410 matches
-
socială", printr-o "moștenire" transgenerațională a unui set de atitudini fundamentale și orientări valorice ale personalității, asumate tacit de către "țesutul societății", care cuprinde persoana "bolnavă" (în cazul nostru, simptomatologia cuprinde încredere interpersonală și instituțională deficientă, individualism autarhic, valori asistențiale, conservatorism, fatalism și dezangajare). Așadar, boala nu este individuală, ci rezultă din internalizarea unui set de prescripții comportamentale inhibante pentru inițiativele ce îndeamnă la asumarea pe scena socială a unor roluri active și responsabile și care, dacă sînt totuși urmate, nu sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
demon adormit, pusesem în mișcare o mașină mortală; și ce avea să fie, avea să fie! A doua zi dimineață s-a întâmplat ceva, și anume a reapărut Rosina. După oribilul meu interludiu nocturn, reușisem să adorm. Posibil că simplul fatalism m-a azvârlit în brațele somnului. N-are decât să vină Ben, n-are decât să dea foc casei, n-are decât să mă omoare! Meritam să mor. Când m-am trezit însă dimineața, mă simțeam mult mai puțin fatalist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai repede sau mai târziu: „Și am fost nefericit, pentru că din prima clipă mi-am dat seama (...) că totul o să se termine.” Personajul suferă de o incapacitate de a înfrunta viața, e mai degrabă pesimist decât lucid și dovedește un fatalism acceptat. Pe lângă vocația nefericirii, eroul are și o dorință de automistificare pentru a poza într-o eternă victimă, găsind în orice întâmplare insignifiantă germenele unui dezastru. Alexandru Călinescu observă că lamentarea continuă nu înseamnă luciditate ci este „un viciu, o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a testat de osteoporoză, cine face tratamente cu femeile de 45 de ani să nu ajungă așa? Cui îi pasă? Dar nici lor nu le pasă... Ele nu știu. Nici măcar nu știu că este o boală. Și merg înainte cu fatalisme: așa a fost să fie, așa a vrut Dumnezeu. Culorile terne în care se îmbracă, lipsa acelui joie du vivre, faptul că bucuria de a trăi pare un lucru păcătos - toate țin de cultura populară tradițională și de cultura comunistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
jocuri politice 67% 2 Tendința de a se crede mai deștepți 59% 3 Tendința de a căuta țapi ispășitori 62,3% 4 Comoditatea - lenea 52,8% 5 Tendința de a invidia 59% 6 Superficialitatea (merge și așa) 53,4% 7 Fatalismul (așa a fost să fie) 39,8% 8 Lingușeala 49% 9 Tendința de a-ți plânge de milă 47,1% 10 Credința în noroc 35,7% 11 Neasumarea responsabilității 53,1% 12 Credința în superstiții 44,5% 13 Tendința de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai important "a face"; Linear și Ciclic: pentru estici ciclul existenței înseamnă naștere viață moarte renaștere; pentru vestici nu există renaștere după moarte; Bun și Rău: în toate culturile oamenii sunt considerați buni, răi sau un amestec din cele două; Fatalism și Control: esticii sunt dominați de fatalism, cred că tot ceea ce se întâmplă e dincolo de puterea de control a unei persoane; vesticii au convingerea că sunt stăpânii propriului destin. Concepția despre lume se formează începând cu prima copilărie și se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru estici ciclul existenței înseamnă naștere viață moarte renaștere; pentru vestici nu există renaștere după moarte; Bun și Rău: în toate culturile oamenii sunt considerați buni, răi sau un amestec din cele două; Fatalism și Control: esticii sunt dominați de fatalism, cred că tot ceea ce se întâmplă e dincolo de puterea de control a unei persoane; vesticii au convingerea că sunt stăpânii propriului destin. Concepția despre lume se formează începând cu prima copilărie și se dezvoltă odată cu maturizarea biologică, prin experiențele în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
L'agnelle voyante din volumul De Zalmoxis a Gengis Khan, Paris, 1970, trimis de Virgil Ierunca). Interpretarea eliadiană are într-însa ceva din absolutul soluțiilor după a căror formulare orice discuție devine inutilă. Roma locuta. Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice"23. Prin această interpretare Steinhardt vine de partea celor care văd în Miorița altceva decât ceea ce se învață în mod tradițional. Prin aceasta el este îndreptățit să creadă că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
