455 matches
-
că (deformație profesională!) mi-au evocat definiția fantasticului ca „breșă-n real“ (Roger Caillois), plus scena tranșării cadavrului din Inocentul lui Ian McEwan. Ca să vezi! Totul era de-o domesticitate dezarmantă. Dimineață de august la metrou în Bucureștii evacuați de febrilitatea vacanțieră. Sfârșit de săptămână, sfânt plictis de concediu, cu doar câteva siluete pe peron. Eram apelpisiți și responsabili, după o noapte străpunsă nu doar de hărmălaia lătră turilor tradiționale, dar și de strigătul disperat de ajutor al unei femei căreia
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
inimii? De ce, fără drept de apel, carnea, carnalitatea, ca apanaj drăcesc, este condamnată din principiu să fie Umbra, servitoarea muncită, prohibită, arsă pe rugul rațiunii? Cine, cum și cât ar fi în stare să amestece benefic planurile, infuzând duh în febrilitatea senzorială și dulci răceli reflexive în creuzetul epidermic? Întrebări tipice adolescentului năuc, pentru care coincidența contrariilor și teoriile sufismului au impus cu înfiorare sinteza lumânare-flacără ca închipuire a relației trup-suflet. Una fără cealaltă, ca plinătatea fără suportul golului, nu pot
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
unei cărți cu și despre Mircea Săucan Fantasme și adevăruri, de Iulia Blaga au aflat, de pe scenă, că Mircea Săucan tocmai a murit La Ierusalim, cu o dimineață înainte. Citești, de aceea dar nu numai de aceea -, cartea, cu o febrilitate specială. Cine a fost este - în esență Mircea Săucan? Zice autoarea în prefață: "El rămîne o figură aparte printre cineaștii români, izolat în destinul său, așa cum a fost toată viața, dar egal cu sine însuși"... Egal cu sine însuși, adică
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
așezată peste oglinda pînzei, el nu are odihnă și nici prag de saturație. Există o disponibilitate mistică în acest elan, o incurabilă sete de adorație înaintea firii și a formelor ei. Dacă lumea întreagă ar fi o pînză, cu o febrilitate pe care nimeni nu i-ar putea-o atenua, pictorul s-ar lansa într-un adevărat act al genezei. Ar născoci munți și arbori, liziere și arături, crengi și frunze, gîze și oameni, pietre și animale. în tușe largi, cît
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
care a scris o carte. Unul din poemele cele mai cunoscute ale lui Rilke din acel timp era Pantera, inspirat de vederea unei pantere care se învârtea febril în cerc, într-o cușcă strâmtă, în Jardin des Plantes, la Paris. Febrilitatea superbului animal încercând să-și explodeze captivitatea părea autoportretul însuși al poetului în exil, unde exista visul nelimitării și o libertate asumată. După cum se știe lui Rilke îi plăceau castelele și în unul din ele, la Duino, inspirat de o
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
nu e decât expresia limpezită a sensului în care a fost conceput întregul demers de portretizare a evreității. Țin să remarc însă că anonimatul nu e aici sinonim nici cu diletantismul, nici cu mediocritatea. Emotivitatea neobișnuită a acestor scriitori 2, febrilitatea care îi consumă, spaimele care îi desfigurează, transformându-i adesea în personaje grotești sunt rezultatul unei dedicații obsedante și, în fond, maniacale, față de literatură. La originea indeterminărilor găsim astfel nu numai condiționări etnice, ci și motivații de un alt ordin
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
majore în Aqua forte, ca Poetul absolut. Un singur tipar, așadar, cu două fețe, care reunește anonimatul și valorile supreme ale literaturii. Din nou, scenariul e cel al unei angajări totale în operă, cu prețul slăbiciunii, al dezechilibrului sufletesc, al febrilității. „I-a efeminat glasul - scrie Lovinescu -, dându-i acel aer de etern convalescent” (557). Boala de care suferă Bonciu e aceeași ca a celorlalți evrei cu vocație: literaturita. Ea consumă prin însăși posibilitatea de a situa ființa umană în proximitatea
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
aici nu e definirea unei noi identități, ci o suspendare între psihologii de semn contrar. Atenția lui Lovinescu se îndreaptă, ca și în cazul scriitorilor evrei, spre surprinderea unei stări de criză permanentizate. Criticul va fi din nou sensibil la febrilitatea corpului scriitor, proiectând-o, de astă dată, asupra unei fiziologii feminine. „Nu-mi dădusem seama că temperatura normală a fetei șLucia Demetriusț e de patruzeci de grade”. O vedem prin ochii lui „chinuită și sfâșiată în carne și nervi, frământată
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
