879 matches
-
durere, moartea celor dragi; a însemnat pentru milioane de copii lipsuri, chinuri fizice și morale și moarte. Fascismul a însemnat mizerie, boală fizică și morală și ignoranță înadins întreținute pentru ca masele largi să poată fi exploatate de „cei aleși” de fasciști. Sfârșitul fascismului se apropie. Nu va trece mult și se va prăbuși complet. Dar cu mentalitatea fascistă vom avea de luptat și după război. Până atunci însă, noi trebuie să sprijinim frontul pentru ca sfârșitul războiului să fie cât mai rapid
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aprins/atacu-l cântă-n ultima-i suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu Dragomir folosește într-un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu Dragomir folosește într-un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a situat pe o poziție care să-i îngăduie astăzi a-l găsi (...). Jungla lumii afacerilor, în care vânează Jean Moreea, Fritz Texeira și alți gangsteri imperialiști care huzuresc la cazinoul Copa-Cabana e abia schițată. Incendiatorii de războaie, colonialiștii sângeroși, fasciștii, asupritorii, nu sunt demascați ca atare (...) În sfârșit viața Legației a cărei prezentare e făcută cu o atenție bine dozată, pentru detaliul semnificativ, nu numai că nu corespunde intenției de a scoate «fracul și jobenul» membrilor corpului diplomatic, dar din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Înscriem și noi În frontul respectiv. Imediat după atacurile de la 11 septembrie 2001, spune Hitchins, când un număr de intelectuali și pseudointelectuali au afectat un fel de neutralitate În privința victimelor din New York, Pennsylvania și Washington, pe de o parte, și fasciștii teocratici din Al-Qaeda și talibanii, pe de alta. A circulat masiv pe e-mail un fragment din eseul lui George Orwell din 1945 intitulat „Notes on Nationalism” („Note despre naționalism”). Citatul sună astfel: „Majoritatea pacifiștilor aparțin fie unor secte religioase obscure
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
este dezgustat în cele din urmă de compromisul moral. Alături de romanul intelectualului, există aici un roman de șantier, un roman de dragoste, ai căror eroi sunt despărțiți de o barieră etnică, precum și un roman polițist, cu subterane confruntări între comuniști, fasciști, iredentiști. Ultimul roman, Bunica studiază dreptul, cu o mai vădită intrigă polițistă, prilejuiește conturarea câtorva interesante portrete. Prin ce are mai bun, Oameni la pândă al lui B. reprezintă o realizare meritorie a prozei realiste de inspirație rurală. SCRIERI: Manifest
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
ridicându-se, apoi se clătină pe picioare și se așeză Înapoi În praf. Aveam grijă de animale, spuse posomorât, fără să mi se adreseze. Atâta făceam, aveam grijă de animale. N-aveam ce să-i fac. Era duminica Paștilor și fasciștii avansau spre Ebru. Era o zi Întunecată și cenușie, cu cerul acoperit, așa că nu-și scoseseră avioanele. Treaba asta și faptul că pisicile Își pot purta singure de grijă erau ultimul noroc al bătrânului. Acolo, În Michigan Jim Gilmore venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pare hotărât să meargă oricum. Tânărul ne Întinse un pachet prin fereastra mașinii. Aveți grijă de asta, ne spuse. Doi bărbați Îi prinseră valiza În spatele mașinii, deasupra alor noastre. Dădu mâna cu toți și apoi ne spuse că pentru un fascist și un om obișnuit cu călătoriile, cum era el, nu exista așa ceva, disconfort, și apoi se urcă pe scara din stânga, trecându-și brațul prin fereastra deschisă. — Puteți porni, ne spuse. Le făcu semn cu mâna liberă celor rămași În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Pericolosa. Șoseaua ocolea colina și vântul bătea prin crăpătura din parbriz. Dedesubt, de-a lungul mării, se Întindea o fâșie de pământ. Vântul uscase noroiul și praful Începea să se ridice de sub roți. La un moment dat trecurăm pe lângă un fascist care mergea pe o bicicletă, purtând la șold un revolver mare. Mergea pe mijlocul șoselei, așa că a trebuit să-l ocolim. După ce l-am depășit se uită lung În urma noastră. În față era o șină de tren și, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