scăldate într-o lumină atenuantă decât în studiul lui Mircea Eliade asupra Mioriței". Concluziile lui Steinhardt vin în opoziție atât de evidentă cu interpretarea obișnuită a poemului popular, încât nu pot fi trecute cu vederea: "Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice". Cât de aproape e această concluzie a lui Steinhardt de formulări precum: Existența românească nu cuprinde însă numai lumea de aici, ci și lumea de dincolo...", "De unde "fatalismul" românesc
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice". Cât de aproape e această concluzie a lui Steinhardt de formulări precum: Existența românească nu cuprinde însă numai lumea de aici, ci și lumea de dincolo...", "De unde "fatalismul" românesc, definit nu ca indiferență față de condițiile concrete ale faptei, ci ca integrare a făpturii în ritmul universal..." ori "...purtarea românului e totdeauna ancorată-n veșnicie", aparținând lui M. Vulcănescu, cel ale cărui teze Steinhardt le contestase inițial, pentru ca mai
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nou transformism” e „un nou cataclism”. Nu puține din actele sale (între care desele beții) își găsesc justificarea în ideea că „suntem la sfîrșit”, că „după mii de ani, evoluția spune că poate și mai mult...” 5) Dedus din ea, fatalismul său e senin. „Magnetism” în mod frapant, o „bucată de noapte” se deschide cu acest paragraf, în care cu greu se pot stabili relațiile de cauzalitate: „Un magnetism animal, ecou surd al unui enorm val de apă, un cutremur lung
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dacă am fi rezistat în istorie având o altă mentalitate și o altă conștiință. Ce n-am fi făcut fără spiritul de libertate și de neatârnare? Suntem și toleranți și înclinați spre contemplare și poezie, cultivăm cu detașare „nepăsarea și fatalismul” care ne vin din Orient . S-ar putea cu portretul moral făcut românilor din secolele IX - X să nu placă, deși unele trăsături se regă sesc și astăzi la românii secolului al XXI-lea, însă nu trebuie să uităm că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a turcilor oguzi, nimeni și nimic nu le-ar fi acordat vreo șansă a devenirii pe culoarul istoric pe care se lansaseră. Căpetenia lor, Selgiuc, de la care își vor lua numele - turci selgiucizi - le arată calea spre Iranul moleșit de fatalismul musulman pe care-l cuceresc la 1043 și apoi Irakul și Caucazul la 1055 și, respectiv, 1064. Chiar după victoriile asupra bizantinilor și după perioada Sultanatului Rum (1077-1299), după Othman (1299-1326) și Orchan (1326-1359), când turcii care-și vor zice
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
atitudine existențială, grozavul sarcasm își ratează efectul prin simplul fapt că vizează niște victime mult prea lejere. Opunând „ghetoului galben“ biblioteca, poeta schițează o strategie cel puțin ineficientă. Lumea și cartea Volumul Marianei Codruț propune o imagine de un acut fatalism și de o încrâncenată simplitate: lumea și cartea stau față în față. O lume apăsătoare, încrâncenată, dramatică, lipsită de veselie, crispată până la strigăt. Prezențele umane ofensează cu impudicitatea lor obeză și cu amoralismul lor de mahala. Vitalitatea e bolgie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta nu mai mănâncă. "Apa rău îți face Ori iarba nu-ți place?" Dar oița este tristă pentru că i-a auzit pe ciobani punând la cale moartea stăpânului. Acesta răspunde cu un fatalism oriental și resemnat: Dacă m-or urî Și m-or omorî, Vina lor o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lucruri auzite de mii de ori. Ascultând povestirile oamenilor pe care-i cunosc, sunt covârșită de monotonia nenorocirilor lor, de problemele lor care au făcut ca, într-o bună zi, să se „lase păgubași“, prăbușindu-se în resemnare sau în fatalism, sau să-și asume toate riscurile pentru a pleca. Genul acesta de experiențe de zi cu zi, în România, ca și peste tot în Est, a constituit epopeea banală a milioane de ființe umane, începând cu ziua în care țările
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
