele ochilor au devenit și mai subțiri mobilizând până la epuizare acuitatea vizuală. Mâna nu tremură, și-a regăsit siguranța și abilitatea necesare. Lamă de șapte microni ! Așa ! Și încă una de cinci ! Și de doi ! În fine, profesorul clipește de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
teamă; e prima carte pe care vei pune mâna. Tremurând, Molinari a Întins mâna, a luat o carte și i-a Întins-o lui Parodi. Acesta a privit-o și a zis: — Ești un tigru. Acum Îmi vei da un fante de pică. Molinari a scos altă carte și i-a dat-o. — Acum un șapte de treflă. Molinari i-a dat o carte. — Jocul te-a ostenit. Am să scot eu pentru tine ultima carte, regele de cupă. A pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ultima carte, regele de cupă. A pus aproape neglijent mâna pe o carte și a așezat-o lângă cele trei dinainte. Apoi i-a poruncit lui Molinari să le Întoarcă. Erau un rege de cupă, un șapte de treflă, un fante de pică și un patru de cupă. — Nu căsca ochii chiar așa mari, a zis Parodi. Una dintre aceste cărți identice e Însemnată; prima pe care ți-am cerut-o, dar nu prima pe care mi-ai dat-o. ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mari, a zis Parodi. Una dintre aceste cărți identice e Însemnată; prima pe care ți-am cerut-o, dar nu prima pe care mi-ai dat-o. ți-am cerut un patru de cupă și tu mi-ai dat un fante de pică; ți-am cerut un fante de pică și tu mi-ai dat un șapte de treflă; ți-am cerut un șapte de treflă și tu mi-ai dat un rege de cupă; ți-am spus că erai obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cărți identice e Însemnată; prima pe care ți-am cerut-o, dar nu prima pe care mi-ai dat-o. ți-am cerut un patru de cupă și tu mi-ai dat un fante de pică; ți-am cerut un fante de pică și tu mi-ai dat un șapte de treflă; ți-am cerut un șapte de treflă și tu mi-ai dat un rege de cupă; ți-am spus că erai obosit și că voi scoate eu pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă firifiric. Io privesc, sug sifonu și, când Îmi pică la socoteală, salt ancora dintr-un foc. Matale o să râdeți când v-oi zice că să face anu că nu mai merg la Oboru dă Carne. Când m-or gini, fanții dă tobă or să să Întrebe: Da’ aista cini-i? Pun pariu pă ce vreți că or să rămâie bușbei când m-or vedea sosind cu camioneta. Da până atunci ibernez. Ca s-o zic p-a dreaptă: la Noul Imparțial, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
propie pă ochi o halcă dă carne crudelă, pă loc Îmi sărea capacele. Chestii-trestii care nu țin nici baremi dă ochii lumii: poa să să spună câtu-i hău că Juana Musante are boiu dă te dă pă spate, da un fante dă gagiu ca mandezu, că m-am ținut c-o donșoară care acu ie manichiureză, și c-o minoretă care s-a ajuns stea dă radio, nu se lasă să-l bage nurii ei În boală, care poa să rupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de a se Îmbrăca (exagerând liniile modei), de a vorbi (lunfardo, argou În stilul celui practicat de delincvenții din mahalalele orașului Buenos Aires) și de a se purta. Un compadrito era un fel de - cum ar fi spus Miron Radu Paraschivescu - „fante de gagiu“. Gaiferos. Personaj de romance fabulos, pe care legenda l-a transformat În nepotul lui Roldán (Roland) și unul dintre cei doisprezece pairi ai Franței. Gandía, Enrique de. Istoric argentinian (n. 1906), autor al unor substanțiale cercetări: Historia crítica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]