românească. Ne-am indignat când francezii ne-au batjocorit cu „salutul românesc" - ieșire rasistă și de-un prost gust strigător la cer -, dar nu observăm că de douăzeci de ani, prin liderii sindicali și politicienii populiști, îl exersăm cu o febrilitate care ne-a intrat în codul genetic. „Să mi se dea!" - iată formula de exprimare a unei populații incapabile să-și asume un destin adevărat. Ne-am învățat să fim asistați în cele mai mici gesturi. Orice escroc cu aplomb
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
simți că ai nevoie de un răgaz de gândire. Quintul simțea că apropierea femeii va deschide o breșă în universul lui. Învățase să fie sincer cu el însuși și știa că așteaptă cu mult prea multă dorință întîlnirea cu ea. Febrilitatea îi era însă domolită de conștiința faptului că o asemenea trăire îl face slab, îi anulează câteva dintre avantajele strict necesare într-o misiune atât de delicată și de periculoasă precum era cea din Abație. Ziua dezvăluia mai mult din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se vedea pe sine însuși de undeva de deasupra. Moartea-mi e aproape. Numai când sunt în preajma morții, oamenii se privesc din ceruri pe ei înșiși. Abatele-actor nu era însă la fel de pesimist precum Abatele-spectator. Părea mai degrabă pătruns de o febrilitate ciudată, un soi de tremur lăuntric. Se grăbea undeva. Abatele se văzu intrând în bibliotecă și apoi ocolind de câteva ori prin tainițele de acolo. Într-un târziu ajunse în fața unui basorelief care îl înfățișa pe Hristobal, cel de-al
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu frenezie o amintire care să îi dea o idee despre ce ar fi trebuit să le spună celor alături de care se avânta în necunoscut la prima lor întîlnire oficială, dar, după minute bune în care mintea îi lucrase cu febrilitate, nu reușise încă să descopere nimic. Ideea îl străfulgeră abia când văzu fețele lor adunate. Realiză atunci brusc că oamenii pe care îi cunoscuse deja pe Arcă erau cu mult mai uniți decât originalele care compuseseră Corpul celor O Mie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
totuși, nu-și întrerupse cursa. Câteva detașamente hune înaintară să o înfrunte, altele în schimb, hotărâră să oprească și să se retragă, evitând ciocnirea. Sebastianus își dădu seama că dușmanul era cuprins de panică: în tabără corturile erau demontate cu febrilitate, carele erau încărcate în cea mai mare grabă și cu furie și țâșneau imediat, ciocnindu-se unele de atele în toată confuzia aceea, iar animalele fugeau din îngrădituri fără ca cineva să le urmărească; cei mai mulți dintre huni alergau pe cărări noroioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
palisada rudimentară care fusese ridicată pentru a-l proteja erau apărate de sute de arcași preocupați să scruteze agitați întinderea câmpiei din care răzbătea încă un zgomot confuz. Veneau încontinuu ați și alți războinici spre acea baricadă mare, transportând cu febrilitate legături de javeline și tolbe pline de săgeți. în vreme ce înainta prin mulțime urmat de ai săi, observă că o enormă și silențioasă adunare de oameni își făcea loc spre centru și bănui că Atila trebuie să fie acolo și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să-și plimbe ochii peste scrumierele pline de chiștoace, ziarele împrăștiate prin toate colțurile, scaunele și fotoliile făcute vraiște, sticlele și paharele răsturnate pe jos. — Alo, alo? Dacă nici de data asta nu răspunde o las baltă, zice Roja cu febrilitate trîntind receptorul în furcă, parcă e un făcut, taman atunci cînd ai nevoie să stai de vorbă cu el, ia-l de unde nu-i! Se apropie șontîc-șontîc de fereastră, prvind în jos la parchetul plin ciuruit de cari, te-au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de după exilul de acasă, atâtea dintre prejudecăți și reflexe. I-aș fi putut intermedia acum și vreo Întâlnire, demult visată, cu celebritățile literare americane de care era fascinat. „Închipuie-ți, l-am văzut pe Arthur Miller!”, povestea cu o festivă febrilitate. „La o serată literară. N-am avut curaj să mă apropiu de el, dar nu era departe, l-am văzut bine. Închipuie-ți, pe Arthur Miller!” Ar fi fost, sunt sigur, uimit să afle că Arthur Miller, alături de care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
