835 matches
-
moartea. Viziunile sunt de coșmar și tragismul lor este accentuat de impresia că acest coșmar se confundă cu viața însăși. Deși poeziile acestea ancorează cititorul în universul banal, cotidian, viziunea asupra acestei lumi este una personală. Spațiile descrise capătă caracter fantomatic, sunt deformări ale realității, construite într-un permanent dialog cu poezia pur descriptivă. Sunt spații care accentuează senzația de sufocare, este o poezie a claustrării, a universului absurd. Viața însăși se transformă într-un joc tragic și de aici impresia
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
detectiv, misiunea sa fiind să îl spioneze pe cel ce îl urmărește, pe Blue. Se pare că fiecare personaj este constrâns să se definească prin roluri în raport cu celelalte personaje, suferind de o criză de identitate cronică, angajându-se astfel în fantomatice jocuri circulare. Fiecare are nevoie de ceilalți pentru a-și dovedi că este viu, ceea ce în viața reală nu ar părea atât de grav, dar ce este real în lumea ficțională evocată de Paul Auster? Un răspuns ar fi limbajul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
american Tyrone Slothrop. Acesta din urmă este un fel de picaro combinat cu un Proteu postmodern, ale cărui istorisiri, aventuri și metamorfoze ating limitele credibilității și verisimilitudinii. Slothrop își asumă mai multe identități (Ian Scuffling, Rocketman, Schwarzknabe, Max Schlepzig), urmărind fantomatica rachetă a viitorului precum și elucidarea propriului trecut. Personajul este la rândul său urmărit de o serie de agenți implicați cu toții în proiecte și conspirații cât se poate de misterioase. Cadrul se schimbă, oscilând între locații în Olanda (de unde sunt lansate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și în Profondeur, couleurs et sentiments. Dar acest aspect, atât de observabil, atât de strident, nu constituie o scăpare din vedere sau o neglijență, pentru că cele două comentarii picturale ale lui Corrain și Beyaert poartă cu ele parte din urmele fantomatice ale operei lui Greimas. Nuanțe descriptive sau interpretative din aceste contribuții arată că prezența unui gol în textul unui comentariu nu este în mod obligatoriu o absență. Ce se poate face cu o prezență fantomatică? Răspunsurile nu pot fi decât
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cu ele parte din urmele fantomatice ale operei lui Greimas. Nuanțe descriptive sau interpretative din aceste contribuții arată că prezența unui gol în textul unui comentariu nu este în mod obligatoriu o absență. Ce se poate face cu o prezență fantomatică? Răspunsurile nu pot fi decât prudente, deschise și provizorii. Comentariul Luciei Corrain recuperează, într-un fel particular,parte din teoriile greimasiene. Prin studiul repartizării virtuale a elementelor astronomice, prin analiza luminozității înstelate a bolții cerești și a felului în care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
nu altceva, Ceva care este tensiunea picturală, prezența fragmentară sau actantul pozițional și nu altceva. Fiecare din aceste momente fantomale, așa cum apar în comentariile lui Corrain și Beyaert, adaugă spectrului lui Greimas o dimensiune suplimentară, adaugă o acumulare de straturi fantomatice: „nu prin revenirea la corpul viu din care au fost smulse ideile și gândurile, ci prin încarnarea acestora din urmă într-un alt corp artefactual, un corp proteic, o fantomă de spirit...o fantomă de fantomă...corpul oferit...împrumutat, încarnarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
singur temeiurile și principiile, încercările de autofundare nu încetează totuși să lase un rest ireductibil, să stabilească programatice dedublări, precum cele dintre natura și suveranitatea umană sau dintre natură și lege, care fac cu putință reflecția, dar nu și temeiul. Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un joc nesfîrșit și epuizant de oglinzi. Dar toate soluțiile imaginate de gîndirea liberală modernă ajung pînă la urmă să pună în lumină nu numai absența fundamentului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ironică și în timp ce în fața catedrei un alt copil este deja pedepsit. Ea consideră că cea mai surprinzătoare trăsătură narativă din The Last In este faptul că deschide, în mintea privitorului, perspectiva unor întrebări. Unele ar putea fi formulate în legătură cu figura fantomatică îmbrăcată în alb, din dreapta imaginii, care pare că vine din altă lume, pare că a suferit la rândul ei o pedeapsă sau pare să fie sora copilului, tocmai intrată pe ușă. Altele s-ar putea referi la cele două figuri
