2,317 matches
-
strângea pe Matei cel de jos de mână sau căldura pe care o simțeam venea din altă parte, de unde Dumnezeu putea să vină?, treptele bufneau sub pașii lor, Filip și Matei, iar apoi, nu știu, poate noaptea de afară, poate felinare, poate cald sau poate frig, a dispărut și șoimul, m-a rugat Matei să mă întorc și am dispărut amândoi înghițiți de ceață. Am redevenit șoim (ceea ce-i totuna cu viitorul) atunci când am conștientizat (tovarășele noastre au avut grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
demult și atât pistolarii vii, cât și cei morți își vor fi părăsit ascunzișurile provizorii ca să intre cuminți în case, când luminile din dormitoare și bucătării se vor fi stins treptat ca să lase străduțele în grija incertă și pâlpâitoare a felinarelor, să se fi furișat (cel mai probabil ca o pisică, ca un linx) până la acel copac de Drumul Taberei, ascuns printre alți copaci identici în grădina din spatele lui D 13, ca să sculpteze, ajutat poate de un cuțit, de o șurubelniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
era, nu semăna aproape deloc cu lumea reală, care m-a copleșit pe loc prin imensitatea ei. M-am simțit ca un pămîntean care pune pentru prima oară piciorul pe Jupiter. Am pășit pe un deșert tare și negru. Lumina felinarului stradal de deasupra noastră părea un soare agățat pe un cer ca smoala. De undeva, poate chiar dinspre felinar, venea un țipăt strident dar slab, care-ți provoca dureri de urechi și de cap prin persistență. De ambele părți ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
simțit ca un pămîntean care pune pentru prima oară piciorul pe Jupiter. Am pășit pe un deșert tare și negru. Lumina felinarului stradal de deasupra noastră părea un soare agățat pe un cer ca smoala. De undeva, poate chiar dinspre felinar, venea un țipăt strident dar slab, care-ți provoca dureri de urechi și de cap prin persistență. De ambele părți ale străzii, clădirile dărăpănate cu patru etaje se Înălțau amenințătoare, precum pereții de stîncă ai unui vast canion. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
au terminat toate floricelele, ne-am continuat drumul pe strada Hanovra, strecurîndu-ne pe lîngă rigolă spre piața aproape pustie. Piața era, așa cum le plăcea oamenilor să spună, un veritabil canal de scurgere și, Într-adevăr, asfaltul umed lucea la lumina felinarelor precum apa. Pe lîngă noi, fără să ne vadă, a trecut o femeie urmată Îndeaproape de un bărbat. Au dat colțul grăbiți și au dispărut pe o ușă deasupra căreia scria CAMERE DE ÎNCHIRIAT. N-am să uit niciodată zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dintre locurile preferate, Însă tot ce se vedea din balconul lui erau zidurile din spate ale unor clădiri, aleea de dedesubt, și o sumedie de pubele care dădeau pe-afară. Și cerul, firește. Primăria Încetase să mai Înlocuiască becurile de la felinarele stradale și acestea se arseseră treptat, unul cîte unul, pînă cînd cartierul fusese cuprins de o asemenea beznă că puteam să stăm la noi pe balcon și să ne uităm la stele. Erau primele mele stele. Ca și brațul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
zorilor, aerul unui port În rada căruia semnalele luminoase indică vapoarele gata să iasă În larg. Domnul Prentice o porni prin apă, sau, mai bine zis, printr-un mîl gros, urmat de Rowe. Luminile roșii se vădiră a fi niște felinare, de felul acelora atîrnate noaptea deasupra drumurilor În reparație. Trei polițiști săpau de zor În mijlocul insuliței. Nu prea era loc pentru alți doi oameni. Asta văzuse și Stone: un grup de oameni care săpau, spuse Rowe. — Da, desigur... Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din nou cazmaua, se opinti și scoase lădița din pămînt. Era una din acele lădițe În care se țin de obicei alimente. Omul Îi săltă lesne, cu vîrful cazmalei, capacul bătut În cuie și un săpător se apropie cu un felinar. Atunci Începură să apară, unul cîte unul, fel de fel de obiecte disparate, aidoma jalnicelor relicve trimise de un comandant de companie familiei vreunuia dintre soldații căzuți În luptă. Numai că printre aceste obiecte nu se aflau nici scrisori, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Îi puteai pipăi marginile cu ajutorul luminii! În stradă plutea miros de mîncare, revărsîndu-se din bucătării, semn că oamenii cinau devreme, ca să nu fie surprinși de alarmă. La intrarea Într-un adăpost, un voluntar de la Apărarea Civilă Încerca să aprindă un felinar de vînt. Zărindu-l pe Rowe, Îi spuse: — S-au aprins și semnalele galbene. Chibriturile se tot stingeau - omul nu era obișnuit să aprindă un felinar. Părea cam nervos - pesemne din pricina prea multor nopți de veghe pe străzile pustii - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