I-am menționat așadar surprinderea, În termeni politicoși, cum se vede din copia scrisorii pe care, probabil nu Întâmplător, o păstrasem, pentru a o confrunta cu răspunsul său. 14 iunie 1994 Dragă Mircea Zaciu, Am citit, În sfârșit, cu mare febrilitate, primul volum al Jurnalului. Mi se pare un document esențial despre epoca pe care am trăit-o, noi toți, În România ultimelor decenii. Deși obsedat de viața literară (cum ar fi putut fi altfel?), Jurnalul deschide numeroase trape revelatoare spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Ceva din pasărea preistorică iese la iveală, un secret despre el, dar nu al lui. O expresie de sălbăticie pură, toată inteligența compactă a simplei ființări, pe care Weber o uitase. Dar femeia vorbește. Spune lucruri, lucruri îndepărtate, cu mare febrilitate. Îi povestește despre războaiele apei. Cum deocamdată au câștigat ecologiștii. Cum vor pierde apoi pe vecie. Ea văzuse toate cifrele și nici o putere nu-i destul de mare ca să-i împiedice. Fața ei încremenește într-o mască urâtă. Își scutură brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
posesia volumului. După doi ani de căutări prin librăriile clujene, am avut noroc că domnul Ion Vartic mi-a trimis opul acasă, cu o gentilețe care mă obligă, pe viitor. Odată intrat În posesia lui, l-am devorat, cu aceeași febrilitate cu care am citit, și recitit, de multe ori, romanul lui Bulgakov. Ideea acestui op neconvențional, cu inserții ramificate (lite rare, economice, politice, mondene, diaristice, religioase etc.), m-a cucerit dinainte de-a deschide cartea. Dar să trec și la
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ia până nu termin, în rest, evident, nu am ce discuta cu el și nici cu altcineva. De altfel, nu sânt singura persoană din salon care scrie. La geam e patul Laviniei (Lavița, cum își spune singură), care mâzgălește cu febrilitate, opt ore pe zi, scrisori de dragoste către un oarecare Doru. Textul lor e foarte spațiat pe paginile roze, portocalii, albăstrii sau violete, așa încît rămâne loc destul pentru desene. Lavița, cu limba scoasă de-un cot, ca un copil
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și considerații diverse precizând o concepție aparent simplistă: “Pentru mine literatura nu e grea; numai mă transcriu.” Arta lui Holban nu este cea a redactării propriu- zise, ci a tensionării acelei redactări, a găsirii timbrului specific în stare să dezvăluie febrilitatea trăirii evenimentelor descrise. “De aici neliniștea, trecerea rapidă de la una la alta, revenirea obsesivă asupra unui element-cheie, repetarea supărătoare în aceeași frază sau propoziție a aceluiași cuvânt, aparenta neglijență stilistică, așadar, în ultimă instanță, caracterul amorf al scrierilor sale, urmărind
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
culmea agitației, în jurul curelei. I se rupsese fundul săculețului, în care ținea banii de metal. - Banii! Ba-ba-banii! se bâlbâi el și se repezi sub masă.Stănică, Aglae, Aurica se aplecară și ei, cu capul pe jos, începînd să caute cu febrilitate. Numai Pascalopol rămase nemișcat la locul lui și-și aprinse o țigară, fericit c-a scăpat de interogator. G. Călinescu XX Lili fusese așa de tulburată de întîlnirea cu Felix, încît întreba mereu de el. Dintr-o familie în care
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
electric, ca de o prăbușire a celulei înăuntrul ei înseși. Același lucru se petrece pe ascuns în actul oricărei frenezii. Pe vremea când dansa, dansul lui Hipoclid era frenetic, desfrânat în sine și prăbușit înăuntru, cutremurat de brusca arcuire a febrilității - și care, în nici un caz, nu trebuie înțeleasă ca o provocare, ca o sfidare socială. Dar atunci, la vârsta de înmugurire a dansului, trupul scuturat de dans nu știa încă faptul că în această febrilitate se ascunde scuturătura și tremurul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cutremurat de brusca arcuire a febrilității - și care, în nici un caz, nu trebuie înțeleasă ca o provocare, ca o sfidare socială. Dar atunci, la vârsta de înmugurire a dansului, trupul scuturat de dans nu știa încă faptul că în această febrilitate se ascunde scuturătura și tremurul frenetic al dispariției, explozia de orgie a acesteia: atracția fascinantă a vidului care ne înghite în cleștele gurii lui abisale, în care ne zbatem mai fioros și mai puternic decât oricând, pentru ultima dată, și
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de vânătoare; ni se pare că suntem, acolo, în inima lumii, sub influența unei presiuni nedefinite. Sub presiunea unei intervenții obiective: așa ne apar marile momente ale umanității, orele în care se petrec catastrofele, orgia unei petreceri dezlănțuite, explozia bucuriei, febrilitatea patimei, temperatura incendiară a dragostei. Fiecare ne apar ca opere „însărcinate“ de destin. De unde, ambiguitatea afirmației pe care oricine o poate asuma: „Nu cred în destin, dar cred în atmosfera pe care o poate produce! Nu cred în destin, dar
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]