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mic al românilor arestați în 17 septembrie 1924, ilustrează lipsa de simpatie a regimului comunist sovietic, în rândul conaționalilor noștri. Reacția Moscovei va fi virulentă, la 12 octombrie 1924, constituindu-se în Ucraina, Republica Autonomă Sovietică Moldovenească. Scopul constituirii acestei fantomatice Republici Autonome, dirijată de Moscova, era încorporporarea Basarabiei și apoi infiltrarea de agenți ai Cominternului pe teritoriul României, pentru a răsturna regimul politic existent și a instaura unul sovietic, așa cum s-a întamplat în Ungaria, în 1919. Procesul intentat unui
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
singurătăți, de îndurerări și resemnări, dar și de înviorări în zburdălnicia gândurilor, în neastâmpărul aripilor întinse spre viață”, în timp ce Perpessicius găsea că „mai emoționante tocmai prin penumbra în care plutesc toate peisajele și notațiile sunt acele poeme [...] în cari amintirile fantomatice prind viață, coboară din cadre” sau versurile elegiace, „de preludiu funebru”. Volumul postum Însemnări din zilele de luptă (1921) conține, în prima parte, stricte consemnări ale unor fapte. Cel care își făcuse „un ideal din splendidele abstracțiuni ale minții omenești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
daliană s-a născut din experimente suprarealiste similare cu cele psihologice, precum crearea de imagini prin tehnica frotajului (fr. frottage, "a freca") - dezvoltată de Max Ernst, care presupune trecerea creionului sau a cretei peste o suprafață texturată și interpretarea figurilor fantomatice ce devin astfel vizibile pe pânză - dar și din experimentele cu scriitura și desenul ale lui Leonardo da Vinci; ea este, într-un fel, prelungirea unui fenomen psihologic cunoscut sub numele de "pareidolia" (de la grec. para- "alături", "cu" ori "împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
prăvăleau valurile lustruite în cavitatea îngrădită. Chiar și pe o zi liniștită, apa dă buzna înăuntru și îndărăt, în puhoi tumultuos. Noaptea trecută, întrucât cerul era acoperit de nori, mi-a fost cu neputință să-mi verific teoria dacă „fața fantomatică“ pe care am văzut-o a fost sau nu o reflecție a lunii. Dar acum sunt sigur că nu a fost decât o iluzie optică și deci nu e necesară nici un fel de explicație. Seara, m-am așezat în cămăruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Se poate să le fi și uitat. Ai știut măcar că optezi? Cu siguranță că nu. În fiecare viață omenească există atâtea abisuri de ar-fi-putut-să-fie! La prima împărtășanie, luasem hotărârea fermă să fiu bun toată viața, și încă mai stăruie o fantomatică iluzie că aș fi putut să fiu! Imaginea lui Hartley s-a transformat în mintea mea din durere sălbatică în tristețe, dar niciodată în indiferență. Și, într-un fel, am continuat s-o caut, dar era vorba de o căutare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-mi iau temperatura, dar nu reușeam să găsesc termometrul. Ceața se risipise. Amurgul tocmai se topise în întuneric, și o lună mică, țanțoșă și luminoasă își răspândea strălucirea, eclipsând stelele, revărsând scânteieri metalice în mare, și însuflețind uscatul cu prezențele fantomatice ale stâncilor și copacilor neclintiți. Cerul era de un negru albăstrui, limpede, tolerând abundența de lumină a lunii, dar nelăsându-se iluminat de ea. Pământul și obiectele sale păreau muiate într-un cafeniu vaporos. Umbrele se așterneau dur, și fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sunteți... domnul Arrowby... Charles Arrowby? — Da. Avea ochi mai curând lungi decât mari, înguști, de un albastru-cenușiu umed, ca două pietre. Fruntea pistruiată și mobilă era încrețită de îngrijorare. Încă din prima clipă, surprinsesem o asemănare cu Hartley, o asemănare fantomatică, ce părea să se fi suprapus pe fața lui, așa cum pe fața lui Gilbert se suprapusese asemănarea cu Wilfred Dunning. Și-i văzusem buza de iepure operată. Prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost: — Sunteți tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nici față de Lizzie, nici față de Gilbert. Gilbert știa doar ce-i povestise Lizzie despre „vechea iubire“, și îi frânasem încercările curioase de a afla mai mult. Titus nu făcuse parte din poveste; și chiar în relatările lui Hartley apăruse foarte fantomatic. Pe când acum... Când ne-am apropiat, m-am adresat lui Gilbert pe un ton răsunător: — Bună, ți-l prezint pe tânărul Titus Fitch, fiul domnului și doamnei Fitch, știi, prietenii mei din sat. Iar dânsul e domnul Opian, care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