condiții de sărăcie dezvoltă un sistem de valori și convingeri ce reprezintă, de fapt o soluție la problemele cu care se confruntă. Acest mod de adaptare implică o multitudine de trăsături, ca: pasivitatea, resemnarea, orientarea la prezent și ignorarea viitorului, fatalismul și lipsa de putere, nivelul scăzut al aspirațiilor, tendința spre devianță. Unii sociologi consideră că actele și comportamentele delicvente ale tinerilor provenind din clasele sociale defavorizate nu pot fi considerate deviante, deoarece se conformează modelelor culturale ale acelei clase. Esența
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din trăsăturile stilului lui. Opera lui Proust se pretează pentru un asemenea exercițiu ; în scrierile lui Charles Louis Phillipe se constată repetarea frecventă a construcției à cause de, care a fost interpretată ca o pseudo-objektive Motivierung, implicând credința într-un fatalism melancolic, oarecum personal ; la Rabelais, Spitzer analizează modul în care, folosind o rădăcină cunoscută, cum este, de pildă, Sorbonne, Rabelais o combină cu zeci de sufixe fantastice pentru a crea nenumărate cuvinte de ocară (de exemplu, Sorbonnagre = Sorbonne + onagre, măgar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Cornea, Constantin Mille, vezi și Ionel Maftei, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992, pp. 206-207, 212; ÎI (1993), pp. 53, 127-128. Despre Conta, Ionel Maftei ne semnalează și titlurile lucrărilor sale filosofice, traduse și la Bruxelles ori Paris (Teoria fatalismului, 1875-1876; Teoria ondulațiunii universale, 1876-1877, Încercări de metafizica, 1879, respectiv volumul apărut postum, Bazele metafizicii, 1890). Autorul vorbește și despre boala pe care Conta o contactase în vremea studenției belgiene (tuberculoză), care i-ar fi cauzat până la urmă moartea. Despre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești în literatura germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
avea de altfel o justificare mai adîncă pentru Cioran: "Setea de utopie e o sete religioasă, o dorință de absolut"141. În anii de început ai deceniului patru din secolul trecut, istoria era înțeleasă ca fiind destinul aflat în mers. Fatalismul îl transformă pe om în obiect al istoriei, și nu într-un subiect, iar Cioran a exprimat în varii formule aceeași teză: neputința omului. Mai mult, a asociat, invariabil, istoria cu imensa putere a răului. Omul era condamnat încă de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dat seama că în fața aparatului represiv individul era lipsit de orice apărare. El a fost transformat în tipul uman al dezarmatului perfect, integral, incapabil de cea mai mică rezistență. Nu vreau acum să speculez (deși faptul este posibil) pe tema fatalismului nostru congenital, a resemnării mioritice etc., etc. în definitiv, raportul de forțe în Miorița este doar de doi la unu. Deci partida putea fi jucată. (O opinie strict personală: ciobanul putea rezista, lupta, avea în orice caz o șansă; nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Nimic mesianic, festivist sau oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate dovedi, de fapt, că românului îi este refuzată, în mod structural și deci definitiv, combativitatea culturală. Totul este doar o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de mai târziu 433. La Eminescu, în cosmogonia și speculațiile sale metafizice, cuprinse în diferite poeme (de exemplu, Demonism), la Ion Heliade-Rădulescu, în teoria echilibrului dintre antiteze, la Vasile Conta care, prin cele două scrieri mai importante ale sale, Teoria fatalismului și Teoria ondulațiunii universale, "aduce în atenție un paradox constant al existenței omului, (...), anume prezența firească și totodată semnificativă sub aspect destinal a negativității ca atare" sau "fatalitatea firească a negativității"434, la Vasile Pârvan, în teoria ritmurilor istorice, la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vox "voce") - în filozofia logică/ epistemologie este utilizat cu accepțiunea de "două înțelesuri". Termenul a trecut printr-un proces de determinologizare, fiind utilizat în limba comună cu sensul de îndoielnic, suspect. Prin extensie semantică a dobândit accepțiunea de incert, nesigur. Fatalism (lat. fatum "destin") desemnează o doctrină filozofică/ religioasă conform căreia dezvoltarea naturii, a societății, evenimentele din viața omului sunt prestabilite de o forță implacablilă. În uzul comun, termenul circulă cu sensul de predestinare, pasivitate, resemnare în fața destinului. Termeni aparținând aceleiași
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]