472 matches
-
se distingea câte un sforăit de ființe abandonate somnului, vagonul se zgâlțâia ritmic... Eu aveam însă o problemă care luase dimensiuni cosmice: de unde venea minunata lumină verde care indica cifrele și arătătoarele și unde dispărea când se ivea câte un fascicol de lumină de pe culoar?... Acest mister mă înfiora de parcă l-aș fi văzut în persoană pe Dumnezeu, pe care îl pândisem, la slujbe, duminica, unde eram obligat să particip și unde nu observasem niciodată nici un semn al Lui, deși, preoți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fiecare dată când lăsam să cadă pleoapele secvențial în strafulgerarea clipirii devine, într-un astfel de context, unicul peisaj ce se întinde în fața privirilor mele răsturnate spre înăuntru, unicul fond ce se oferă ochilor închiși opturându-le în același timp extensia fascicolului perceptiv. Însă, din centrul unui astfel de mixaj, unde se reunesc nuanțe stinse de culori neutralizându-se reciproc, survine imaginea orbului ce s-a vindecat, apare, precum un astru risipitor de nori galactici, portretul oniric al celui ce și-a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în crizele unui înec ce nu se termină. Resimt, apoi, experiența pierderii tuturor celor dragi, sentimentul ratărilor marilor speranțe și intenselor iubiri, inutilitatea și plictisul, ura exacerbată de sine și marea teroare a angoasei, toate acestea cumulate într-un singur fascicol de cronicitate ce străpunge conștiința mea răpusă. Astfel, suferințele de factură corporală și traumele sufletești se reunesc în vârtejul ce mă scufundă și pătrunde deplin. Suport asaltul totalității nenorocirilor cumulate și nicio îngenunchiere a trupului sau a sufletului nu mă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de celule de transmisie, celule "trigger"sau celule T) primesc aferențe senzitive groase și subțiri. Aceste straturi sunt locul de convergență grupând toți neuronii ai căror axoni formează fascicolul spinotalamic. Straturile 5, 6, În lumina cercetărilor electrofiziologice recente, joacă un rol esențial În integrarea și transmisia influxurilor dureroase. Straturile 4,5,6 conțin o densitate mare de fibre descendente provenind de la structuri nervoase superioare (Îndeosebi substanța reticulată) care exercită
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv la activarea fibrelor C și A delta din orice zonă a suprafeței corporale (Villanueva și colab., 1988) convertind semnale cutanate și viscerale nociceptive (Roy și colab. 1992). Fibrele C nociceptive ale fascicolului prezintă fenomenul de "Întețire" (windup) În condiții de stimulare repetitivă. Prin experiențe realizate pe maimuțe s-au obținut date care indică convergența mesajelor nociceptive din arii Întinse ale corpului În "unitatea reticulară" unde se codifică intensitatea stimulilor nociceptivi. Într-un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
termoalgezice. De la cornul posterior, fibrele deutoneuronului Încrucișează linia mediană mai sus cu două segmente (vertebrale) față de locul de origine, fiecare fibră trimițând În afară, după Încrucișare, fibre de origine inferioară care se dispun În regiunea anterolaterală a cordonului lateral reprezentând fascicolul Încrucișat al lui Dejerine. Acest contingent extralemniscal, lateral și superficial la nivelul bulbului (În afara benzii lui Reil mediane În regiunea bulbo-pontină) se dispune În cursul traseului ascendent În: fascicol mare de fibre care se termină În substanța reticulară a trunchiului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inferioară care se dispun În regiunea anterolaterală a cordonului lateral reprezentând fascicolul Încrucișat al lui Dejerine. Acest contingent extralemniscal, lateral și superficial la nivelul bulbului (În afara benzii lui Reil mediane În regiunea bulbo-pontină) se dispune În cursul traseului ascendent În: fascicol mare de fibre care se termină În substanța reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
al lui Dejerine. Acest contingent extralemniscal, lateral și superficial la nivelul bulbului (În afara benzii lui Reil mediane În regiunea bulbo-pontină) se dispune În cursul traseului ascendent În: fascicol mare de fibre care se termină În substanța reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1.2.1 Fascicolul paleo-spino-talamic (spino reticulo-talamic PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fibre care se termină În substanța reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1.2.1 Fascicolul paleo-spino-talamic (spino reticulo-talamic PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1.2.1 Fascicolul paleo-spino-talamic (spino reticulo-talamic PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și C conectate cu neuronii substanței reticulate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