podea. Se găsea exact la nivelul la care s-ar fi găsit fața lui Hartley dacă s-ar fi spânzurat într-adevăr. Pe urmă m-am gândit că flacăra luminării mele se reflecta, probabil, în camera ei, iscând cine știe ce luciri fantomatice. Ce temeri și spaime or fi muncind-o pe ea, sărmana captivă, când se trezea în toiul nopții? Se urca oare pe un scaun ca să se uite în salonul pustiu, iluminat de lună? Încerca, oare, cu precauție, mânerul ușii încuiate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-au împins peste marginea podului. Brațele mi s-au întins în gol, încercând să se agațe de ceva. Picioarele, încă simțind contactul cu stânca de care se dezlipeau brusc, mi-au zvâcnit într-un spasm slab, zadarnic, o încercare fantomatică de a-și menține echilibrul. Apoi s-au cramponat de spațiul gol și am început să cad cu capul în jos, de parcă umerii și capul meu ar fi conținut o greutate de plumb. În timpul ăsta simțeam, sau gândeam într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
demiterea lui Ceaușescu și s-au împotrivit "comunismului". Deși n-aveam cum să fac parte din acest "grup", din amintitul motiv al absenței mele, îmi manifestam de la distanță o solidaritate activă, la emisiunile Europei Libere. După 1989, unii dintre reprezentanții fantomaticului "grup" au fost în stare să procedeze la o capitalizare politică. Liviu Antonesei, prin activitatea lui publicistică, dar și politică, intensă este azi o adevărată încarnare a grupului, și datorită unei charisme speciale, în contrast oarecum cu pozițiile retrase ale
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
zguduie nervii cei mai tari. O întâmplare sfâșietoare pentru sufletul omenesc, mai stăruie, încă în memoria ieșenilor... Când... într-o duminică dimineața, de ianuarie, 1917, în fața spitalului de exantematic „Veniamin Costachi”, „spectatorii”... dintre aceia care trăiau ultimele zile, au apărut fantomatic, la ferestre, să vadă cel din urmă spectacol al vieții lor... În stradă, în mijlocul mulțimii adunate cânta George Enescu, după care a spus cuplete Tănase și a cântat Mărioara Ciuskri. Plângeau la ferestre ascultând-o pe Mărioara Ciuskri cântând și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și-a primit neutralitatea permanentă la 20 noiembrie 1815, această întârziere fiind datorată nu unor cauze tehnice, ci unor neînțelegeri. Neutralitatea Krakovului a fost garantată de marile puteri și de ea depindea însăși existența acestui oraș. Existența Krakovului era destul de fantomatică și nesigură, și anume datorită acestei garanții colective, care însemna și un amestec în treburile interne. El era obligat să extrădeze celor trei mari puteri orice persoană fizică, cetățeană a Austriei, Prusiei sau Rusiei care era acuzată de comiterea unor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
groază“, dar frumusețea sfîșietoare a acelui rămas-bun era limpede: „Pacienții au ridicat ancora și, pe ritmurile unui cîntec popular, cargoul uman s-a Îndepărtat de țărm; lumina palidă a lanternelor pe care le aveau la ei le dădea un aer fantomatic.“ Din Însemnările asupra experienței lor cu bolnavii de lepră, cărora cu siguranță le-au făcut foarte mult bine, nu doar tratîndu-i, dar și jucînd fotbal cu ei și vorbind cu ei În spiritul unui umanism fără prejudecăți, fratern și intens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a la Perón, spunînd: „vreau să vă mulțumesc tuturor“. Pacienții au ridicat ancora și, pe ritmurile unui cîntec popular, cargoul uman s-a Îndepărtat de țărm; lumina palidă a lanternelor pe care le aveau la ei le dădea un aer fantomatic. Am mers acasă la dr. Bresciani să mai bem un păhărel și, după ce am mai stat la povești o vreme, ne-am culcat. Vineri era ziua plecării, astfel că de dimineață le-am făcut o vizită de rămas-bun pacienților și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
recent obiectivele de creștere economică la 2-2,5% și cele ale ratei șomajului, considerate neinflaționiste, la nivelul de 8-9%. Menținerea unei rate reduse de creștere și a uneia de șomaj ridicate sînt considerate dogmele europene aservite luptei contra unei inflații fantomatice. Ceea ce pare să nu se înțeleagă încă la nivelul autorităților monetare europene este faptul că mondializarea a modificat în mod radical mecanismele inflației, prin înăsprirea concurenței și infuzia noilor tehnologii, ceea ce obligă la depășirea vechilor scheme ale ortodoxiei monetare, care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
unde natura se demonizează, ca și cum asupra ei ar fi fost azvârlită o vrajă rea. Tablourile sunt zugrăvite cu tehnica pictorilor impresioniști. Efectele de lumină primează asupra formelor. Culorile preferate - vânătul, argintiul - destramă conturul lucrurilor și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu poate fi o soluție istoric durabilă, ci doar schița unor reflexe defensive, de prelungire agonică a vieții, peste peisagistica sadoveniană plutește o stăruitoare mâhnire ce impregnează cu melancolie discretă frumusețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]