La intrarea Într-un adăpost, un voluntar de la Apărarea Civilă Încerca să aprindă un felinar de vînt. Zărindu-l pe Rowe, Îi spuse: — S-au aprins și semnalele galbene. Chibriturile se tot stingeau - omul nu era obișnuit să aprindă un felinar. Părea cam nervos - pesemne din pricina prea multor nopți de veghe pe străzile pustii - și avea chef de vorbă. Rowe, Însă, se grăbea și n-avea vreme de pierdut. La celălalt capăt al podului era o stație de taxiuri, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
personalul liniilor aeriene, hoteluri pe jumătate construite și benzinării. Am trecut pe lângă un supermarket gol ce stătea într-o mare de noroi. Pe marginea drumului se înălțau, în bătaia farurilor lui Vaughan, dune albe de șindrilă industrială. Un șir de felinare apăru în depărtare, demarcând perimetrul acelui complex de tranzit și odihnă. Imediat dincolo de marginile lui, în suburbiile vestice de lângă Stanwell, se afla o zonă de curți ale dezmembrărilor auto și depozite de mașini abandonate, mici ateliere de reparații și tinichigerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Seagrave și Helen erau în grădină, cu vocile înghițite de huruitul avioanelor ce decolau de pe aeroport. Gabrielle se plimba în partea de mijloc, picioarele încorsetate executând o parodie a exhibiției școlare de absolvire. Pielea ei palidă reflecta lumina chihlimbarie a felinarelor stradale. Helen o ținea de cotul stâng, conducând-o cu blândețe prin iarba înaltă până la genunchi. Mi-a trecut brusc prin minte că, în tot timpul petrecut de noi împreună, nu discutasem niciodată cu ea despre moartea soțului. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ud. Capitolul 18 Pe autostradă nu era trafic. Pentru întâia oară de la externarea mea, străzile erau goale, ca și când epuizantele acte sexuale dintre Vaughan și Catherine ar fi izgonit pentru totdeauna vehiculele. În vreme ce conduceam mașina spre imobilul nostru din Drayton Park, felinarele stradale iluminau fața adormită a lui Vaughan, abandonat pe bancheta din spate, cu gura desfigurată de cicatrice deschisă ca aceea a unui copil pe spătarul îmbibat de sudoare. Chipul lui părea golit de orice urmă de agresivitate, ca și când sperma pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
blană și cu gulerul ridicat, un fir de fum înălțându-se dintre degetele strânse în jurul piciorului unui pahar. - Cine v-a spus că vreau să instalez neon la prăvălia mea? răspunde ea - Dacă primăria crede că va face economie la felinare, n-am să luminez străzile pe socoteala mea! În plus, toată lumea știe unde e magazinul de pielărie al Armidei. Iar când trag oblonul, strada rămâne în întuneric și la revedere. — Tocmai de aceea ar trebui și tu să semnezi - îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
aducând înapoi lucrurile din lume, unul câte unul, sau toate împreună, contrapunând substanța lor pestriță și tangibilă, ca un zid compact, intențiilor lor de dispariție generală. Închid ochii și-i redeschid, sigur că mă voi afla în mijlocul forfotei Bulevardului, cu felinarele care la ora asta ar trebui să fie aprinse, iar ultima ediție a ziarelor să apară pe tejghelele chioșcurilor. Dar: nimic; în jur, golul e tot mai gol, silueta Franziskăi la orizont avansează încet, de parcă ar urca curbura globului terestru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
se mai gândească. — Voi fi pe fază, o asigură domnul J.L.B. Matekoni coborând glasul deși nu era nevoie. Ține minte că sunt aici, în fața casei. Dacă strigi, te aud. Se uitară la casă, o clădire banală în lumina slabă a felinarelor, cu acoperișul obișnuit, de țiglă roșie, și cu o grădină neîngrijită. — Se vede cât acolo că n-are grădinar, remarcă Mma Ramotswe. Uite ce neorânduială. Să n-ai grădinar se cheamă de-acum lipsă de bun simț, dacă ai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Nu reușeam să mă opresc din mers, mă purtau picioarele, fredonam o bolmojeală de melodie moldovenească, nici nu știu cum îmi intrase-n cap, la-lu-lu-lu-luuu... Iar înregistram toate mutrele, toate colțurile de clădiri jupuite, toate mesele de plastic și bidoanele aruncate, toate felinarele sparte, toate burțile revărsate peste curea, toate picioarele umflate în papuci turcești, vedeam până și rufele puse la uscat la balcoane, ca o cameră de luat vederi pe suport mobil de japonez. N-aveam cui să-i spun, dar mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