șold un revolver mare. Mergea pe mijlocul șoselei, așa că a trebuit să-l ocolim. După ce l-am depășit se uită lung În urma noastră. În față era o șină de tren și, când am ajuns În dreptul ei, bariera coborî. Cât așteptarăm, fascistul de pe bicicletă ne ajunse din urmă. Trenul trecu și Guy porni motorul. — Stați, strigă biciclistul din spatele mașinii. Plăcuța voastră e murdară. Am ieșit cu o cârpă. Curățasem plăcuța cu numărul la prânz. — Se vede, i-am zis. — Așa zici? — Citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ca cea fascistă, deși lozincile ei vorbesc de o ordine umanitară: aici e înșelarea, marea capcană în care cad visătorii, fără a se observa că noua ordine pretinde o nu se putea întemeia decât pe „ura de clasă”. Ca la fasciști: o ură categorială. Dumneavoastră nu știți, n-ați mai apucat, totul ca mersul insidios al șerpilor. Ați plecat înainte de această cădere totală”. A executat un an și ceva, până-ntr-o dimineață de iulie când a căzut în timp ce săpa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ajuns la jigniri și acuzații reciproce fără precedent, jigniri și acuzații ce făceau deliciul diplomaților și presei occidentale. Este suficient de amintit unele dintre invectivele ce și le adresau conducătorii chinezi și sovietici. Mao Zedong îi numea pe conducătorii sovietici "fasciști nedemni de moștenirea marxist-leninistă", iar pe Hrușciov "o cismă veche" de nefolosit. La rîndul său, Hrușciov îl gratula pe Mao cu apelativul "cadavru viu". Se ajunsese, de asemenea, la ciocniri armate în zona de frontieră. Informațiile mele despre diferend, obținute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și o bună parte din mînia pe care o țineam În mine. M-am spălat pe față cu apa Înghețată de la chiuvetă și mi-am contemplat imaginea din oglinda aburită pe care cineva mîzgălise cu un creion de ceară lozinca „Fasciști Împuțiți“. CÎnd m-am Întors la masă, am constatat că Fermín era la bar, achitînd nota de plată și discutînd despre fotbal cu ospătarul care ne servise. — Te simți ceva mai bine? m-a Întrebat el. Am dat din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Însuși de cauza respectivă pentru a se cocoța pe scara funcțiilor. Există pe lume tone Întregi de asemenea ticăloși, Însă puțini au talentul lui Fumero. De la anarhiști a trecut să-i slujească pe comuniști, iar de acolo și pînă la fasciști nu era decît un pas. Spiona și vindea informații dintr-o tabără În cealaltă și lua bani de la toată lumea. Pe atunci, eu lucram pentru Generalitat, În guvern. Uneori eram confundat cu fratele mai urît al lui Companys, ceea ce mă umplea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de nimeni cercetați . Istoricii tac ca ascunși după obloane ferecate, ronțăind resturi și scursuri de la mai marii zilei, iar alții tari la minte, lătrători de profesie, corbii tuturor ospețelor, ne împroașcă, ne murdăresc și ne torturează veșnic cu aceleași acuze: fasciști, teroriști, rasiști, sectari, ba și comuniști, numai de legionarii Romei contopiți cu nemuritorii daci nu vor să rostescă un cuvânt. Plângi tu, Romă, durerea fiilor tăi, răcnește tu, lupoaică, ginta latină amenințată iarăși cu destrămarea. Legionarii români nu au dreptul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să-i iubesc creștinește”. Despre viața în închisoare nu prea vroiau să vorbească, dar când au făcut-o, povestea era mereu aceeași, cutremurătoare și în totală contradicție cu ceea ce învățasem eu la școală: că legionarii au fost niște criminali, rasiști, fasciști etc. După ce i-am cunoscut am fost contrariată. Cum domnule, ăștia sunt criminalii fioroși despre care am învățat eu la școală? Ce schimbare profundă a avut loc, oare, în închisoare de au devenit „mielușei”, de au învățat maniere de „nobili
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
omule. Cred că prin ’43 sau ’44 White Fence și 1st Flats au făcut un consiliu, ca să cadă la pace. Lopez și Duarte trebuiau să facă parte din el, dar în loc să lupte lângă noi, s-au dus la ordinarii ăia fasciști de putos Sinarquista, apoi la ordinarii de comuniști de putos de la Sleepy Lagoon. Ordinarii de la Apaches le-au tras-o și la 1st Flats, și la White Fence. Atunci l-am pierdut pe văru-meu Caldo. Buzz se scobi de încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