colaterale. fibrele se Încrucișează parțial (82%) se dispune În poziție mediană În măduva spinării (substanța albă) este constituit din fibre de calibru mic are organizare difuză, slab delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii traectul general medular este poziționat În interiorul fascicolului neospino-talamic fibrele fascicolului se termină În trei arii nervoase are rol mai mult În organizarea multietajată a reflexelor de apărare prezintă conexiuni de tip feed-back cu fascicolul neo-spino-talamic (NST) de inhibare reciprocă (predomină influența inhibitorie a NST asupra PST) Conexiunile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Încrucișează parțial (82%) se dispune În poziție mediană În măduva spinării (substanța albă) este constituit din fibre de calibru mic are organizare difuză, slab delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii traectul general medular este poziționat În interiorul fascicolului neospino-talamic fibrele fascicolului se termină În trei arii nervoase are rol mai mult În organizarea multietajată a reflexelor de apărare prezintă conexiuni de tip feed-back cu fascicolul neo-spino-talamic (NST) de inhibare reciprocă (predomină influența inhibitorie a NST asupra PST) Conexiunile realizate de tractul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii traectul general medular este poziționat În interiorul fascicolului neospino-talamic fibrele fascicolului se termină În trei arii nervoase are rol mai mult În organizarea multietajată a reflexelor de apărare prezintă conexiuni de tip feed-back cu fascicolul neo-spino-talamic (NST) de inhibare reciprocă (predomină influența inhibitorie a NST asupra PST) Conexiunile realizate de tractul paleo-spino talamic (PST) cu nucleii trunchiului cerebral, talamusului, hipotalamusului și chiar cu sistemul limbic constituie căile anatomo-fiziologice prin care se realizează manifestările vegetative și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
caudat, palidum) distribuindu-se În mai multe structuri de integrare cerebrală (sistem limbic, hipotalamus). Acesta este și motivul pentru care sistemul extralemniscal este denumit "sistemul subcortical de conducere a durerii", descriindu-se două subgrupe de fibre și anume una ca fascicol paleo-spino-talamic propriu-zis (mai subțire) și fascicolul spino-reticulo-talamic (cu cele mai multe fibre) [121, 123]. Funiculul dorso-lateral și anterior (Lissauer): Se află cuprins În tractul spino-reticulo talamic și conține inițial axonii scurți ai neuronilor din ganglionul spinal care după intrarea În substanța albă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
multe structuri de integrare cerebrală (sistem limbic, hipotalamus). Acesta este și motivul pentru care sistemul extralemniscal este denumit "sistemul subcortical de conducere a durerii", descriindu-se două subgrupe de fibre și anume una ca fascicol paleo-spino-talamic propriu-zis (mai subțire) și fascicolul spino-reticulo-talamic (cu cele mai multe fibre) [121, 123]. Funiculul dorso-lateral și anterior (Lissauer): Se află cuprins În tractul spino-reticulo talamic și conține inițial axonii scurți ai neuronilor din ganglionul spinal care după intrarea În substanța albă a măduvii spinării au traiecte scurte
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reticulați și direct prin sistemul talamic difuz) la nivel cerebral, explicând prin conexiuni cu numeroasele relee și arii integrative caracterul copleșitor al durerii vehiculate de acest tract atunci cînd atinge un anumit nivel de intensitate. 1.6.1.2.2 Fascicolul neo-spinotalamic (NST) La om, originea NST se găsește În neuronii din substanța gelatinoasă a lui Rolando (SGR), prezenți În cea mai mare parte (cea mai mare densitate) În laminele Rexed 1,2,4,5 și chiar mai profund În laminele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
caracteristici ale NST sunt următoarele: este format din fibrele A gamma și A delta se poziționează antero-lateral În măduvă față de PST este un tract lemniscal este oligosinaptic, cu conducere rapidă prezintă o somatotropie bine organizată spațial și funcțional este un fascicol specific, cu puține colaterale. Nu există certitudine În privința Încrucișării totale a NST la nivelul comisurii anterioare. Majoritatea cercetătorilor admit vechea aserțiune a lui Petren (1902) că fibrele ce mediază durerea și temperatura se Încrucișează În totalitate. Totuși există dovezi (degenerarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