crește ceapa și cacadâru’ babei? Pe piept și din gura ei știrbă ar fi mai bine! Ia crengile și du-le de-aici. Păcat că nu-i una mai dreaptă, c-o țineam să-i fac cruce, frumos. Da’ un felinar tot pot să-i fac, din fier forjat, la slujbă, c-acuși îi vine la ușă cu semănatul tanti cu coasa. Ajung la groapa cu apă pe care mă dădeam cu balia, sar peste gârlă, pe burtă, pe sub sârma ghimpată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
așa de mare! Într-un colț, lângă niște piei de iepure uscate, era prins un cuib de viespi, un ciorchine ca de hârtie, cenușiu, cu multe căsuțe, mai mare decât bostanul pe care-l scobisem, îi tăiasem dinți, să fac felinar și să pun lumânarea înăuntru. - Hai să luăm cârpe, le dăm foc și-l afumăm... - O să ne muște, i-am zis gâtuit de frică. Nu... - O să ne muște, o să ne muște... m-a maimuțărit. Faci pe tine? Am căutat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Acolo e și poză la mormânt, scrie și cu negru sub ea, e un bărbat cu ochelari, foarte bătrân, are vreo patruzeci de ani, are cravată, are cruce frumoasă, din piatră albă, are și gărduț vopsit, și o bancă, și felinar. Când o să fiu și eu bătrân, pe la treizeci de ani, o să-mi pun și eu poza așa, într-o farfuriuță, cu bronz pe margine. O să am și mustață, și șapcă. O să fac și-un castel, cu cazemate pentru râme. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
merge? - Bine, mă cheamă Marius acum... M-am însurat luna trecută c-o mână pe care-o cheamă Victorița... Dar dacă dinții care mi-au căzut s-au făcut omuleții de după dulap? - Mamă, noi de ce n-avem grilaj și nici felinar și nici poză? - Pentru că taică-tău bate crâșmele în loc să mai tragă acasă! *** - Sara, nu m-am mai anunțat, nu știu dacă... Nu se miră, nu se bucură excesiv, n-am deranjat-o. Are și ceva care mă scoate din minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
surpriză. - ... - E îngrozitor, nici nu vă puteți închipui că s-a întâmplat așa ceva la Dorohoi... Nu mi-a venit să cred, parcă era un film, știți, unul din acelea cu întâmplări neverosimile... A subliniat cu încântare ultimul cuvânt. Bleoștesc iar felinarele. - Tot orașul a fost zguduit de așa o întâmplare, au fost mobilizați și jandarmii din zonă, păzesc Grădina Zoologică și trec din casă-n casă, cercetează grădinile, străzile, gangurile, chiar și ulițele țigăniei... Îmi stăpânesc un căscat, două lacrimi izvorăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la distanță, luminile care semnalau prezența unui vapor. Le studie o bună bucată de vreme cu ajutorul lunetei celei grele, Încercînd să-și facă o idee despre vasul căruia Îi aparțineau, și puse apoi În practică explicațiile căpitanului spaniol, aprinzînd două felinare rudimentare pe care le agăță la capetele unei nuiele lungi. Se plimbă mai tîrziu pe coasta dinspre apus, clătinînd pe umeri nuiaua, alternativ, În așa fel Încît un om de cart foarte atent ar fi putut presupune că În fața lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
păru să dea atenție luminilor lui Oberlus și se Îndepărtă către sud, imperturbabil, lăsînd vîrful țărmului la multe mile distanță de babord. Aproape de zorii zilei, decepționat, furios și mort de somn și de oboseală, Iguana Oberlus Își abandonă povara, stinse felinarele și se retrase În peșteră, blestemîndu-l pe bătrînul căpitan și poveștile lui absurde. Cu toate acestea, În adîncul sufletului era convins că sistemul avea să funcționeze și că nu trebuia să-l Învinuiască pe marinar pentru un prim eșec. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
terenul e plat și stâncos, acoperit cu cioburi de sticlă și iarbă aspră de pomărie. În jurul nostru, în toate direcțiile, mai puțin spre drumul care urcă, laturile dealului Rocky Butte sunt costișe stâncoase înălțându-se de la harta punctată de lumina felinarelor. Te-ai putea sufoca de atâta tăcere. Ce ne trebuie nouă e-un loc unde să stăm. Până să-mi dau seama ce-o să se întâmple după. Până reușim să strângem niște bani. Avem două, poate trei zile până se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]