carnetul deoparte. — Hai să improvizăm pe tema asta. „Cum de poți privi asemenea lucruri atât de simplist?” Vitezele lui mentale funcționau acum ca unse - clic, clic, clic. Danny renunță să mai scormonească după replici și se avântă inspirat: — Claire, există fasciștii și existăm noi, apoi tu și cu mine. De ce complici întotdeauna lucrurile? Considine se avântă ca o femeie fatală: — „Știi că te pot hali cu fulgi cu tot.” — Îmi plac dinții tăi. — „Îmi plac ochii tăi.” — Claire, ne luptăm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și existăm noi, apoi tu și cu mine. De ce complici întotdeauna lucrurile? Considine se avântă ca o femeie fatală: — „Știi că te pot hali cu fulgi cu tot.” — Îmi plac dinții tăi. — „Îmi plac ochii tăi.” — Claire, ne luptăm cu fasciștii sau dai examen la Bazele Anatomiei? — „Când vei avea patruzeci, eu voi avea cincizeci și trei. Crezi că atunci o să mă mai vrei?” Danny imită avântul de vampă al lui Considine: Vom dansa o gigă în Moscova, scumpo. Nu exagera pe panta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fapt suntem de partea stângii legitime, necomuniste. Rolff arătă spre coala de hârtie din mașina de scris. Dacă dai cumva greș în meseria de polițist, ai putea lua în calcul o a doua carieră, cea de comedian. Exact ca mine. Fasciștii mi-au luat cariera de scenarist, iar acum scriu romane istorice romanțate sub pseudonimul Erica St. Jane. Iar editorul meu știe ce fel de politică fac, însă nu-i pasă. Nici șefului soției mele nu-i pasă, iar ea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
impresionăm cu trecutul tău din Poliția Militară de pe vremea războiului. Mal dădu din umeri, gândindu-se la Eisler și Rolff. Kellerman zâmbi. — Poți să mă lămurești în privința unui zvon? — Sigur. Am auzit că l-ai ciuruit pe un ticălos de fascist în Polonia. — E adevărat. — L-ai omorât? Mica încăpere se încălzise peste măsură. — Da. Kellerman zise: — Mazel tov. Apoi consultă programul tribunalului și unele documente de pe birou. — La prima înfățișare voi încerca să scot o amânare și o să încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dăduse dovadă. Danny se contopi cu Ted. Sorbi stângaci dintr-o bere și o porție dublă de tărie, creând impresia că nu era un băutor inveterat și că nu bea decât pentru a-și calma durerile din oasele ciomăgite de fasciștii ăia. Dar alcoolul îl ajută: îi mai stinse din durere și îl făcu să-și miște umerii mai liber, obișnuindu-se cu durerile care vor apărea mai târziu. Zarva se mai liniști, iar Danny începu să se simtă bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
povestise Jukey Rosensweig despre el și Donna Cantrell. Danny interveni cu o lamentație tandră legată de Donna, folosindu-se de ocazie pentru a insera o explicație pentru anii „lui” de absență: profesorul Cantrell devenise o legumă, iubita lui, Donna, murise, fasciștii erau vinovați, dar el fusese mult prea afectat de pierdere pentru a mai face muncă de organizare, pentru a mai protesta și, în general, pentru a se răzbuna. Kostenz insistă să-i spună ce făcuse de la sinuciderea lui Donna până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu erau... — Ea. Danny râse. — Da, nu erau ea. Rahat! Parcă sunt un disc zgâriat. Claire râse și ea. — Ți-aș da eu o replică tăioasă despre inimi zgâriate, dar s-ar putea să mă pocnești. — Nu dau decât în fasciști. — Nu te porți dur cu femeile? — Nu e stilul meu. — Al meu e. Ocazional. — Sunt șocat. — Mă îndoiesc. Danny dădu băutura peste cap. — Claire, vreau să lucrez pentru sindicat. Vreau să fac mai mult decât să perii niște bătrânei pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
păru tensionat, însă doar un pic. Poate că făcuse sex cu avocatul. — Marele juriu s-a prăbușit, dar l-a luat și pe Charlie cu el. Era un om amabil și fragil, iar cei ca el sunt pradă ușoară pentru fasciști. Danny se gândi: vorbește de fapt despre el. El e slab, iar Claire e forța lui. Se apropie și mai mult și atacă plin de îndrăzneală: — Am citit într-un ziar de scandal că Hartshorn fusese interogat pentru o serie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]