arcuat hipotalamic stimulează sistemul inhibitor noradrenergic coeruleo-spinal, iar cel cu origine În nucleul pretectal anterior diencefalic este inhibitor al neuronilor din cornul posterior. Hipotalamusul lateral stimulat de asemenea de căi de proiecție nociceptive spinotalamice este locul de origine a unui fascicol cu proiecție spinală și cu acțiuni inhibitorii asupra neuronilor senzitivi medulari. Nucleul pretectal anterior diencefalic este locul de origine a unui sistem inhibitor descendent (independent de nucleul rafeului median) ce modulează mesajele aferențiale nociceptive din laminele cornului dorsal. În continuare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
în care se poate observa marea taină pe care un moșneag din sat o strecoară la urechea unui alt moșneag, slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și arheologia", fascicolul 4, 1930) Prevestirea Lupta pentru pământ a țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de lemne și alte asemenea însărcinări silite, răspunse de clăcași proprietarilor de moșii, în natură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
săi. Ne-ar trebui volume întregi pentru a descrie acțiunea uniților în aceste două direcții. În acest raport, unicul nostru scop este de a rezuma activitatea lor în presă" (ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 699). 303 Precizările care aveau rolul de a informa oficial Vaticanul și lumea catolică (făcute de autorii raportului și responsabilii uniților) referitor la participarea la Congresul Universal al Presei Catolice, cu privire la situația politică existentă și la realitățile societății
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
susținut politica Telegrafului Român" (Ibidem, f. 700). 304 Jakab Elek, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Apud, Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, p. 13. 305 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 699. 306 Ibidem, f. 700. 307Ibidem, f. 700. 308 În încheierea raportului menționat anterior s-au făcut câteva constatări și s-au tras următoarele concluzii referitoare la presa catolică din România: "De altfel, este inferioară celei din trecut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
708). 309 Ibidem, f. 701. 310 Ibidem, f. 701. 311 Ibidem, f. 702. 312 Ibidem, f. 702. 313 Ibidem, f. 702. 314 Calendarul Presa Bună, 1924, p. 25. 315 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 706. 316 Jean Georgescu, La presse periodique en Roumanie, Editura "Sfânta Unire", Oradea, 1936, pp. 168-169. 317 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 706. 318 Jean Georgescu, op. cit., p. 167
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 706. 316 Jean Georgescu, La presse periodique en Roumanie, Editura "Sfânta Unire", Oradea, 1936, pp. 168-169. 317 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 706. 318 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 319 Tabloul presei catolice din România a fost prezentat în almanahul Calendarul Presa Bună pe anul 1924 și grupa publicațiile în funcție de limba și frecvența apariției, iar în finalul acestui succint raport
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
într-o organizare centrală. Nădăjduim că această organizare nu va întârzia mult" (Jean Georgescu, op. cit., p. 171). 332 Constituția din 1923 în dezbaterea contemporanilor, București, 1990, p. 615. 333 ASR, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 51, fascicolul 253, f. 17. 334 Dănuț Doboș, "Contribuții la istoriografia românească. Revista catolică (1912-1916)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 85. 335 N. Iorga, "Trei dispăruți", în Neamul românesc, 10 ianuarie, 1916. 336 I. Gabor, Catolicismul în Moldova și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 2). 957 AARC București, dosar 132/1932-1933, ff. 47-48. 958 Farul nou, nr. 1, 1 ianuarie 1934, f. 1. 959 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosar 25, fascicolul 97, f. 3. 960 Albina, nr. 1, anul I, 9 noiembrie, 1921, f. 1. 961 Idem, nr. 4, anul I, 12 noiembrie, 1921, f. 1. 962 Idem, nr. 7, anul I, 16 noiembrie, 1921, f. 1. 963 Idem, nr. 12
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]